Revista presei locale

Slobozia, groapa de gunoi a fabricii de reşapat cauciucuri

Nereguli peste nereguli la Slobozia, unde sătenii sunt copleşiţi de poluare în aşa măsură încât se simt pe bună dreptate groapa de gunoi a Europei. Curele de transmisie, furtunuri şi bucăţi de cauciuc aduse din Spania, Italia şi Franţa la fabrica de reşapat cauciucuri au fost dezgropate cu excavatorul dintr-o groapă de caţiva metri. Acest lucru s-a întamplat la doar o săptămană după ce Garda de Mediu Suceava a amendat fabrica “Supermag Imperial” pentru că punea cauciuc pe foc şi a poluat toată localitatea. /Intermedia TV Suceava, http://www.intermediatv.ro/2013/10/23/slobozia-groapa-de-gunoi-a-fabricii-de-resapat-cauciucuri/

Teme de mediu

Cod(r)ul-i frate cu românul, taie toți, nu spune unul…

Noul Cod silvic, în dezbatere

*Nu se va mai vine lemul direct din pădure

*Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege

*Pedepse penale pentru furtul de lemn

*Micii proprietari sunt obligaţi să se asocieze

Parcă am trăi în ţara Codurilor. Cel puţin în ultima vreme! Mai întâi a fost Noul Cod Rutier care a stârnit mare vâlvă, timp îndelungat, la nivel naţional. Revolta s-a manifestat mai întâi în rândul conducătorilor auto, apoi a cuprins masiv populaţia. După asta, au apărut modificările la Codul Insolvenţei, care au tulburat şi ele apele. Mai cu seamă în mass-media, unele prevederi vizându-le direct, cu discriminare clară. În tot acest scandal, a apărut şi Noul Cod Silvic. Netulburat de nimeni, apoape neobservat. Chiar dacă vine cu  modificări care vor deranja foarte multă lume. Unele  sunt de-a dreptul aberante. Salvarea ar putea veni de la Parlament, unde Noul Cod Silvic a fost trimis spre dezbatere. Aici se poate veni cu propuneri care pot “însănătoşi” Codul Silvic. Din păcate, când e vorba de pădure, cu siguranţă, vor fi şi foarte multe interese, care pot dăuna…sănătăţii codrului.

*Stop tăierilor ilegale!

Noul Cod Silvic şi-a propus să stopeze tăierile ilegale de păduri prin sancţiuni înăsprite şi controale mai severe. Prin aplicarea acestu act normativ se  preconizează o scădere a că furtul de masă lemnoasă cu 60-70 la sută. Conform estimărilor Curţii de Conturi, în perioada 1990-2012, volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier de stat şi privat din România acoperă o suprafaţă de peste 360.000 de hectare, iar prejudiciul total estimat depăşeşte 6 miliarde de euro. Dacă se aplică procentul scontat pentru diminuarea furtului de masă lemnoasă, Noul Cod Silvic ar face o economie de peste 4 miliarde euro!

Noul Cod Silvic aduce măsuri radicale, care vor fi canalizate pe patru direcţii: exploatarea rațională a pădurilor, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea eficientă și durabilă a micilor proprietăți și identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de bușteni. Proiectul Noului Cod Silvic include prevederi pentru limitarea drepturilor de exploatare a marilor companii şi descurajarea exportului de lemn neprelucrat, pază obligatorie, interzicerea transportului de lemne pe timpul nopții și reducerea valabilității avizelor de însoţire a mărfii, dar și compensații pentru proprietarii de păduri care se află pe raza unor rezervații naturale. Din păcate, Noul Cod silvic loveşte însă şi consumatorii, care acum se văd în situaţia de a nu mai avea de unde să cumpere lemn de foc.

Noul Cod Silvic va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

*Exploatarea durabilă a pădurilor

În sinteză, principalele modificări sunt cele care se referă la exploatarea durabilă a pădurilor, la înăsprirea pedepselor pentru furtul de masă lemnoasă, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi identificarea de pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteani.

În ceea ce priveşte exploatarea durabilă a pădurii, se doreşte, practic, să nu se mai vândă lemnul pe picior. O serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, precum şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Această măsură va intra în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. În acest moment, în România, doar 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite.

Cea mai importantă modificare a Codului Silvic va fi aceea că, de acum, administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator.

*Transportul lemnului noaptea, interzis prin lege

A doua modificare importantă a Codului Silvic, cea referitoare la infracţiuni, prevede aplicarea Codului Penal şi pentru furtul de masă lemnoasă. Se va aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Se va interzice transportul lemnului pe drumurile publice pe timp de noapte.

A treia măsură, tot pentru a întări aceste sancţiuni, va viza introducerea autorizaţiei de practică pentru lucrătorii din domeniul silviculturii. Această autorizaţie presupune ca, atunci când se constată nereguli în pădurea pe care un pădurar o administrează, această autorizaţie de practică se va ridica, iar pădurarul va avea activitatea suspendată.

*Pedepse penale pentru furtul de lemn

O modificare importantă vizează că orice furt de masă lemnoasă, indiferent de cantitate, să fie pedepsit penal. În ceea ce priveşte gestionarea durabilă a micilor proprietăţi, modificările aduse Codului Silvic i-ar putea obliga pe micii proprietari să prezinte un contract de pază pentru pădurea pe care o deţin, în lipsa acestuia să plătească un impozit, iar dacă nu fac acest lucru să se aplice executarea silită. Potrivit estimărilor, la nivel naţional, în prezent o suprafaţă de 500.000 de hectare de pădure deţinute de mici proprietari este nepăzită.

Micii proprietari nu pot comercializa lemnul în lipsa amenajamentului silvic, iar acesta nu se poate face pe o suprafaţă mai mică de 100 de hectare de pădure. O soluţie pentru ei ar fi să se asocieze cu vecinii proprietari pentru a forma o suprafaţă de pădure de peste 100 de hectare. Dacă acest lucru nu este posibil, ei ar putea să încheie un contract de administrare cu Romsilva şi să primească în schimb o anumită cantitate de masă lemnoasă.

*”Normă”, anual – 20 m.c.

Proprietarii pădurilor, persoane fizice, pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic. Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari. La nivel naţional este vorba de vreo 800.000 mici proprietari, care deţin,  în total, un milion de hectare de pădure. Sprijin prin care  se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. Pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, se stitulează în Noul Cod Silvic.

*Reîmpădurirea, obligatorie

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrărarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de emisii. /Ziarul Ceahlăul (Neamt), http://ziarulceahlaul.ro/codrul-frate-cu-romanul-taie-toti-nu-spune-unul/