România curtea de apel cluj tribunalul maramureş

Pe secţii, situaţia este următoarea:

- din totalul de 2.236 hotărâri pronunţate de Secţia I-a civilă au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac 145 hotărâri, indicele de casare fiind de 6,48% (faţă de 5,19% în anul 2015);

- din totalul de 4.002 hotărâri pronunţate de Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac 470 hotărâri, indicele de casare fiind de 11,74% (faţă de 6,09% în anul 2015).

- din totalul de 892 hotărâri pronunţate de Secţia penală au fost desfiinţate sau modificate în căile de atac 13 hotărâri, indicele de casare fiind de 1,46% (faţă de 5,68% în anul 2015).

Pe instanţe, situaţia se prezintă astfel:

- la Judecătoria Baia Mare, din totalul de 13.111 hotărâri pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 438 hotărâri, indicele de casare fiind de 3,34% (4,52% în anul 2015).

- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei, din totalul de 3.650 hotărâri pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 141 hotărâri, indicele de casare fiind de 3,86% (5,95% în anul 2015).

- la Judecătoria Vişeu de Sus, din totalul de 2.905 hotărâri pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 105 hotărâri, indicele de casare fiind de 3,61% (5,04% în anul 2015).

- la Judecătoria Dragomireşti, din totalul de 1.051 hotărâri pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 46 hotărâri, indicele de casare fiind de 4,38% (7,02% în anul 2015).

- la Judecătoria Târgu Lăpuş, din totalul de 1.366 hotărâri pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 46 hotărâri, indicele de casare fiind de 3,37% (4,41% în anul 2015).

Așadar, la nivelul judecătoriilor din circumscripția Tribunalului Maramureș se constată o tendință de descreștere a indicelui de casare în ultimii ani, împrejurare care ne conduce la ideea că în cea mai mare măsură nemulţumirile justiţiabililor nu au fost confirmate de instanţele care au soluţionat căile de atac în condițiile în care procentul a scăzut comparativ cu anii precedenţi.

În ce priveşte activitatea tribunalului, ca instanţă de control judiciar, situaţia se prezintă astfel:

- în penal, 2 cauze judecate în apel, soluţiile pronunţate fiind însă de respingere, nefiind cazul de calculare a indicelui de casare;

- în penal, din 309 cauze judecate în contestaţie (NCPP), s-au admis contestaţiile în 42 cauze, în toate cele 42 de cauze s-a modificat hotărârea, indicele de casare fiind de 13,59%;

- în civil, din 715 cauze judecate în apel, s-au admis apelurile în 202 cauze, din care în 165 cauze s-a schimbat hotărârea, iar în 37 de cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 28,25%;

- în civil, din 211 cauze judecate în recurs, s-au admis recursurile în 62 cauze, din care în 31 cauze s-a modificat hotărârea, iar în 31 cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 29,38%;

- în comercial, din 1.535 cauze soluţionate în apel, s-au admis apelurile în 432 cauze, din care în 410 cauze s-a schimbat hotărârea, iar în 22 cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 28,14%;

- în comercial, din 116 cauze soluţionate în recurs, s-au admis recursurile în 37 cauze, din care în 30 cauze s-a modificat hotărârea, iar în 7 cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 31,90%.

În consecinţă, din totalul de 2.888 cauze soluţionate în căile de atac de tribunal, s-au admis căile de atac în 775 cauze, din care, în 678 hotărârea a fost modificată iar în 97 cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele general de casare (modificare) fiind de 26,84% (faţă de 26,77% în anul 2015).

Principalele motive pentru care au fost desfiinţate sau modificate hotărârile în căile de atac sunt următoarele: interpretarea discutabilă a dispoziţiilor legale sau nerespectarea normelor procedurii civile sancţionată de cele mai multe ori cu nulitate absolută şi implicit desfiinţarea sau casarea hotărârilor pronunţate (citarea părţilor, garantarea dreptului la apărare, competenţa materială, necercetarea fondului cauzei, nemotivarea hotărârii ori existenţa unor contradicţii evidente între motivare şi dispozitiv), nesocotirea drepturilor procesuale ale părţilor, lipsa rolului activ în activitatea de cercetare judecătorească şi implicit administrarea insuficientă a probelor necesare pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, lipsa de diligenţă a părţii interesate în apărarea propriilor interese de către parte însăşi sau de către reprezentantul său (necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor procedurale, nepropunerea sau nefurnizarea de mijloace de probă pertinente), practica neunitară a instanţelor de control.

Și în cursul anului 2016 s-a constatat faptul că o parte din deciziile Secției I civile a Tribunalului Maramureș au fost casate, reținându-se în cuprinsul deciziei din recurs faptul că în mod greșit a fost soluționată cauză în calea de atac a apelului, în fapt calea de atac corectă fiind aceea a recursului, astfel că îndrumarul de casare a fost de a se dispune rejudecarea cauzei, în recurs (în dosare având ca obiect grăniţuire, servitute de trecere, partaj bunuri comune, uzucapiune, etc.).

Pentru diminuarea procentajului hotărârilor judecătoreşti desfiinţate sau modificate în căile de atac sunt necesare următoarele măsuri: pregătirea temeinică a şedinţelor de judecată, însuşirea, aprofundarea şi implementarea rapidă a modificărilor legislative mai ales în contextul amplelor modificări intervenite în materie civilă, de procedură civilă, în materie penală şi de procedură penală în raport de intrarea în vigoare în anii anteriori a noilor coduri, dar şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, participarea în contextul intrării în vigoare a Noilor coduri la şedinţele de formare şi pregătire profesională organizate la nivelul fiecărei instanţe şi mai ales a celor organizate de instanţele de control judiciar, prelucrarea în cadrul şedinţelor lunare a practicii instanţelor de control judiciar, aprofundarea cunoaşterii reglementărilor internaţionale la care Statul Român este parte şi a jurisprudenţei instanţelor internaţionale în vederea garantării exercitării drepturilor afectate de norme interne neconforme, îmbunătăţirea şi actualizarea cunoştinţelor profesionale, perfecţionarea profesională continuă, determinarea şi formarea atitudinii manageriale individuale a fiecărui magistrat, organizarea unor seminarii sau întâlniri pe teme profesionale.

II.7. Durata de soluţionare a cauzelor
Precizări prealabile – conform noii aplicaţii de statistică - Statis, durata de soluţionare a cauzelor nu mai este calculată sub forma unor intervale (ex. număr cauze soluţionate între 0-6 luni, 6-12 luni, peste 1 an, etc.), ci sub forma unei durate medii calculată în zile, pe fiecare obiect, materie şi stadiu procesual în parte.

În numărul zilelor este cuprinsă, pe de o parte, perioada scursă între momentul înregistrării dosarului şi primul termen de judecată (care la unele instanţe, pe anumite stadii procesuale şi obiecte poate depăşi 6 luni), precum şi perioada în care hotărârea a fost redactată în mod complet şi documentul a fost depus la mapa de hotărâri. Acest lucru semnifică faptul că timpul de judecată efectivă a unei cauze (de la primul până la ultimul termen) este considerabil mai redus decât mediile afişate.

În raport de cele anterior expuse apreciem ca fiind relevante și datele statistice privind durata de soluționare existente în Rapoartele predefinite dezvoltate în Ecris deoarece durata de soluționare este calculată sub forma unor intervale de timp, motiv pentru care s-au utilizat aceste date la întocmirea anexei 28 din prezentul bilanț.

Potrivit datelor statistice, în cursul anului 2016 durata de soluţionare a cauzelor a fost rezonabilă în raport de volumul de activitate al fiecărei instanţe, numărul posturilor ocupate, numărul experţilor, specificul procedurilor şi mijloacele procedurale de intervenţie puse la dispoziţia judecătorului.

Din cele 7.130 cauze soluţionate de tribunal în anul 2016, 4.110 cauze (57,64%) aveau o vechime între 0-6 luni, 1.729 cauze (24,25%) aveau o vechime între 6-12 luni, iar 1.291 cauze (18,11%) aveau peste un an vechime.

Cele 1.291 cauze cu o durată de soluționare mai veche de un an, soluționate de către Tribunalul Maramureș au următoarea structură:

- 1.274 cauze în materie civilă şi comercială, din care 1.072 cauze directe, 160 cauze în apel şi 42 cauze în recurs;

- 17 cauze în materie penală, acestea fiind cauze directe.

În materie civilă (nonpenală) timpul mediu pentru finalizarea unei cauze a fost în anul 2016 de 278,2 zile față de 262,4 zile în anul 2015, iar numărul mediu de ședințe a fost de 4,5 în anul 2016 față de 4,1 în anul 2015.

Secția I-a civilă împreună cu Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au finalizat în anul 2016 un număr de 6238 dosare care au fost soluționate astfel: 3.263 dosare într-un interval cuprins între 0-6 luni, 1.701 dosare într-un interval cuprins între 6-12 luni, 1.274 dosare într-un interval de timp situat peste 1 an.

Structura pe stadii procesuale a celor 6.238 dosare soluționate de către cele două secții civile ale Tribunalului Maramureș este următoarea: 3661 cauze directe din care 1842 au fost soluționate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 747 au fost soluționate într-un interval cuprins între 6-12 luni, 1.072 au fost soluționate într-un interval de timp situat peste 1 an; 327 sunt cauze în recurs din care 188 au fost soluționate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 97 au fost soluționate într-un interval cuprins între 6-12 luni, 42 au fost soluționate într-un interval de timp situat peste 1 an și 2.250 sunt cauze în apel din care 1.233 au fost soluționate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 857 au fost soluționate într-un interval cuprins între 6-12 luni, 160 au fost soluționate într-un interval de timp situat peste 1 an.

Soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil a constituit o preocupare permanentă a judecătorilor care funcționează la Secția I-a civilă și la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ceea ce în practică s-a reflectat prin aceea că majoritatea dosarelor - 3.263 cauze (52,31%) au fost soluționate într-un interval cuprins între 0-6 luni.

Durată mai lungă de soluționare a cauzelor în fond și apel este determinată de regulă, de mai mulți factori obiectivi, printre care cel mai important este administrarea probelor, în mod deosebit efectuarea expertizelor. Temporizarea procedurii judiciare în dosarele care înregistrează vechime se datorează și altor cauze obiective cum sunt: suspendarea judecăţii pe intervale mari de timp sau exercitarea căilor de atac mult după expirarea termenelor legale. Există însă şi cauze subiective: parcurgerea a numeroase cicluri procesuale, declinarea repetată de competenţă şi desfiinţarea hotărârilor în căile de atac urmare a soluţionării de către o instanţă necompetentă.

În materie penală, timpul mediu pentru finalizarea unei cauze a fost în anul 2016 de 42,6 zile față de 52,3 zile în anul 2015, iar numărul mediu de ședințe a fost de 4 în anul 2016 față de 5,2 în anul 2015.

Secția penală a Tribunalului Maramureș, din totalul de 892 dosare finalizate în anul 2016 un număr de 847 dosare au fost soluționate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 28 dosare într-un interval cuprins între 6-12 luni iar un număr de 17 dosare au fost soluționate într-un interval de timp situat peste 1 an.

Din analiza acestor cifre rezultă celeritatea cu care au fost soluționate dosarele aflate pe rolul acestei secții de către judecătorii Secției penale a Tribunalului Maramureș.

Restul dosarelor rămase nesoluționate la Tribunalul Maramureș, la sfârșitul anului 2016 constituie stocul de dosare.

Din cele 3.893 cauze rămase în stoc la tribunal (la sfârşitul anului 2016) 1.964 cauze aveau o vechime între 0-6 luni; 696 cauze între 6-12 luni (434 cauze directe, 236 cauze în apel, 26 cauze în recurs) şi 1.233 cauze mai vechi de un an (1.167 cauze directe, 50 cauze în apel şi 16 cauze în recurs). Un număr de 436 dosare în stocul de 3.893 sunt suspendate.

Pe materii şi faze procesuale, structura cauzelor mai vechi de un an se prezintă astfel:

- din cele 1.201 cauze în materie civilă, 1.135 sunt cauze directe, 50 cauze în apel şi 16 cauze în recurs;

- din cele 32 cauze în materie penală, toate 32 sunt cauze directe.

Din volumul cauzelor rămase nesoluţionate, adică rămase în stoc la sfârșitul anului 2016, cele 696 cauze au o vechime între 6-12 luni și reprezintă 17,88%, iar cele 1.233 cauze au o vechime mai mare de un an și reprezintă 31,67%.

Faţă de anul precedent, numărul cauzelor rămase nesoluţionate la sfârşitul perioadei de referinţă a scăzut cu 14,25% (de la 4.540 cauze în 2015, la 3.893 în anul 2016), iar al cauzelor mai vechi de un an a scăzut cu 21,06% (de la 1.562 cauze în 2015 la 1.233 în anul 2016).

La judecătorii, din cele 10.163 cauze existente în stoc la sfârşitul anului, 5.726 cauze aveau o vechime între 0-6 luni, 2.610 cauze între 6-12 luni, 1.827 cauze aveau o vechime peste un an, iar 852 dintre ele erau cauze suspendate.

Din cele 1.827 cauze mai vechi de un an, 1.709 sunt cauze civile, iar 118 sunt cauze penale.

Pe instanţe de judecată, situaţia cauzelor mai vechi de un an aflate în stoc la sfârşitul anului 2016 se prezintă astfel:

- 1.287 cauze pe rolul Judecătoriei Baia Mare (1.151 cauze în 2015, în creștere cu 11,82%), din care 1.279 cauze civile (1.141 cauze în 2015) şi 8 cauze penale (10 cauze în 2015).

- 330 cauze pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei (231 cauze în 2015, în creștere cu 42,86%), din care 230 cauze civile (195 cauze în 2015) şi 100 cauze penale (36 cauze în 2015).

- 118 cauze pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus (113 cauze în 2015, în creștere cu 4,42%), din care 114 cauze civile (110 cauze în 2015) şi 4 cauze penale (3 cauze în 2015).

- 32 cauze pe rolul Judecătoriei Dragomireşti (27 cauze în 2015, în creştere cu 18,52%) din care 30 cauze civile (26 cauze în 2015) şi 2 cauze penale (1 cauză în 2015).

- 60 cauze pe rolul Judecătoriei Târgu Lăpuş (43 cauze în 2015, în creștere cu 39,53%), din care 56 cauze civile (39 cauze în 2015) şi 4 cauze penale (4 cauze în 2015).

Alți factori, alții decât cei enunțați anterior, care influențează durata de soluţionare a cauzelor sunt:

-reducerea numărului de judecători şi suprapunerea structurilor stabilite pentru soluţionarea cauzelor în baza Codului de procedură civilă 1865 cât şi în baza Noului Cod de procedură civilă;

Consecinţa a fost formarea unor completuri noi care în căile de atac şi parţial în cauzele de fond, s-au suprapus peste vechea structură fiind necesar alocarea unui timp suplimentar pentru verificarea şi regularizarea cererilor, respectiv studierea dosarelor şi participarea la un număr mare de şedinţe de judecată (prin raportare la anul 2013). Acest fapt a dus la suprasolicitarea judecătorilor şi a personalului auxiliar şi la unele erori (greşita citare a părţilor, repunerea cauzelor pe rol pentru noi lămuriri sau administrarea de noi probe).

-complexitatea dosarelor ce rezultă din multitudinea problemelor de drept a căror dezlegare se pune în discuţie, iar în materie penală, din numărul mare de inculpaţi şi din multitudinea infracţiunilor pentru care aceştia sunt trimişi în judecată, probaţiunea administrată fiind de asemenea complexă (în cea mai mare parte din cauze fiind audiaţi un număr mare de martori și părți);

• 
  acordarea unor termene mai lungi în cauzele în care părţile au domiciliul în străinătate sau în cazul dosarelor în care s-au efectuat comisii rogatorii în străinătate;
  
• 
  volumul mare de activitate, în special în cazul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa stabilirii unor termene de judecată mai lungi, mai ales în căile de atac;
  

- efectuarea cu mare întârziere a lucrărilor de expertize judiciare, explicabilă prin numărul redus al experţilor judiciari, afluxul de expertize încuviinţate de instanţe şi multiplele obiecţiuni şi completări la rapoartele întocmite;

- neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a procedurilor de comunicare a înscrisurilor, de citare sau de executare a mandatelor de aducere, ori depunerea precizărilor de acţiune, a întâmpinărilor şi a altor probe la termenul de judecată deşi actele respective puteau fi depuse anterior pentru a exista posibilitatea comunicării între termenele de judecată acordate;

-formularea de cereri de ajutor public judiciar fără a se depune actele necesare pentru soluţionarea cu celeritate a unor asemenea cereri, astfel că a fost necesară acordarea mai multor termene, pentru a nu încălca dreptul de acces la instanţă, garantat de art.21 din Constituţia României, respectiv art.6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului;

- netransferarea inculpaţilor la termenul de judecată fixat pe motiv că au afaceri judiciare şi la alte instanţe;

- rezilierea contractelor de asistenţă judiciară;

- exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale atât de către inculpaţi, cât şi de către apărătorii acestora;

- în materia procedurii insolvenţei se menţin în continuare dificultăţile legate de lichidarea activelor sau recuperarea creanţelor debitorului în principal prin acţiuni judiciare, în strâns raport de cauzalitate cu dificultăţile pe care le traversează şi alte instanţe în asigurarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor şi specificul societăţilor în insolvenţă, ceea ce constituie un impediment real pentru închiderea procedurii.

În raport de aceşti factori, s-au luat măsuri pentru monitorizarea situaţiei dosarelor care înregistrează o durată de soluţionare care depăşeşte o perioadă rezonabilă, urmărindu-se identificarea modalităţilor concrete de accelerare a procedurilor printre care, realizarea unui mai bun management de caz de către judecători, exercitarea unui control mai riguros asupra motivelor de amânare invocate de părţi, luarea măsurilor de refacere a procedurilor de citare şi comunicare, comunicarea între termene a actelor de procedură.

În acest sens sunt și adresa nr. 2094/IJ/1196/DIJ/2016 din 22.03.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară prin care se arată că unul dintre domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul în anul 2016 este reprezentat de continuarea monitorizării dosarelor cu o vechime peste 10 ani aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti; adresa nr. 2095/IJ/1197/DIJ/2016 din 22.03.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară privind monitorizarea semestrială a dosarelor de mare corupție aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti și adresa nr. 2093/IJ/1195/DIJ/2016 din 22.03.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară privind situația hotărârilor neredactate în termen.

În cursul anului 2016 judecătorii acestui tribunal, precum şi de la judecătorii au manifestat un interes permanent în soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

La Secția I-a civilă a Tribunalului Maramureș, la data de 31 decembrie 2016, a fost identificat 1 dosar care înregistra o vechime mai mare de 10 ani în sistem (adică de la data înregistrării cererii de chemare în judecată) însă, respectivul dosar a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Maramureș la data de 31.08.2016, având o vechime efectivă pe rolul tribunalului de doar 4 luni.

În cadrul Secției I civile s-au monitorizat dosarele care au o vechime mai mare de 1 an pe rolul tribunalului, astfel că la data de 31 decembrie 2016 au fost identificate un număr de 57 dosare mai vechi de 1 an din care 43 în stadiul procesual fond, 11 în apel și 3 în recurs.

Având în vedere datele statistice existente în privinţa dosarelor vechi aflate pe rolul Tribunalului Maramureş, din verificările efectuate, rezultă că durata de soluţionare a acestora a fost influenţată, în marea lor majoritate de factori obiectivi (administrarea probatoriului) sau de factori subiectivi-imputabili părţilor, avocaţilor ori altor participanţi la procedura judiciară.

Și la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-au monitorizat dosarele care au o vechime mai mare de 1 an pe rolul tribunalului, astfel că la data de 31 decembrie 2016 au fost identificate un număr de 222 dosare mai vechi de 1 an din care 213 în stadiul procesual fond și 9 în apel. Ponderea importantă a dosarelor vechi o au cele din materia insolvenței. Nu a fost identificat la această secție niciun dosar cu o vechime mai mare de 10 ani în sistem.

Pe rolul Secţiei penale a Tribunalului Maramureş au existat în anul 2016 un număr de 9 dosare de mare corupţie (din care la data de 31.12.2016 au rămas doar 4 dosare), 1 dosar cu o vechime mai mare de 10 ani și 30 dosare cu o vechime mai mare de un an.

La nivelul Tribunalului Maramureş și al judecătoriilor din circumscripția acestuia, în anul 2016 au fost luate măsuri pentru monitorizarea dosarelor mai vechi de 1 an, fiind desemnat ca persoană responsabilă vicepreședintele tribunalului.

În acest sens, în cursul anului 2016 au fost efectuate controale de către vicepreşedintele tribunalului prin care s-a constatat că în cea mai mare parte motivul nesoluționării acestor dosare îl constituie faptul că experții desemnați în cauză efectuează cu mare întârziere lucrările de expertiză, mai ales experții având specialitatea topografie-cadastru.

Conform notei de control din 18.05.2016 (completată la data de 07.06.2016) întocmită de vicepreşedintele tribunalului s-a constatat că într-un număr de 86 dosare experții nu au depus, într-un termen rezonabil, lucrările de expertiză ordonate. Drept urmare, s-a întocmit și trimis fiecărui expert lista cu dosarele vizate, urmând ca până la data de 15.06.2016 să depună lucrările ordonate.

Ulterior acestei date s-a constatat că dintr-un total de 86 dosare au fost finalizate şi depuse lucrările de expertiză în 24 dosare iar în 5 dosare experții au fost înlocuiți.

Astfel, în cursul anului 2016, judecătorii Tribunalului Maramureş au amendat un număr de 15 experţi într-un număr de 30 cauze, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 12.450 lei. În ceea ce priveşte judecătoriile, situaţia amenzilor aplicate experţilor se prezintă astfel:

- la Judecătoria Baia Mare în 43 de cauze au fost amendaţi 12 experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 17.700 lei;

- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei în 11 cauze au fost amendaţi 7 experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 7.000 lei;

- la Judecătoria Vişeu de Sus în 15 cauze au fost amendaţi 9 experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 7.500 lei;

- la Judecătoria Dragomireşti în anul 2016 nu s-a aplicat nicio amendă judiciară experților;

- la Judecătoria Târgu Lăpuş în 3 cauze au fost amendaţi 3 experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 1.400 lei.

Astfel, judecătorii Tribunalului Maramureş şi ai instanţelor judecătoreşti din circumscripţia acestuia în cursul anului 2016 au amendat 46 de experţi, într-un număr de 102 cauze, totalul amenzilor aplicate fiind de 46.050 lei.

Această situaţie se datorează supraaglomerării activităţii experţilor topografi, cei 20 de experţi activi din cadrul Biroului local de expertize efectuând în anul 2016 un număr de 233 expertize topografice, fiecărui expert fiindu-i repartizate în medie 11,65 lucrări de expertiză de persoană pe an.

Menţionăm că în cursul anului 2016 s-au efectuat un număr de 528 expertize judiciare din care, 427 expertize tehnice şi 101 expertize contabile.

Printre atribuţiile preşedinţilor de secţie, astfel cum acestea sunt reglementate în Regulamentul de ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti şi au fost menţionate în ordinele de serviciu emise de Preşedintele Tribunalului Maramureş (Ordinul de serviciu nr. 5/19.01.2016 și Ordinul de serviciu nr.26/14.12.2016), se află şi aceea a monitorizării situaţiei dosarelor care înregistrează o durată de soluţionare care depăşeşte o perioadă rezonabilă.

În realizarea acestui demers, cu aprobarea Colegiului de Conducere, la nivelul Tribunalului Maramureș, în anul 2016 s-a procedat la desființarea completelor în care s-au înregistrat scăderi în cursul anului de referință sau în anii anteriori, concomitent cu înfiinţarea de noi completuri de judecată în materiile în care anterior s-au înregistrat un număr mare de dosare.

Astfel, la Secţia a I-a civilă începând cu luna septembrie 2016 s-a dispus blocarea unor complete de judecată în vederea desființării (4 complete în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, 2 complete de judecată pentru soluționarea căilor de atac a recursului). Corelativ cu aceste măsuri s-a dispus înființarea a 2 complete noi, pentru soluţionarea căilor de atac (apel).

La Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au promovat doi judecători începând cu luna iulie 2016, ceea ce a determinat o supraaglomerare a completurilor pentru prima jumătate a anului. Consecinţa promovării a fost formarea unor completuri noi în apel.

De asemenea, s-a continuat şi în cursul anului 2016 aplicarea Hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Maramureş nr. 26 din 09.10.2014 prin care au fost aprobate măsuri cu privire la criteriile referitoare la verificarea cererii de chemare în judecată anterior datei recomandate, inclusiv a unui interval rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, ţinându-se cont în principal de natura cauzelor ce ţin de competenţa secţiilor în primă instanţă şi de natura cauzelor ce ţin de competenţa secţiilor în căi de atac şi nu în ultimul rând, de volumul mare de cauze înregistrate care au acelaşi obiect.

În acest sens s-a dispus, începând cu data de 01 ianuarie 2015, la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pentru realizarea procedurii de regularizare a cererilor, desemnarea a doi grefieri care să se ocupe exclusiv de această procedură. Măsura a fost menținută și pentru anul 2016 și s-a dovedit foarte eficientă.

Preşedinţii celor două secţii civile realizează monitorizarea lunară a respectării acestei dispoziţii şi în situaţiile în care se impune, luarea unor măsuri pentru remedierea unor disfuncţionalităţi tehnice apărute.

În vederea creării unor premise pentru o mai bună desfăşurare a actului de justiţie şi pentru a se încuraja recurgerea de către justiţiabili la asistenţă juridică calificată, au fost asigurate condiţiile necesare în incinta Palatului de Justiţie pentru consultarea tabloului avocaţilor şi au fost luate măsuri pentru informarea acestora despre condiţiile în care pot apela la procedurile de mediere.

Cu toate acestea, în anul 2016 medierea a înregistrat un regres accentuat fapt înregistrat la nivelul instanţelor din Maramureş printr-un număr foarte mic de acorduri depuse după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.266/2014 prin care s-a declarat ca fiind neconstituţională dispoziţia referitoare la obligativitatea participării părţilor la informarea privind avantajele medierii. Din punct de vedere statistic, luând ca bază numărul de acorduri de mediere încuviinţate, numărul total de sentinţe de divorţ pronunţate şi numărul mediatorilor, datele în materie de mediere se prezintă după cum urmează:

-la Judecătoria Baia Mare din cele 399 dosare soluţionate având ca obiect divorţ doar 37 cauze au fost soluţionate prin acord de mediere rezultând un procent de 9,27%;

-la Judecătoria Sighetu Marmaţiei din cele 172 dosare soluţionate având ca obiect divorţ doar 4 cauze au fost soluţionate prin acord de mediere rezultând un procent de 2,33%;

-la Judecătoria Vişeu de Sus din cele 144 dosare soluţionate având ca obiect divorţ doar 15 cauze au fost soluţionate prin acord de mediere rezultând un procent de 10,42%;

-la Judecătoria Dragomireşti din cele 49 dosare soluţionate având ca obiect divorţ doar 1 cauză a fost soluţionată prin acord de mediere rezultând un procent de 2,04%;

-la Judecătoria Târgu Lăpuş din cele 61 dosare soluţionate având ca obiect divorţ nicio singură cauză nu a fost soluţionată prin acord de mediere;

În total din cele 825 dosare soluţionate având ca obiect divorţ doar 57 cauze au fost soluţionate prin acord de mediere rezultând un procent de 6,91%.