Salpingitele acute

. Accessed 1 August 2006.

[3] - Зубкова Марина Владимировна: Клинико-генетическая характеристика маловодия и многоводия 2007.

[4] - O. A. Lubcici : Obstetrical and perinatal aspects of oligoamnios 2008.

[5] - James R. Lloyd M.D., H. William Clatworthy Jr. M.D.: Hydramnios as an aid to the early diagnosis af congenital obstruction of the alimentary tract: a study of the maternal and fetal factors 1991.

UNELE ASPECTE PRIVIND INFLUENŢA AVORTURILOR MEDICALE ŞI SPONTANE ÎN ANTECEDENTE ASUPRA SARCINILOR ULTERIOARE

Natalia Corolcova, C. Burnusus, Larisa Catrinici, Victoria Raetcaia, Eugenia Cebotari

Catedra Obstetrică şi Ginecologie USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary

Some aspects of the influence of medical and spontaneous

abortion on subsequent pregnancy

The article presents the results of an analysis of 322 cases of pregnancies with spontaneous and medical abortions in their anamnesis. Abortion is known to be one of the most common medical procedures undergone by women aged 15-44 , partly because of the high level of unintended pregnancy. This study established the influence of abortion on evolution and newborn’s health, highlighted the obstetrical complications and possible pathoses . Actuality of this problem is well known: women with a history of abortion have a greater risk of fetal loss than women who had no abortions. Women with two prior pregnancies carried to term and no abortions had the lowest risk, while women with two prior abortions had the highest risk.

Rezumat

În articol este efectuată analiza datelor clinice-paraclinice complexe a 322 gravide cu avorturi în anamneză , care au fost repartizate în 3 loturile: 195 gravide cu avorturi medicale, 87 gravide cu avorturi spontane, 40 gravide fără anamnestica obstetricală complicată. Este bine cunoscut, că avortul este una dintre cele mai comune proceduri medicale efectuate la femei cu vârsta cuprinsă între 15-44, parţial din cauza nivelului ridicat al sarcinii nedorite. Studiul dat a stabilit influenţa avorturilor spontane şi medicale din anamneză, evoluţia naşterilor şi evidenţierea complicaţiilor obstetricale în aceste patologii, studierea stării sănătăţii nou-născuţilor, depistarea patologiilor la sugari. Studiul a aratat, că femeile cu antecedente de avort au un risc mai mare de apariţia patologiei în timpul sarcinii şi naşterii decât femeile care nu au avut avorturi anterioare. Femeile fără avorturi au avut cel mai scăzut risc, în timp ce femeile cu avorturi anterioare spontane sau medicale au avut cel mai mare risc.

Actualitatea temei

Avorturile medicale şi spontane în anamneză este o problemă actuală în obstetrica contemporană prin faptul că este o complicaţie serioasă a gravidităţii şi determină un risc înalt al morbidităţii perinatale. Aproximativ 19 de milioane de femei pe glob au un avort în fiecare an în mare parte în rândul femeilor, în special femeile tinere. Aproape 5 milioane de femei pe an sunt spitalizate pentru complicaţiile avortului.

Scopul studiului nostru a reprezentat cercetarea complexă a gravidelor cu avorturi spontane şi medicale după dorinţă din anamneză şi stabilirea unei interconexiuni cu starea nou-nascuţilor.
Materiale şi metode

Complexitatea obiectivelor propuse a determinat o conduită complexă a acestei cercetări, colectarea informaţiei s-a realizat printr-o metodă retrospectivă, copierea datelor din documentele medicale primare, datele anamnestice şi metoda de analiza contemporană ale statisticii.

Studiul de faţă a fost efectuat în baza analizei datelor clinice-paraclinice complexe din fişele medicale a gravidelor internate în Spitalul Clinic Municipal Nr. 1, dintre care s-a format un grup de 322 gravide cu avorturi în anamneză , care au fost repartizate în 3 loturile: 195 gravide cu avorturi medicale, 87 gravide cu avorturi spontane si 40 gravide fiind grupa de control. În studiu a fost efectuată analiza retrospectivă a documentaţiei medicale a gravidelor, anamnezei obstetricale, evoluţiei sarcinii şi naşterii prezente, stării nou-nascuţilor la naştere. Ancheta a inclus o listă de 152 întrebări pe principiul de grupare a datelor pentru a studia particularităţile de sarcină, naştere şi perioada de după naştere. Punctul final a fost prelucrarea statistică a materialului, fiind utilizate programele standard de calculator -analiza statistică ale datelor detectate au fost efectuată cu folosirea programelor SPSS 16 şi Microsoft Excel 2000.
Rezultate şi discuţii

În urma analizei rezultatelor studiului 322 gravide cu anamneză obstetricală complicată au fost repartizate în 3 loturile: I lot- 60% (195) gravide cu avorturi medicale şi a II-lea lot 27% (87) - cu avorturi spontane, iar 13%(40) au constituit grupa de contol. A fost evidenţiat faptul că virsta medie a pacientelor investigate a variat între 29-37 ani, adică vîrsta sexual-reproductivă cea mai activă.

Fig.1Repartizarea pacientelor din loturi după criteriul de vîrsta
În I lot: în ansamblu 87% (170) din numărul total de paciente investigate l-au constituit cele cu vîrsta de 18 – 30 ani, cu vîrsta cuprinsă între 31-35 ani – 11% (21) şi peste 35 ani 2%(4).

În al II-lea lot: 65% (57) au fost în vîrsta de 18 – 30 ani, în vîrsta de 31-35 ani – 27% (24) şi peste 35 ani 8% (6). În grupa de control 82% (33) din numărul total de paciente investigate l-au constituit cele cu vîrsta de 18 – 30 ani, în vîrsta de 31-35 ani – 15% (6) şi peste 35 ani 3%(1). Rezultatele obţinute arată că în al II-lea lot vîrsta pacientelor este relativ mai mare.

La examinarea stării sociale a pacientelor incluse în studiu, am constatat că majoritatea femeilor erau căsătorite. În I lot: 89%(174) - căsătorite, comparativ cu 80%(70) din al II-lea lot, femei divorţate şi separate în I lot erau 11%(21), în II-lea lot - 20%(17). În grupa de control 85 %(34) erau căsătorite.



Fig. 2Repartizarea pacientelor din loturi după criteriul de stare civilă
În studiul dat au participat mai multe paciente din mediul urban. Această cifră a constituit în I lot 69% (135) comparativ cu mediul rural 31%(60), iar în al II-lea lot 72%(64) urban şi 28%(23) rural. În grupa de control 82% (33) erau din mediul urban.

Rezultatele obţinute arată că din I lot toate pacientele intervievate 38% (74) aveau studii medii, 45% (88) liceale, iar studii superioare aveau 17%(33) din paciente, comparativ cu a II-lea lot 67% (58) studii medii, 25%(22) studii liceale şi 8%(7) cu studii superioare. În al III-lea lot din toate pacientele 43% (17) aveau studii medii, 30% (12) liceale, iar studii superioare aveau 27%(11) .

Sănătatea maternă reprezintă unul dintre factorii medico-biologici cei mai importanţi sub influienţa căreia se formează sănătatea fătului, între ei există o interdependenţă. S-a constatat o pondere a patologiei materne în timpul sarcinii în ambele loturi .

Analiza efectuată a patologiei somatice a gravidelor a constatat că 53% (103) din gravide au avut patologie cronică pe parcursul sarcinii în I lot şi 78%(68) în al II-lea lot. Dintre care 1,2% (2) suferă de patologii cardiovasculare în I lot, comparativ cu 2,3%(2) în a II-lea lot, la 25 % (49) în I lot a fost afectat sistemul respirator,în comparaţie cu 29,8%(30) în al II-lea lot. Afecţiuni ale sistemului digestiv au fost depistate în 15,86% (31) în I-ul, comparativ cu 19,6%(17) în al II-lea lot, în grupa de control 11,8%(5). În I-ul lot la 3,6% (7) a fost afectat aparatul urogenital, în al II-lea lot în 30%(26) cazuri, în grupa de control 12,8%(5). Anemia feriprivă a fost diagnosticată în 28,6% (56) I lot, comparativ cu 35,7%(31) în al II-lea lot, în comparaţie 32%(13) în grup de control.

La paciente din I-ul lot întreruperea sarcinii la dorinţă a fost efectuată o singură dată în 25,65%(50), 2 avorturi medicale în 53,85%(105), iar 3 şi mai multe avorturi în 20,5%(40) cazuri. Repartizarea datelor în studiu după termenul în care a fost efectuat avortuo medical - pîna la 4 săptămîni în 2,1%(4) cazuri, la termenul de 5-8 săptămîni în 30,3%(59), la 8-12 săptămîni - 67,6 %(132). În al II-lea lot de studiu avortul spontan în termen de pînă lă 4 săptămîni a fost în 4,7%(4), în termenul de 5-8 săptămîni în 25,3%(22), de la 8-12 săptămîni în 46,05%(40) cazuri, în termenul sarcinii de 13-17 săptămîni în 17,33%(15) cazuri şi la 18-19 săptămîni - 6,62%(6). Din toate pacientele din al II-lea lot majoritate 67,9%(59) au avut 1 avort spontan în anamneză şi 32,1%(28) avort spontan repetat.

Tab. 1

Analiza a patologiei somatice a gravidelor

Loturi	I lot	II lot	III lot
Patologii cardiovasculare	1,20%	2,30%	-
Patologiile sistemului digestiv	15,86%	19,60%	11,80%
Patologii ale sistemului urogenital	3,60%	30,00%	12,80%
Anemia feriprivă	28,60%	35,70%	32,00%

Sarcina actuală s-a complicat cu gestoza tardivă la 3,6%(7) în I lot şi în 5%(4) în al II-lea lot. În grupa de control gestozele tardive nu a fost înregistrate.

Din toate pacientele incluse în I-ul lot 31,3% (61) au avut o naştere în anamneză, care s-a rezolvat cu naşterea unui copil viu la termen în 98,5% (60) cazuri, dintre care 95,2%(58) a fost nasteri per vias naturalis şi 4,8% (3) cazuri prin operaţia cezariană, care s-a soldat cu naşterea copiilor cu greutatea mai mică la naştere (pînă la 2500 grame), şi în 0,65% (1) caz naşterea duplex. În al II-lea lot, 19,6%(17) cazuri au fost sarcini care s-au rezolvat cu naşterea copiilor vii la termen per vias naturalis şi în 1,2% (1) a fost moartea antenatală a fătului. În al III-lea lot 23% (9) din femei au avut naşteri per vias naturalis care s-au terminat cu naşterea copiilor viabili.

Este interesant faptul, că majoritatea nou-născuţilor aveau stare relativ satisfacatoare la naştere. În I lot al studiului, nou-născuţii au fost apreciaţi după scorul Apgar mai mult de 7 puncte 97,45%(190), cu 4-6 puncte 2,55% (5), comparativ cu al II-lea lot: mai mult de 7 puncte 93,2% (81), cu 4-6 puncte în 5,75% (5), cu 0-3 puncte 0,9%(1). În grupa de control 95% nou-născuţi au fost apreciaţi cu mai mult de 7 puncte.

După datele noastre toate sarcinile s-au terminat cu naşterea nou-nascuţilor vii. La majoritatea nou-născuţilor din I-ul lot masa corporală a fost cuprinsă între 2800-3800g 74,89% (146), la 20%(39) de la 2501-2799 g., şi la 5,11%(10) mai mică de 2500 g.. Masa medie a nou-nascuţilor în I-ul lot a constituit 3150 g. În lotul al II-lea, masa nou-nascuţilor a fost cuprinsă între 2800-3800g 54,1% (47), la 35,75%(31) de la 2501-2799 g., şi la 10,15%(9) mai mică de 2500 g. Masa medie a nou-nascuţilor în al III-lea lot a constituit 3250 gr. La majoritatea nou-născuţilor din al III-lea lot masa corporală a fost cuprinsă între 2800-3800g 81% (32), la 19%(8) de la 2501-2799 g.

Concluzii

1. 
   La analiza vîrstei materne s-a constatat, că majoritatea femeilor au fost în perioada de vîrstă fertilă, repartizarea după criteriul de vîrstă nu ne-a raportat deosebiri esenţiale.Rezultatele obţinute arată că în al II-lea lot vîrsta pacientelor este nesemnificativ relativ mai mare.În I lot, în ansamblu 87% (170) din numărul total de paciente investigate l-au constituit cele cu vîrsta între 18 – 30 ani, în al II-lea lot 65% (57). În grupa de control 82% (33) din numărul total de pacient investigate l-au constituit cele cu vîrsta de 18 – 30 ani în vîrsta de 31-35 ani – 15% (6) şi peste 35 ani 3%(1).
   
2. 
   Analiza anamnezei obstetricale a arătat, că la paciente din I-ul lot de paciente întreruperea sarcinii la dorinţa a fost efectuată o singură dată în 25,65%(50), 2 avorturi medicale în 53,85%(105) , iar 3 şi mai multe avorturi în 20,5%(40) cazuri. Repartizarea datelor în studiu după termenul în care a fost efectuat avortul medical- pînă la 4 săptămîni în 2,1%(4) cazuri, în termenul 5-8 săptămîni în 30,3%(59), 8-12 săptămîni 67,6 %(132). În al II-lea lot de studiu avortul spontan la termenul de pînă la 4 săptămîni a fost în 4,7%(4), la termenul 5-8 săptămîni în 25,3%(22), de la 8-12 săptămîni în 46,05%(40) cazuri, la termenul sarcinii 13-17 săptămîni în 17,33%(15) cazuri şi în 18-19 săptămîni 6,62%(6). Din toate pacientele al II-lea lot majoritatea 67,9%(59) au avut 1 avort spontan în anamneză şi 32,1%(28) avort spontan repetat.
   
3. 
   S-a constatat o pondere a patologiei materne în timpul sarcinii în ambele loturi . Analiza efectuată a patologiei somatice a gravidelor s-a constatat că 53% (103) din gravide au avut patologie cronică pe parcursul sarcinii: in I lot si 78%(68). Dintre care 1,2% (2) suferă de patologii cardiovasculare în I lot, comparativ cu 2,3%(2) în al II-lea lot, la 25 % (49) în I lot a fost afectat sistemul respirator, în comparaţie cu 29,8%(30) din al II-lea lot. Afecţiuni ale sistemului digestiv au fost depistate în 15,86% (31) în I-ul, comparativ cu 19,6%(17) din al II-lea lot, în grupa de control 11,8%(5). În I-ul lot la 3,6% (7) a fost afectat aparatul urogenital, în al II-lea lot în 30%(26) cazuri, în grupa de control 12,8%(5). Anemia feriprivă a fost diagnosticată în 28,6% (56) I lot, comparativ cu 35,7%(31) din al II-lea lot, în comparaţie cu 32%(13) din grupa de control.
   
4. 
   Este interesant faptul, că majoritatea nou-născuţilor au fost nascuţi în stare relativ satisfăcătoare. În I lot a studiului nou.născuţii au fost apreciaţi după scara lui Apgar mai mult de 7 puncte 97,45%(190), comparativ cu II-lea lot- 93,2% (81). În grupa de control 95% au primit mai mult de 7 puncte.
   
5. 
   Dupa datele noastre toate naşterile în ambele loturi s-au terminat cu naşterea nou-născuţilor vii. Masa medie a nou-născuţilor în I-ul lot a constituit 3150 g, în II-lea lot a constituit 3000 g. Masa medie a nou-născuţilor în grupa de control a constituit 3250 gr.
   

Bibliografie

[1] - World Health Organization. Unsafe Abortion: Global Estimates of the Incidence of Unsafe Abortion and Associated Mortality in 2000. 4th ed. Geneva: WHO, 2004.

[2] - Singh S. Hospital admissions resulting from unsafe abortion: estimates from 13 developing countries. Lancet 2006;368(9550):1887-92.

[3] - United Nations. Report of the International Conference on Population and Development. New York, United Nations, 1994.

[4] - Ethical Guidelines on Induced Abortion for Non-Medical Reasons. London: International Federation of Obstetricians and Gynecologists, 1999.

[5] - Winikoff B. Global overview of medical abortion. Presentation at Medical Abortion: an international forum on policies, programmes and services, Johannesburg, 17-20 October 2004.

[6] - Essential Medicines: WHO Model List (revised March 2005) 14th edition. At: