Revista presei locale

Încă o groapă imensă plină cu deşeuri de cauciuc de la Supermag, descoperită pe malul Sucevei

► conform estimărilor comisarilor de mediu, groapa săpată pe terenul Cento Gimmy pentru ascunderea deşeurilor s-ar întinde pe o suprafaţă de până la 10 ari, adâncimea ei neputând fi încă stabilită ► ieri au început excavaţiile pentru scoaterea resturilor de cauciuc din cele două gropi ► cea dintâi descoperită este o groapă umplută cu deşeuri cu lungimea de 40 de metri, lăţimea de 15 metri şi adâncimea de trei metri ► ANRM este chemată să stabilească dacă din săpăturile făcute pentru ascunderea deşeurilor a rezultat prundiş şi ce s-a întâmplat cu acesta.

Parteneriatul Supermag Imperial, poluatorul de la Slobozia - Cento Gimmy, firma care şi-a pus la dispoziţie terenul din albia râului Suceava pentru îngroparea deşeurilor de cauciuc a celei dintâi apare de la o zi la alta, tot mai strâns.

Ieri, la indicaţiile cetăţenilor din sat, comisarii Gărzii de Mediu au identificat un al doilea depozit subteran de deşeuri în perimetrul ce aparţine firmei Cento Gimmy. Descinderea la faţa locului a comisarilor de mediu, în frunte cu comi­sarul şef Adriana lordache a început ieri dimineaţă cu scandal. Domnica Morhan, soţia patronului firmei Dumitru Morhan, aflat acum în peniten­ciar, a refuzat iniţial să permită accesul pe proprietate a Gărzii de Mediu, cu atât mai puţin să permită excavarea în zona în care a fost indicată existenţa celei de-a doua gropi în care s-au depozitat deşeuri de cauciuc. Când, ca variantă de lucru s-a luat în calcul intrarea pe baza de man­dat emis de procurori, reprezen­tanţii firmei au adoptat o în sfârşit, o atitudine cooperantă. Imediat ce au început săpăturile, afirmaţiile cetăţenilor din sat au fost confirmate, cupa utilajului folosit la excavare scoţând ime­diat la suprafaţă deşeuri de cau­ciuc - resturi de anvelope şi saci cu pudretă provenite de la Super­mag Imperial. Conform estimă­rilor făcute de comisarii de me­diu, acest al doilea depozit ascuns de deşeuri s-ar întinde pe o suprafaţă de până în 10 ari -1.000 de metri pătraţi, neputând fi apreciată deocamdată adân­cimea gropii săpate în acest scop. Excavarea va continua şi în zilele următoare, pe cheltuiala firmelor în culpă. Comisarul şef Adriana lordache a declarat că a fost făcută o notă de constatare si totodată s-a întocmit o adresă către Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), cerând să fie delegat un reprezentant care să vină la faţa locului şi să stabilească ce s-a întâmplat acolo - dacă a fost cumva extras balast din gropile săpate sau acestea au fost făcute în pământ. În cazul în care din acestea a fost scos balast, care a fost valorificat, ar fi fost nevoie de certificat de urbanism de la Primărie, aviz de la ANRM şi Apele Române precum şi de autorizaţie de la APM. Aceste acte nu au fost însă prezen­tate de reprezentanţii Cento Gimmy. "Vom lua măsurile legale, prima dintre acestea constând în eliminarea deşeurilor”, a spus Adriana lordache. Ea a mai arătat că la primul depozit ilegal de deşeuri din cauciuc descoperit pe propri­etatea aceleiaşi Cento Gimmy s-a stabilit deja un termen până pe data de 25 octombrie inclusiv pentru ridicarea aces­tora, urmând să se intervină din nou dacă acest termen nu va fi respectat. Reamintim că pentru acesta, firma fami­liei Morhan a fost amendată cu 200 de milioane de lei vechi pentru depozitare neconformă a deşeurilor în vreme ce Supermag Imperial, autoare şi a poluării satului Slobozia cu funingine de cauciuc provenită de la arderea în centrala ter­mică a cauciucurilor, amenda a fost de 500 de milioane de lei vechi. Conform estimărilor comisarilor de mediu, în prima groapă săpată au fost depozitate zeci de tone de deşeuri, aceasta având o lungime de 40 de metri, lăţime de 15 metri şi adâncime de trei metri.

De menţionat că a exi­stat o intenţie, care din fe­ricire nu s-a concretizat şi sunt de-acum încolo slabe speranţe să mai fie trans­pusă în practică, de schimb de teren între firma Cento - Gimmy şi primăria comunei Grăniceşti, din care face parte satul Slobozia. Spunem din fericire pentru că, dacă nu ar fi fost aceste des­cinderi succesive la faţa locului a comisarilor de mediu, urmare a atitudinii luate de cetăţenii din sat, comuna ar fi oferit teren bun în schimbul unuia care ascundea la doar câ­teva palme adâncime, cantităţi greu de apreciat de deşeuri de cauciuc pro­venite din activitatea Su­permag Imperial. Se poate presupune că ar exista şi alte asemenea gropi în zonă, cum au fost cele două deja descoperite, în care să se fi îngropat res­turile rămase din operaţiunea de proce­sare a cauciucurilor uzate încă de la începerea funcţionării fabricii pentru că nimeni nu pare să ştie ca în anii ce au tre­cut să fi fost vreun transport de deşeuri trimis într-un depozit autorizat. /Obiectiv de Suceava

Teme de mediu

Cod(r)ul-i frate cu românul, taie toți, nu spune unul…

Noul Cod silvic, în dezbatere

*Nu se va mai vine lemul direct din pădure

*Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege

*Pedepse penale pentru furtul de lemn

*Micii proprietari sunt obligaţi să se asocieze

Parcă am trăi în ţara Codurilor. Cel puţin în ultima vreme! Mai întâi a fost Noul Cod Rutier care a stârnit mare vâlvă, timp îndelungat, la nivel naţional. Revolta s-a manifestat mai întâi în rândul conducătorilor auto, apoi a cuprins masiv populaţia. După asta, au apărut modificările la Codul Insolvenţei, care au tulburat şi ele apele. Mai cu seamă în mass-media, unele prevederi vizându-le direct, cu discriminare clară. În tot acest scandal, a apărut şi Noul Cod Silvic. Netulburat de nimeni, apoape neobservat. Chiar dacă vine cu  modificări care vor deranja foarte multă lume. Unele  sunt de-a dreptul aberante. Salvarea ar putea veni de la Parlament, unde Noul Cod Silvic a fost trimis spre dezbatere. Aici se poate veni cu propuneri care pot “însănătoşi” Codul Silvic. Din păcate, când e vorba de pădure, cu siguranţă, vor fi şi foarte multe interese, care pot dăuna…sănătăţii codrului.

*Stop tăierilor ilegale!

Noul Cod Silvic şi-a propus să stopeze tăierile ilegale de păduri prin sancţiuni înăsprite şi controale mai severe. Prin aplicarea acestu act normativ se  preconizează o scădere a că furtul de masă lemnoasă cu 60-70 la sută. Conform estimărilor Curţii de Conturi, în perioada 1990-2012, volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier de stat şi privat din România acoperă o suprafaţă de peste 360.000 de hectare, iar prejudiciul total estimat depăşeşte 6 miliarde de euro. Dacă se aplică procentul scontat pentru diminuarea furtului de masă lemnoasă, Noul Cod Silvic ar face o economie de peste 4 miliarde euro!

Noul Cod Silvic aduce măsuri radicale, care vor fi canalizate pe patru direcţii: exploatarea rațională a pădurilor, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea eficientă și durabilă a micilor proprietăți și identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de bușteni. Proiectul Noului Cod Silvic include prevederi pentru limitarea drepturilor de exploatare a marilor companii şi descurajarea exportului de lemn neprelucrat, pază obligatorie, interzicerea transportului de lemne pe timpul nopții și reducerea valabilității avizelor de însoţire a mărfii, dar și compensații pentru proprietarii de păduri care se află pe raza unor rezervații naturale. Din păcate, Noul Cod silvic loveşte însă şi consumatorii, care acum se văd în situaţia de a nu mai avea de unde să cumpere lemn de foc.

Noul Cod Silvic va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

*Exploatarea durabilă a pădurilor

În sinteză, principalele modificări sunt cele care se referă la exploatarea durabilă a pădurilor, la înăsprirea pedepselor pentru furtul de masă lemnoasă, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteani.

În ceea ce priveşte exploatarea durabilă a pădurii, se doreşte, practic, să nu se mai vândă lemnul pe picior. O serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Această măsură va intra în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. În acest moment, în România, doar 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite.

Cea mai importantă modificare a Codului Silvic va fi aceea că, de acum, administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator.

*Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege

A doua modificare importantă a Codului Silvic, cea referitoare la infracţiuni, prevede aplicarea Codului Penal şi pentru furtul de masă lemnoasă. Se va aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Se va interzice transportul lemnului pe drumurile publice pe timp de noapte.

A treia măsură, tot pentru a întări aceste sancţiuni, va viza introducerea autorizaţiei de practică pentru lucrătorii din domeniul silviculturii. Această autorizaţie presupune ca, atunci când se constată nereguli în pădurea pe care un pădurar o administrează, această autorizaţie de practică se va ridica, iar pădurarul va avea activitatea suspendată.

*Pedepse penale pentru furtul de lemn

O modificare importantă vizează că orice furt de masă lemnoasă, indiferent de cantitate, să fie pedepsit penal. În ceea ce priveşte gestionarea durabilă a micilor proprietăţi, modificările aduse Codului Silvic i-ar putea obliga pe micii proprietari să prezinte un contract de pază pentru pădurea pe care o deţin, în lipsa acestuia să plătească un impozit, iar dacă nu fac acest lucru să se aplice executarea silită. Potrivit estimărilor, la nivel naţional, în prezent o suprafaţă de 500.000 de hectare de pădure deţinute de mici proprietari este nepăzită.

Micii proprietari nu pot comercializa lemnul în lipsa amenajamentului silvic, iar acesta nu se poate face pe o suprafaţă mai mică de 100 de hectare de pădure. O soluţie pentru ei ar fi să se asocieze cu vecinii proprietari pentru a forma o suprafaţă de pădure de peste 100 de hectare. Dacă acest lucru nu este posibil, ei ar putea să încheie un contract de administrare cu Romsilva şi să primească în schimb o anumită cantitate de masă lemnoasă.

*”Normă”, anual – 20 m.c.

Proprietarii pădurilor, persoane fizice, pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic. Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari. La nivel naţional este vorba de vreo 800.000 mici proprietari, care deţin,  în total, un milion de hectare de pădure. Sprijin prin care  se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. Pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, se stitulează în Noul Cod Silvic.

*Reîmpădurirea, obligatorie

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrărarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de emisii. /Ziarul Ceahlăul (Neamt), http://ziarulceahlaul.ro/codrul-frate-cu-romanul-taie-toti-nu-spune-unul/