Румунська мова 1-4 класи та літературне читання

Румунська мова

1-4 класи
та
літературне читання

2–4 класи

загальноосвітніх навчальних закладів
з румунською мовою навчання

Анотація

Програма містить матеріали з румунської мови і літературне читання. Вона укладена відповідно до потреб суспільства і загальноосвітніх навчальних закладів з румунською мовою навчання. Програма охоплює загальний спектр теоретичних знань і практичних навичок, які мають здобути учні у процесі навчання та успішно застосувати у життєвій діяльності.

Програма з румунської мови для 1-4 класів загальноосвітніх навчальних закладів з румунською мовою навчання була створена на основі Державного стандарту початкової загальної освіти.

Основною метою даної програми є: розвиток умінь і навичок учнів; реалізація всіх мовленнєвих умінь; формування комунікативної компетенції, необхідної для вивчення румунської літературної мови; засвоєння необхідного обсягу знань, що забезпечує мотивацію навчання.

Вивчення румунської мови здійснюється відповідно до чотирьох змістових ліній: мовленнєва , мовна, соціокультурна та діяльнісна (функціональна)

Вони не відокремлені , оскільки синхронно доповнюють одна одну і в процесі викладання є взаємнопереплетені.

У даній програмі оновлено зміст і структуру, обґрунтовано відповідну систему дидактичних принципів добору та структурування змісту.

Для досягнення зазначеної мети передбачається виконання таких завдань:

формування в учнів мотивації вивчення мови;

забезпечення гармонійного розвитку усіх видів мовленнєвої діяльності

( слухання, говоріння, читання і письма); формування комунікативних умінь.

Основними завданнями та цілями при навчанні румунської мови є формування в учнів усіх видів мовленнєвої діяльності: слухання - розуміння, го­воріння, читання та письма, тобто розвиток усно­го та писемного мовлення, комунікативних здіб­ностей та можливостей кожного учня, уміння використовувати в житті здобуті мовні знання та мовленнєві навички.

Дотримано принципу науковості, логічності, послідовності та доступності формування мовлен­нєвої компетенції.

Вивчення румунської мови у початкових класах має :

• 
  забезпечити мовленнєвий та загальний роз­виток молодших школярів;
  
• 
  дати їм основи мовної освіти,
  

Зокрема, програмою передбачено:

• 
  надання учням певного обсягу знань і вмінь з різних розділів мовознавчої науки, які б спри­яли розвиткові у них комунікативних нави­чок;
  
• 
  забезпечення практичного засвоєння учнями найголовніших орфоепічних, орфографічних та пунктуаційних правил румунської літера­турної мови;
  
• 
  збагачення словникового запасу і вдоскона­лення граматичного ладу усного й писемного мовлення школярів;
  
• 
  формування вмінь зв'язно висловлювати свої думки в усній і писемній формах, етики мов­леннєвого спілкування;
  
• 
  формування вміння контролювати правиль­ність і доцільність своїх висловлювань;
  
• 
  формування, розвиток та удосконалення в уч­нів каліграфічних навичок, прищеплення їм культури оформлення письмових робіт;
  
• 
  розвиток у дітей на основі програмового мов­ного матеріалу логічного мислення та важли­вих мовленнєвих умінь: спостерігаючи пред­мети і явища, їх ознаки (істотні й неістотні), абстрагувати, класифікувати, узагальнювати, встановлювати причинно-наслідкові зв'язки, робити самостійні висновки і т. д.
  
• 
  літературне читання має за мету формування читацької компетентності учнів, яка є базовою складовою комунікативної і пізнавальної компетентності, ознайомлення учнів з дитячою літературою як мистецтвом слова, підготовка їх до систематичного вивчення літератури в основній школі.
  
• 
  У процесі навчання відбувається становлення читача, здатного до самостійної читацької, творчої діяльності; здійснюється його мовленнєвий, літературний, інтелектуальний розвиток, формується морально – естетичні уявлення і поняття, збагачуються почуття, виховується потреба у систематичному читанні
  
• 
  Формуються в учнів навички читання як виду мовленнєвої діяльності;
  
• 
  Ознайомлюються учні з дитячою літературою в авторській, жанровій, тематичній різноманітності;
  
• 
  Формується в учнів соціальних, морально-етичних цінностей за допомогою художніх образів літературних творів;
  
• 
  Формування умінь сприймати, розуміти, аналізувати різні види літературних і навчальних текстів з використанням елементарних літературознавчих понять;
  
• 
  Формується умінь створювати власні висловлювання за змістом прочитаного (прослуханого);
  
• 
  Формування в учнів прийомів самостійної роботи з різними типами і видами дитячих книжок;
  
• 
  Уміння здійснювати пошук, відбір інформації для виконання навчально – пізнавальних завдань;
  
• 
  Розвиток творчої літературної діяльності школярів;
  
• 
  Виховання потреби у систематичному читанні як засобі пізнання світу, самопізнання та загальнокультурному розвитку.
  

Для досягнення мети треба продовжувати дотримуватися таких вже відомих і здобутих змістових ліній.

Комунікативна (мовленнєва) лінія передбачає розвиток усного й писемного мовлення учнів, створення умінь і навичок для успішної реалізації усіх видів мовленнєвої діяльності: аудіювання, говоріння, читання та письмо. Удосконалення комунікативних умінь і навичок здобутих ще в дошкільному віці , вміння слухати і розуміти різні типи комунікації (монолог чи діалог). Ці досягнення доповнюють розвиток рецептивних та діалогічних здібностей учнів, уміння читати, спілкуватися у письмовій формі, працювати над текстом.

Лінгвістична лінія забезпечує формування й розвиток комунікативної та лінгвістичної компетенції: орфографічні та орфоепічних понять, лексичних, граматичних.

Соціокультурна лінія передбачає ознайомлення учнів із певними нормами, які регулюють суспільні стосунки; формування навичок шанобливого ставлення до цих норм; засвоєння культурних і духовних цінностей румунського та інших народів (ознайомлення з історією, традиціями, звичаями…). Мета цієї компетентності формує загальнолюдські цінності : ввічливість, доброту, людяність, милосердя, працелюбність, чесність, бережливе ставлення до природи..

Комунікативна – функціональна лінія передбачає розвиток всіх чотирьох компетентностей комунікації : артикуляційно – аудітивних (слухання, розуміння), формування комунікативних умінь (говоріння), побудова висловлювань, усне зв’язне мовлення, сприймання прочитаного тексту (літературне читання) і письмо, а також формування навичок самоконтролю, виявлення та виправлення допущених помилок (індивідуально або колективно); аргументування сказаного.

Основні навчальні завдання 1 класу:

• 
  привчити слух учнів до звуків і слів румун­ської мови, дати основи правильної вимови звуків, звукосполучень і слів румунської мо­ви, тобто підготувати артикуляційно-слухову базу для навчання слухати - розуміти, гово­рити, читати і писати;
  
• 
  формувати мовленнєві навички;
  
• 
  вчити учнів слухати, розуміти й розмовляти румунською мовою в обсязі вивченої ними лексики;
  
• 
  формувати та розвивати орфоепічні, грама­тичні та словотворчі вміння ;
  
• 
  збагачувати, поповнювати, розширювати й активізовувати словниковий запас учнів, за­безпечувати оволодіння учнями відповідним словниковим і фразеологічним запасом румунської мови;
  
• 
  формувати вміння та навички будувати прос­ті речення за аналогією з вивченими структу­рами, навички усного зв'язного мовлення;
  
• 
  навчати складати невеликі розповіді та опові­дання, використовуючи для цього сюжетні малюнки і власні спостереження, власний досвід.
  

Початковий курс румунської мови, який опра­цьовується після навчання грамоти, продовжує повторювати у новому контексті попередній матеріал і звертається увага на всі варіанти мови: усно чи писемно, діалектний чи літературний. Набуття знання засвоюються більш практично, ніж теоретично.

Ознайомлення з основними мовними одиниця­ми (текст, речення, слово в його лексичному й граматичному значеннях, звуки мови тощо) здійс­нюється у взаємозв'язку, на основі зв'язного тек­сту. Цим досягається єдність двох нерозривних процесів: засвоєння теоретичних відомостей з мо­ви і практичне їх застосування у навчальній мов­леннєвій діяльності.

Особлива увага звертається на вироблення в учнів навичок культури мовлення і культури спіл­кування.

Доцільно відзначити, що на розмовних уроках орфоепічні навички виробляються шляхом імітації, тобто копіювання вчителя. Тому мова вчителя мусить бути справді зразком для наслідування. Молодші школярі практично засвоюють важливі правила мовленнєвого етикету, зокрема привітання, прощання, звертання, подяки та ін.

Зміст навчальної програми передбачає форму­вання загальнолюдських цінностей та принципах науковості, полікультурності, світського характеру освіти, системності, інтегративності, єдності навчання і виховання на засадах гуманізму, демократії, громадянської свідомості, взаємоповаги між націями і народами в інтересах людини, родини., ввічливість, доброту, людяність, милосердя, працелюбність, чесність, бережливе ставлення до природи, суспільства, держави.

Вивчення румунської мови в початкових кла­сах - найбільш відповідальний вид діяльності, ос­кільки саме в цей період закладається фундамент знань і навичок мовної компетенції, необхідних для подальшого навчання учнів.

Конкретні завдання початкового курсу румунської мови визначено відповідно до кожного із розділів програми.

Важливе місце в програмі відводиться міжпредметним зв’язкам, що сприяє поглибленню знань, отриманих під час вивчення компонентів програми які допомагають у розширенню кругозору учнів, формуванню в них умінь застосовувати суміжні уміння і знання з інших предметів.

У програмі подано орієнтовний розподіл годин. Учитель, у разі потреби може вносити в нього свої корективи (залежно від специфіки класу, в якому ведеться навчання).

Резервні години, передбачені для кожного класу окремо, можна використати для проведення контрольних робіт або для вивчення програмового матеріалу.

Програма навчить висловлювати думку у грамотній словесній формі, говорити суттєво; допоможе виразно і правильно читати, оволодіти тонкощами румунському правопису.

В умовах одночасного вивчення рідної та ук­раїнської мови пізнання і розширення уявлень дитини про уже названі комунікаційні компетентності, про навколишній світ відбувається за до­помогою двох мов. При цьому рідна мова є опорою, допомагає і полегшує дітям засвоєння ук­раїнської мови. Специфіка кожної групи мов відображена в підручниках.

Вивчення навчального матеріалу з української мови базується на знаннях, уміннях і навичках, сформованих на уроках рідної мови, важливо, щоб лінгвістичний матеріал з українською мови не випереджав матеріал з рідної. Процес вивчення цих мов є нерозривним, тому я як автор програм і підручників з румунської та української мов і як практичний вчитель переконана, що і в період реформування освіти слід враховувати цю нерозривність. Тим більше, практичний 20-річний досвід шкіл з румунською мовою навчання показав добрі результати засвоєння державної мови. На жаль, науковці інколи опору на рідну мову розуміють формально. Тоді за новизну видаються навчальні програми, в яких фігурують підходи, давно відкинуті практикою, скажімо, посилання на графічну схожість українського і латинського алфавітів. Такий підхід є можливим у школах з російською мовою навчання, адже йдеться про спільний кириличний шрифт. І є грубою науковою і методичною помилкою робити це із романською чи угро-фінською групами мов, де використовується латинський шрифт. Такий підхід є неправильним і шкідливим у школах з румунською чи угорською мовами навчання, заплутує наймолодших школярів і призводить до того, що учні не можуть навіть навчитися читати і грамотно писати.

Автор: Криган Серафима Герасимівна,

методист Чернівецької філії інституту інноваційних

технологій і змісту освіти МОНмолодьспорт

Notă de prezentare

Programa învăţământului primar este realizată în conformitate cu hotărârea Cabinetului Miniştilor Ucrainei din 20 aprilie 2011 №462 „Despre aprobarea Standardelor de Stat ale învăţământului primar”, şi conform cerinţelor referitoare la disciplinele de studiere şi schema orară. Noua programă se bazează pe dezvoltarea elementară a competenţelor de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, familiarizarea elevilor cu textul literar şi nonliterar, interesant şi acceptabil din punctul de vedere al vârstei copiilor (6–7 ani/10–11 ani). Este realizată în baza „Programei şcolare pentru învăţământul primar în limba română” aprobată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina, editată în 2008 de editura Bukrek, Cernăuţi (ediţie revăzută şi adăugită).

Conţinutul programei are drept principal obiectiv formarea la elevi a unui ansamblu de capacităţi şi aptitudini care vor servi la studierea limbii şi literaturii române în continuare, atât în clasele primare, cât şi în clasele medii şi superioare. Tot aici veţi putea întâlni unele îndrumări, cerinţe, metode de evaluare şi exersare pentru a îndeplini indicii de performanţă prevăzuţi pe parcursul învăţământului primar şi întrebuinţarea lor în societate în toate ramurile comunicării.

Importanţa limbii se concretizează nu numai în studierea ei ca disciplină, ci şi ca cel mai important mijloc de învăţare, educare şi dezvoltare a personalităţii pe parcursul studierii celorlalte discipline din învăţământul primar.

Pentru atingerea acestui scop, e necesară îndeplinirea următoarelor sarcini:

• 
  să formăm la elevi motivarea studierii limbii;
  
• 
  să asigurăm dezvoltarea armonioasă a tuturor tipurilor de comunicare (ascultare, vorbire, citire, scriere);
  
• 
  să formăm deprinderi comunicative;
  
• 
  să ţinem cont de cele mai importante aspecte ale sistemului limbajului, punând accentul pe specificul fonologic şi gramatical al limbii de studiere;
  
• 
  să ţinem cont de aspectul social-cultural al dezvoltării personalităţii;
  
• 
  să formăm deprinderea de a învăţa.
  

Ţinând cont de scopul şi sarcinile componentei lingvistice, se desprind următoarele linii: comunicativă, lingvistică, socioculturală şi funcţională.

Principalul aspect al acestei componente este comunicarea. Celelalte linii precum ar fi cea lingvistică, socioculturală şi funcţională sunt îndreptate spre asigurarea comunicării.

Studierea limbii române şi formarea deprinderilor de citire în clasele primare contribuie la dezvoltarea capacităţii elevului de a-şi forma progresiv o cultură comunicaţională şi literară de bază, funcţională, de a înţelege lumea înconjurătoare, de a comunica şi de a discuta cu semenii săi, de a-şi expune părerile, gândurile, stările, sentimentele etc., de a înţelege şi de a contribui la dezvoltarea şi păstrarea frumosului creat de natură şi de om, de a-şi utiliza capacităţile proprii pe parcursul întregului proces educativ (deprinderea de a studia, ocrotirea sănătăţii, componenta socială şi competenţa informaţional-comunicaţională).

Conform Standardelor de Stat ale învăţământului primar, disciplinele respective se bazează şi sunt orientate pe următoarele competenţe şi procedee, ce asigură rezultatul însuşirii conţinutului învăţământului primar.

1. 
   competenţa obştească – preferinţa activă a personalităţii de a participa la realizarea drepturilor şi obligaţiior cu scopul dezvoltării societăţii democratice;
   
2. 
   competenţa-cheie – complexul special structurat al personalităţii, ce-i dă posibilitatea să participe în diferite ramuri de activitate propuse de stantardele de instruire;
   
3. 
   competenţa generală – categoria obiectivă ce fixează procesele sociale în anumite stadii de cunoaştere, deprinderi, aptitudini, ce se întrebuinţează în viaţa de toate zilele (deprinderea de a studia, ocrotirea sănătăţii, competenţa socială şi competenţa informaţional-comunicativă);
   
4. 
   demersul competenţional – îndreptat spre procesul instructiv-educativ cu scopul formării anumitor competenţe ale elevilor;
   
5. 
   competenţa fundamentală – dobândită în procesul studierii integrării personalităţii, care se compune din cunoştinţe de ordin teoretic, deprinderi de ordin practic, valori şi aprecieri, ce pot fi realizate în practică;
   
6. 
   competenţa globală – nivelul social de cunoştinţe, deprinderi, aptidudini, preferinţa pentru anumite ramuri ale activităţii omului;
   
7. 
   competenţa comunicativă – adaptarea personalităţii într-o situaţie concretă de comunicare, cunoaşterea limbii, modul de interacţionare cu oamenii şi evenimentele, deprinderile de activitate în grup, măestria de a juca diferite roluri sociale;
   
8. 
   competenţa interdisciplinară – capacitatea elevului de a-şi folosi cunoştinţele în alte ramuri de activitate;
   
9. 
   competenţa estetică interdisciplinară – posibilitatea de a participa la diferite aspecte ale vieţii, ce aparţin de diferite genuri ale artei; competenţa artei disciplinare, în acelaşi timp muzica, arta, coreografia, teatrul, spectacolul includ modul de cunoaştere şi de aplicare în practică a disciplinei respective;
   
10. 
    competenţa fundamentală disciplinară – însuşirea de către elev a materialui în procesul studierii, experienţa specificului activităţii disciplinei, legată de noiile însuşiri şi întrebuinţarea lor în practică;
    
11. 
    competenţa globală disciplinară – totalitatea cunoştinţelor, deprinderilor şi trăsăturilor caracteristice referitoare la disciplina concretă, ce dau posibilitate elevului de sine-stătător să îndeplinească unele operaţii în vederea rezolvării problemei de învăţământ (exerciţiu, situaţie); elevul ştie, înţelege, întrebuinţează, îşi exprimă opinia, formulează aprecieri;
    
12. 
    competenţa matematică disciplinară (aria curriculară) – caracterizează elevul prin crearea independentă a modelelor matematice şi de cunoaştere a mediului înconjurător în timpul rezolvărilor exerciţiilor practice;
    
13. 
    competenţa cunoaşterii mediului – se caracterizează prin capacitatea de rezolvare a problemelor personale şi sociale în practică, legate de viaţa reală din natură „Om – natură”;
    
14. 
    competenţa socială – posibilitatea individului de a colabora cu diferiţi parteneri în grup, echipă, de a îndeplini diferite roluri şi funcţii în colectiv.
    

Componenta comunicativă are ca scop formarea deprinderilor de comunicare orală şi scrisă (dezvoltarea vorbirii), înţelegerea rolului limbii ca mijloc de comunicare interumană, perfecţionarea capacităţii comunicative dobândite în perioada preşcolară, ascultarea şi înţelegerea diferitelor tipuri de comunicare (monolog, dialog), (cunoaşterea limbii, tradiţiilor şi obiceiurilor populare). Aceste elemente se constituie în baza activităţii de perfecţionare a deprinderilor de comunicare aflate în interacţiune cu scrisul (citirea cu voce tare şi în gând, scrisul).

Componenta lingvistică urmăreşte întărirea cunoştinţelor despre limbă, a deprinderilor de comunicare; se realizează ţinând cont că toate cunoştinţele dobândite pe parcursul învăţământului primar au caracter pregătitor. Activităţile de învăţare au ca scop dezvoltarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre ortografie şi ortoepie, lexic, gramatică.

Componenta socioculturală o reprezintă cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor populare. Scopul acestui compartiment este lărgirea orizontului de cunoaştere a valorilor tradiţionale. Sunt selectate texte care îmbogăţesc cunoştinţele elevilor despre obiceiurile calendaristice. Se va atrage atenţia asupra particularităţilor lexicale (regionalisme lexicale, pronunţii specifice ale unor nume proprii în anumite zone folclorice) din astfel de texte.

Componeta comunicativ-funcţională – acest model concret cuprinde cele patru componente ale comunicării: receptarea orală (ascultare, audiere), exprimarea orală, receptarea mesajului scris (prin lectură), exprimarea scrisă.

Programa la limba română repetă o serie de teme cum ar fi: subiectul multiplu, predicatul nominal, părţile secundare de propoziţie (atributul şi complementul). În predarea acestora se va insista mai mult pe latura practică, şi mai puţin pe cea teoretică.

Citirea literară are ca scop formarea competenţei de citire, care este baza comunicării şi competenţei cunoaşterii, familiarizarea elevilor cu cartea pentru copii ca artă a cuvântului, pregătirea lor sistematică pentru studierea literaturii în clasele următoare.

În procesul instruirii cititorul este apt pentru citirea independentă, îşi formează activitatea creativă, îşi dezvoltă comunicarea, îşi lărgeşte orizontul literar şi intelectual, îşi formează deprinderi moral-estetice, îşi îmbogăţeşte simţul şi necesitatea de citire sistematică.

Pentru atingerea acestor scopuri este nevoie să se îndeplinească următoarele sarcini.

• 
  de format la elevi deprinderi de citire ca mijloc de comunicare funcţională;
  
• 
  familiarizarea elevilor cu cartea pentru copii, cu diferitele specii literare, cu tematică variată;
  
• 
  familiarizarea elevilor cu valorile sociale, etico-morale (cu ajutorul personajelor literare);
  
• 
  formarea deprinderilor de a asculta, înţelege, analiza diferite tipuri de texte literare cu întrebuinţarea termenilor literari elementari;
  
• 
  dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica, formarea deprinderilor de a formula păreri personale referitoare la conţinutul textului ascultat ori citit;
  
• 
  formarea deprinderilor elevilor de a citi diferite specii şi diferite cărţi pentru copii;
  
• 
  deprinderea de a căuta, de a selecta informaţia în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv- informative;
  
• 
  dezvoltatea capacităţii de creaţie literară a copiilor;
  
• 
  educarea lecturii sistematice ca metodă de cunoaştere a lumii, autocunoaştere şi dezvoltarea policulturală.
  

Reieşind din scopurile numite anterior şi din sarcinile componentei comunicative ale ariei curriculare limba şi literatura se compune din următoarele linii: cercul citirii, deprinderile de citire, experienţa activităţii de citire, activitatea literară.
Conţinutul instructiv-educativ este sistematizat conform principiului tematic. Textele prevăzute în programă au fost alese în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale elevilor şi ţinând cont de permanenta nevoie de educare etico-morală.

Clasa I
Notiţă explicativă

Pentru obţinerea cunoştinţelor şi a formării deprinderilor necesare, în clasa I se operează cu următoarele forme de activităţi:

• 
  dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;
  
• 
  dezvoltarea capacităţilor de exprimare orală;
  
• 
  dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului cris (citirea/ lectura);
  
• 
  dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă;
  

O atenţie deosebită se va acorda formării deprinderii de ascultare conştientă a mesajului oral cu scopul înţelegerii conţinutului mesajului transmis. De asemenea, se vor forma deprinderile de comportament civilizat în timpul receptării mesajului oral şi al transmiterii acestuia (în timpul audierii şi al vorbirii).

La predarea limbii române în clasa I se disting trei etape principale: preabecedară, abecedară, postabecedară. Volumul şi caracterul cunoştinţelor ce se însuşesc în fiecare din aceste perioade, variază în dependenţă de scopul şi sarcinile instructiv-educative şi particularităţile psihologice ale copiilor de şase ani.

Începând cu perioada preabecedară se formează la elevi deprinderile interdisciplinare despre cele şapte arii curriculare: limba şi comunicare (limbile moderne şi literatura); matematica; mediul înconjurător; om şi societate; arte, tehnologii (abilităţi practice); bazele sănătăţii, educaţie fizică şi sport. Pornind chiar de la prima temă „Prima zi de şcoală” ce este inclusă la dezvoltarea fondului de reprezentări despre aria curriculară a mediului înconjurător, nu exclude limba şi comunicarea ci necesită şi celelalte arii curriculare cum ar fi: matematica, atunci când dialogăm despre „Prima zi de şcoală” 1 septembrie – Ziua cunoştinţelor sau curriculum om şi societate când conversăm despre şcoală; excursie în sala de festivităţi – curriculum arte; terenul sportiv – educaţie fizică şi sport, sănătate; clasele, cabinetele, atelierele de lucru – tehnologii. Tema „Abecedarul” – prima carte de citire – aria curriculară limbi şi comunicare, literatură universală (literatura poparelor); „Trăim în Ucraina” – aria curriculară Om şi societate; „Şcoala, clasa, rechezite scolare ” – aria curriculară tehnologii;, arte, „Poveştile” – aria curriculară limbă şi comunicare, matematică, cunoaşterea mediului înconjurător, societate; „În livadă” – aria curriculară tehnologii, cunoaşterea mediului înconjurător, limbă şi comunicare; „Ne jucăm” – aria curriculară sănătate, educţie fizică şi sport, cunoaşterea mediului înconjurător, matematică; „La rug” – aria curriculară sănătate, arte; „Grădina, livada” – aria curriculară ştiinţe, tehnologii, cunoaşterea mediului înconjurător, limbă şi comunicare etc.
FORME ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Exemple de activităţi de învăţare	Cerinţele necesare faţă de nivelul general de pregătire al elevilor
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Ascultarea şi confirmarea înţelegerii mesajului audiat timp de 2-3 minute;	să asculte atent semnificaţia globală a mesajului; să repete după explicaţii suplimentare oferite de învăţător; să înţeleagă semnificaţia mesajului (uneori după ce învăţătorul i-a oferit unele explicaţii); să înţeleagă repede şi precis semnificaţia mesajului ascultat;
Formularea unor întrebări în legătură cu mesajul ascultat;	să formuleze întrebări corectate la cerinţele învăţătorului; să formuleze întrebări corecte din propria iniţiativă;
Formulări de răspunsuri la întrebările puse;	să formuleze răspunsuri (într-o primă etapă ele sunt deseori incomplete); să formuleze răspunsuri logice, complete la întrebările puse;
Corectarea greşelilor de exprimare;	să sesizeze, cu unele inexactităţi, greşelile de exprimare; să sesizeze cu precizie greşelile de exprimare;
Selectarea unei propoziţii corecte din-tr-un număr de propoziţii folosite în exprimarea elevilor;	să sesizeze corectitudinea sau incorectitudinea unei propoziţii; să sesizeze cu uşurinţă şi precizie corectitudinea sau incorectitudinea unei propoziţii;
Stabilirea raportului dintre adjectiv şi substantivul pe care îl determină, dintre predicat şi subiect (fără referire la terminologia gramaticală) etc.;	să înţeleagă şi să corecteze dezacordul dintre subiect şi predicat sau dintre adjectiv şi substantivul determinat de acesta; să corecteze sau să autocorecteze (din proprie iniţiativă) propoziţiile ce conţin dezacorduri;
Delimitarea cuvintelor într-o propoziţie dată;	să sesizeze şi să distingă cuvintele în propoziţii şi să recunoască sensul lor; să stabilească după auz numărul cuvintelor şi ordinea lor într-o propoziţie;
Stabilirea numărului şi a ordinii cuvintelor într-o propoziţie dată;	să precizeze ordinea şi locul cuvintelor în propoziţie, rostind clar: primul, al doilea... la începutul, în intreiorul, la sfârşitul propoziţiei;
Stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la context;	să stabilească sensul unui cuvânt necunoscut (pot fi identificatre diferite grade: cu inexactităţi; cu sprijinul învăţătorului; cu uşurinţă; cu ajutorul cuiva; repede şi cu precizie, din propria iniţiativă);
Despărţirea cuvintelor în silabe;	să despartă cuvintele în silabe după auz; să utilizeze corect tactarea silabelor; să precizeze numărul şi ordinea silabelor; să despartă rapid, corect şi precis cuvintele în silabe; să stabilească locul lor şi ordinea (prima, a doua... la început, în interiorul, la sfârşitul) silabelor în cuvânt; să pronunţe clar şi corect cuvântul integral şi pe silabe;
Identificarea sunetelor din structura silabei;	să identifice sunetele unui cuvânt după auz; sub îndrumarea şi cu ajutorul învăţătorului; să distingă, să identifice şi să pronunţe corect sunetul dintr-o silabă adăugîndu-l, eliminându-l sau inversându-l cu uşurinţă, rapid şi precis;
Stabilirea locului unui anumit sunet în cadrul cuvântului;	să distingă după auz sunetul şi să stabilească locul sunetului în cuvânt (cu imprecizii; cu sprijinul învăţătorului); să pronunţe clar şi corect cuvinte care conţin un anumit sunet (la începutul, în interiorul sau la sfârşitul cuvântului);
Ascultarea unor mesaje formulate de persoane diferite după ocupaţie şi vârstă;	să ascultă mesaje orale formulate de diferite persoane: cu atenţie, frecvent; să reproducă mesajul ascultat cu spijinul învăţătorului sau al colegilor (cu imprecizări; cu precizie şi corectitudine); să reproducă mesajul corect şi precis din propria iniţiativă;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Ascultarea şi alcătuirea corectă a propoziţiilor;	să asculte sau să formuleze la cerere întrebări şi răspunsuri corecte ale propoziţiilor; să asculte, să formuleze, să răspundă clar şi să pronunţe cu intonaţie adecvată; să formuleze întotdeauna întrebări, răspunsuri logice şi corecte conforme cu situaţia de comunicare, să rostească în mod clar şi cu intonaţia adecvată;
Alcătuirea unor texte scurte, cuprinzând mai multe propoziţii îmbinate logic;	să alcătuiască scurte texte, formate din propoziţii simple cu ajutorul învăţătorului în ordonarea lor orală; să alcătuiască scurte texte pe o temă dată, formate din propoziţii corecte şi ordonate logic; să alcătuiască, rapid şi cu uşurinţă, scurte texte, pe o temă dată, folosind propoziţii corecte, logice, precise şi rostindu-le cursiv;
Povestirea unor fapte, întâmplări personale;	să povestească unele întâmplări sau fapte cu inexactităţi; să povestească cursiv de mai multe ori conţinutul aceleeaşi întâmplări; să povestească cursiv, cu intonaţie şi mimică, gesticulare conţinutul unei întâmplări sau fapte;
Povestirea unor texte citite sau audiate;	să povestească unele texte scurte audiate cu ajutorul învăţătorului; să povestească cu dificultăţi, inexactităţi; să povestească corect, logic, cursiv, cu intonaţie; să povestească cu uşurinţă, cursiv, expresiv şi logic;
Formulări de întrebări şi de răspunsuri;	să formuleze sau să răspundă la întrebările puse de cineva; să răspundă cu unele imprecizii; să răspundă corect şi precis;
Descrierea amănunţită a unor obiecte;	să descrie amănunţit unele caracteristici ale obiectelor (formă, culoare, dimensiuni) în propoziţii simple; să descrie amănunţit unele caracteristici ale obiectelor, transmiţând informaţii despre formă, culoare şi dimensiuni în propoziţii corect formulate; să descrie într-un ansamblu, cursiv, logic, prezentând corect detalii semnificative;
Stabilirea raporturilor gramaticale dintre cuvinte (fără referire la terminologia gramaticală);	să construiască propoziţii din 2-3 cuvinte; să stabilească acordul predicatului cu subiectul cu unele greşeli; să reformuleze propoziţia corect în propria vorbire; să stabilească rapid şi precis acordul predicatului cu subiectul în propria vorbire şi a altor colegi de grup;
Alcătuirea unor propoziţii proprii folosind cuvinte noi;	să integreze cuvântul nou într-un context apropiat; să alcătuiască propoziţii cu un cuvânt nou; să utilizeze rapid şi corect cuvântul nou în propoziţii;
Practicarea jocurilor didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fără menţionarea terminologiei ştiinţifice);	să sesizeze sensul asemănător sau opus al unor cuvinte, în diferite contexte cu ajutorul învăţătorului; să sesizeze sensul asemănător sau opus al unor cuvinte în mod independent, cu unele imprecizii; să sesizeze corect şi în mod independent sensurile cuvântului, alcătuind propoziţii; să sesizeze corect şi să folosească propriile propoziţii în diferite situaţii de comunicare;
Despărţirea cuvintelor în silabe în condiţiile în care o consoană se află între două vocale, două consoane se află între două vocale (fără a se face referire la regulile fonetice);	să despartă în silabe cuvinte, folosind diferite modalităţi de tactare; să formeze cuvinte cu ajutorul învăţătorului; să formeze cuvinte cu ajutorul unor silabe prin adăugarea sau inversarea silabelor din cuvinte; să despartă în silabe cu uşurinţă cuvintele şi să folosească diferite modalităţi de formare a cuvintelor;
Formarea unor cuvinte din silabele date;	să formeze cuvinte cu ajutorul silabei date, adăugând, inversând sau intercalând silaba potrivită;
Pronunţarea corectă a sunetelor limbii române;	să pronunţe sunetele limbii române (cu dificultate într-o etapă iniţială sau cu precizie);
Diferenţierea vocalelor şi a consoanelor;	să înlocuiască unele sunete mai greu de pronunţat (r, l, z, j);
Practicarea exerciţiilor de dicţie, jocuri de cuvinte;	să pronunţe (uneori incorect) unele cuvinte, fiind corectat de învăţător; să îşi adapteze vocea, tonul, intonaţia, respiraţia conform situaţiei concrete;
Rostirea unor enunţuri, articulând corect sunetele şi cuvintele;	să pronunţe corect şi clar cuvinte, propoziţii, mici texte; să pronunţe corect, clar cu intonaţie scurte texte în care se află sunetele, cuvintele asupra cărora se pune accent;
Reglarea tonalităţii, a volumului, a intonaţiei, a ritmului propriu de a vorbi;	să îşi adapteze tonul, vocea, volumul, intonaţia şi viteza proprie la situaţia concretă de comunicare la care participă;
Practicarea exerciţiilor de recitare a unor poezii;	să recite primul, al doilea rând (separat); să recite primul şi al doilea rând împreună; să recite rândul al treilea; să recite primul, al doilea, al treilea rând împreună; să recite rândul al patrulea, apoi toate împreună;
Dezvoltarea iniţiativei comunicative şi a capacităţii de a interveni în actul comunicării;	să manifeste uneori iniţiativă în comunicarea orală, folosind nu numai răspunsurile, ci şi formularea întrebărilor; să folosească deprinderile de exprimare în iniţiativa de comunicare atât la formularea întrebărilor, cât şi a răspunsurilor;
Întrebuinţarea formulelor de iniţiere a dialogului şi a altor elemente de bază în cultura comunicării;	să încerce să iniţieze un dialog cu unele imprecizii ale întrebărilor sau formulându-le cu dificultate; să participe la diferite forme de iniţiere a dialogului, răspunzând uneori incomplet sau cu unele inexactităţi; să participe activ, să răspundă clar şi precis la întrebări, continuând rapid şi corect dialogul;
Exerciţii de dialogare;	să participe timid la unele forme de dialogare; să participe cu unele imprecizii şi cu dificultate la dialoguri; să dea dovadă de talent în participarea la diferite forme de dialog cu precizie, rapiditate şi corectitudine;
Conversaţii în grup pe teme curente;	să manifeste interes pentru a participa la conversaţie; să îşi formeze comportamentul de ascultător; să manifeste atenţie şi curiozitate faţă de conversaţie fără ca învăţătorul să lucreze individual; să utilizeze unele formulări de iniţiere, de continuare şi încheiere a unei conversaţii în grup pe diferite teme;
Înscenarea unor convorbiri telefonice;	să manifeste interes pentru a participa la o discuţie telefonică; să îşi formeze un comportament adecvat faţă de interlocutor (stimulat şi încurajat); să participe activ şi din propria iniţiativă, respectându-şi rolul cu corectitudine şi respect.
Practicarea exerciţiilor de antrenament în vederea exprimării opiniilor şi a atitudinilor proprii;	să exprime propriile opinii într-o situaţie concretă de comunicare; să exprime propriile opinii într-o situaţie concretă de comunicare, expunân­du-şi punctul de vedere;
Utilizarea unor formule de adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog;	să utilizeze formule elementare de iniţiere într-o anumită situaţie de comunicare; să utilizeze corect formulele elementare de adresare, menţinere sau de încheiere a unui dialog;
Conversaţii în grup pe teme date;	să folosească în mod corect, concret şi precis formulele de conversaţie pe o anumită temă în grup;
Punerea în scenă a unor poveşti;	să manifeste interesul de a participa la punerea în scenă; să încerce rolul propus; să repete rolurile colegilor; să memorizeze mai multe roluri;
Imitarea unor personaje, păsări, animale etc.	să imite prin mimică unele personaje; să imite prin gesticulare unele personaje; să imite prin mimică şi gesticulare unele personaje să pronunţe unele sunete ale păsărilor sau animalelor etc.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
Asocierea sunetului cu litera;	să poată asocia sunetul cu litera scrisă de tipar sau de mână; să citească în ritm propriu silabe, cuvinte cu autocorectare; să citească rapid, corect şi cu uşurinţă sunetul cu litera scrisă de tipar sau de mână; să citească cu uşurinţă silabe, cuvinte, propoziţii;
Identificarea literelor mari şi a literelor mici, de tipar sau scrise de mână;	să poată deosebi litera mare de cea mică şi cea de tipar de cea de mână; să citească selectiv anumite silabe, cuvinte, în propoziţii scrise de mână sau de tipar; să identifice cu rapiditate litera de mână şi de tipar mare sau mică;
Identificarea silabelor în structura cuvântului;	să poată identifica silabele în structura cuvântului; să identifice selectiv anumite silabe; să identifice rapid, corect, precis şi să citească selectiv anumite silabe; să identifice la prima vedere anumite silabe
Recunoaşterea cuvintelor şi a propoziţiilor în spaţiul grafic;	să recunoască, cu ajutorul învăţătorului, cuvintele care se asociază prin forma grafică, să citească cuvinte scrise formate din silabe cunoscute; să asocieze forma grafică a unui cuvânt cu sensul acestuia, atunci când cuvântul este însoţit de imagini;
Practicarea exerciţiilor de citire selectivă;	să citească selectiv cuvinte scrise, formate din silabe cunoscute; să citească cu uşurinţă cuvintele selectate; să citească repede, corect, expresiv;
Citirea unor texte la prima vedere, pentru identificarea literelor învăţate şi a cuvintelor familiare;	să identifice literele învăţate şi cuvintele familiare în texte citite la prima vedere cu ajutorul învăţătorului; să identifice literele uneori cu unele imprecizii sau autocorectări; să identifice literele rapid, corect, precis;
Argumentarea semnificaţiei textului cu imagini;	să poată explica legătura dintre cuvinte sau text şi imaginile care-l însoţesc; să formuleze clar răspuns la întrebarea: „Ce vezi în imagine?”; să sesizeze legătura dintre text şi imaginile care îl însoţesc; să alcătuiască corect propoziţii care să-i confirme identificarea; să povestească textul citit cursiv, având la dispoziţie imaginea;
Exprimarea înţelesului unor cuvinte dintr-un text citit;	să exprime înţelesul unor cuvinte dintr-un text citit cu ajutorul învăţătorului; să exprime înţelesul cu unele imprecizii şi autocorectări; să exprime înţelesul coerent, precis şi rapid; să folosească diferitele sensuri ale cuvintelor în alcătuirea unor propoziţii proprii;
Alcătuirea unor propoziţii cu anumite cuvinte date;	să poată alcătui propoziţii cu cuvintele date cu ajutorul învăţătorului; să alcătuiască singuri propoziţii cu imprecizii sau prin autocorectare; să alcătuiască propoziţii rapid, corect, logic;
Citirea conştientă a unor texte date;	să citească textele date conştient şi cu uşurinţă; să citească textele date cu unele autocorectări şi uşurinţă; să citească textele date rapid, corect, precis, expresiv;
Citirea expresivă a unor texte cunoscute cu intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;	să poată citi conştient şi expresiv unele texte cunoscute; să respecte semnele de punctuaţie prin respiraţia cuvenită (prin autocontrol); să citească rapid, expresiv, respectând respiraţia şi semnele de punctuaţie;
Recitarea unor poezii;	să poată recita corect, expresiv, cursiv, respectând semnele de punctuaţie şi respiraţia, tonul, volumul şi viteza recitării; să recite poezii respectând pauzele gramaticale şi psihologice; să respecte ritmul şi intonaţia;
Citirea corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane, grupuri de litere etc.;	să poată citi corect, fluent, cu respectări de pauze mai lungi atunci când întâlnim cuvinte care conţin aglomerări de consoane, grupuri de litere etc;
Citirea cuvintelor pe silabe;	să poată citi şi uni silabele şi cuvântul în întregime;
Citirea integrală a cuvintelor;	să poată citi integral cuvintele;
Citirea în ritm propriu;	să pronunţe cu glas tare, fără grabă fiecare cuvânt; să se concentreze atunci când întâlneşte cuvinte noi, greu de cuprins în câmpul vizual;
Citirea şi memorarea unor texte în versuri;	să citească cu uşurinţă şi intonaţia cerută de semnele de punctuaţie; să repete de mai multe ori pentru a memora;
Probă în vederea iniţierii citirii unor cărţi pentru copii, potrivit vârstei lor.	să manifeste curiozitate pentru carte; să observe imaginile şi mărimea textului; să găsească cuvinte, îmbinări cunoscute; să sesizeze cuvintele noi şi sensul lor.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Probe de redactare grafică a propoziţiei;	să poată copia, transcrie, scrie după dictare litere, silabe şi cuvinte cu unele abateri de la regulele grafice; pot fi abateri de la respectarea dimensiunilor, înclinării literelor, distanţei între cuvinte etc.
Probe de împărţire grafică a propoziţiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, a silabelor în litere;	să poată scrie după dictare, transcrie silabe şi cuvinte respectând regulile grafice; să poată prezenta grafic simbolurile silabei, cuvântului, propoziţiei;
Practicarea exerciţiilor grafice pregătitoare (desenarea, confecţionarea modelelor de litere din diferite materiale);	să poată confecţiona modele de litere din diferite materiale; să poată confecţiona modele de litere de mână şi de tipar ;
Adoptarea poziţiei corecte şi comode pentru scris;	să îndeplinească exerciţii pentru mâini, picioare, corp cu şi fără ajutorul învăţătorului; să poată lua corect poziţia la scris singur; să aibă grijă permanent de poziţia corectă la scris;
Scrierea elementelor grafice învăţate;	să exerseze scrieri de litere după modelele grafice din caietele model;
Scrierea corectă a literelor, a silabelor şi a cuvintelor etc.;	să copieze, să trancsrie litere şi cuvinte după dictare cu respectarea legăturilor dintre elementele lor; să exerseze cele studiate cu scopul întăririi şi respectării regulilor grafice ale scrierii;
Ordonarea (stabilirea ordinii) corectă a cuvintelor într-o propoziţie dată;	să poată ordona cuvintele date şi să scrie propoziţia; să poată ordona uneori chiar şi cu abateri (cu ajutorul învăţătorului); să se poată autocorecta; să poată ordona rapid, corect cuvintele într-o propoziţie, respectând regulile gramaticale; să poată scrie propoziţii rareori cu abateri de la regulile grafice, ortografice şi de punctuaţie, autocorectate după indicaţiile învăţătorului;
Stabilirea acordurilor gramaticale;	să poată scrie corect cuvântul care lipseşte cu respectarea acordurilor gramaticale; să poată stabili acordul gramatical;
Corectarea greşelilor grtamaticale de exprimare;	să se poată corecta greşelile din punct de vedere gramatical;
Alcătuirea propoziţiilor proprii cu anumite cuvinte date;	să poată alcătui propoziţii cu anumite cuvinte;
Scrierea caligrafică a literelor şi a cuvintelor, respectându-se forma, mărimea şi înclinarea lor;	să poată scrie corect, îngrijit şi caligrafic litere şi cuvinte; să respecte toate cerinţele scrierii îngrijite şi corecte;
Practicarea exerciţiilor de încadrare corectă în pagină;	să se obişnuiască a respecta distanţa de sus, de jos, din partea stângă şi dreaptă a paginei; să se încadreze în pagină;
Aprecierea corectă a spaţiului dintre cuvinte;	să se deprindă a respecta distanţa dintre cuvinte; să poată respecta spaţiul dintre cuvinte;
Marcarea semnelor de punctuaţie;	să poată scrie cuvinte după dictare, punând virgule între ele (punctul la sfârşit sau alte semne); să poată marca semnele de punctuaţie;
Percepţia fonetică a intonaţiei propoziţiilor enunţiative şi a propoziţiilor interogative (fără a se face referire la terminologia dată);	să sesizeze după auz felul propoziţiilor; să repete cu intonaţie pentru a diferenţia în mod practic felul propoziţiilor;
Copierea unor cuvinte, a unor propoziţii şi a unor fragmente din textele reproduse în abecedar;	să poată copia cuvinte, propoziţii, texte scurte;
Scrierea după dictare;	să poată scrie după dictare;
Rezolvarea de rebusuri;	să rezolve rebusuri;
Practicarea jocurilor de numire a imaginilor.	să numească imaginile.