Salpingitele acute

PARTICULARITĂŢI ŞI ASPECTE DE CONDUITĂ A NAŞTERII LA TINERGE.

Iurie Dondiuc, Taisia Eşanu, Silvia Agop

Catedra Obstetrică şi Ginecologie FPM USMF “Nicolae Testemiţanu”
Summary

The particularities and aspects of birth behavour in teenagers

The bieth in tecnagers ( 13- 18 years old) differs by various complications such as: abnomalities of contractions force, antenataltearing of amniotic bag, haemorrhagement period, obstetrical traumatism, foetal hypoxia and hypothrophy, in tcenagers carried 685 births in tcenagers carried aut during 5 years at Municipal Perinatologic Center Nr.1 from Chişnău. An increase of births number from 1,9% to 3,4% was found out, that meaus the early sexual life, the informational deficiency about contraceptive methods, of parents migration abroad, economic and social decline.

Rezumat

Naşterea la adolescente (13-18ani) se deosebeşte prin dezvoltarea frecventă a diferitor complicaţii cum ar fi : anomalii a forţelor de contracţie, ruperea prenatală a pungii amniotice, hemoragii în naştere şi perioada de lăuzie precoce, traumatism obstetrical, hipotrofia şi hipoxia fetală. Au fost analizate naşterile la 685 gravide tinerge, care au avut loc pe parcurs de 5 ani în Centrului Perinatologic Municipal Nr.1 din Chişinău. Ultimii ani s-a constatat o tendinţă de creştere a numărului de naşteri de la 1,9% la 3,4%, ce se explică prin debutul precoce al vieţii sexuale, lipsa informaţiei în metodele de contracepţie, lipsa supravegherii copiilor din cauza migrării părinţilor peste hotare, declinul economic şi social.

Actualitatea temei

Actualmente se constată o tendinţă de creştere a incidenţei naşterilor la tinerge (3,4%) şi o tendinţă de incidenţa înaltă a complicaţiilor în naşere. Complicaţiile la parturientele tinerge sunt condiţionate de insuficienţa pregătirii biologice a organismului către naştere şi a imaturităţii funcţionale a placentei. Ca rezultat nu apar modificările hormonale necesare pentru formarea dominantei de naştere. Paralel cu particularităţile legate de vîrstă, factorii sociali şi economici, infuenţiază negativ evoluţia sarcinei şi naşterii. Apariţia complicaţiilor în naştere necesită de la organismul matern mobilizarea rezervelor interne pentru compensare, dar posibilităţile compensatorii a adolescentelor sunt rezervate ca rezultat al imaturiăţii funcţionale a organismului.

Scopul studiului

Incidenţa înaltă a complicaţiilor în naştere la parturientele tinerge impune un studiu aprofundat în scopul corecţiei şi profilaxiei lor adecvate.

Materiale şi metode

Cu scop de apreciere a particularităţilor naşterii la tinerge au fost analizate fişele de observaţie obstetricală la 685 parturiente, în vîrstă de 13-18 ani pe parcurs de 5 ani (2005-2009), care au avut loc în Centrului Perinatologic Municipal Nr.1 din Chişinău.

Rezultate şi discuţii

În rezultatul studiului s-a constatat tendinţa de mărire a incidenţei naşterilor la adolescente. În 2005 naşterile la tinerge alcătuiau 1,9%, iar în 2009 - 3,4% din numărul total de naşteri. Acest fenomen se explică prin debutul precoce al vieţii sexuale.

Tabelul 1

Dinamica incidenţei naşterilor la adolescente(2005-2009)

Vîrsta	2005	2006	2007	2008	2009	2005-2009
13 ani	1	0	1	0	0	2
14 ani	2	3	5	7	6	23
15 ani	5	7	13	9	12	46
16 ani	11	13	20	18	21	83
17 ani	24	21	28	35	43	151
18 ani	57	68	83	82	90	380
Total	110	111	132	157	178	685

Tabelul 2

Paritatea la gravidele tinerge din grupul de studiu

Vîrsta	Paritatea	2005		2006		2007		2008		2009
		Nr.abs.	%	Nr.abs.	%	Nr.abs	%	Nr.abs.	%	Nr.abs.	%
13 ani	1	1	0,01	0	0,00	1	0,01	0	0,00	0	0,00
14 ani	1	2	0,03	3	0,05	5	0,07	7	0,08	6	0,07
15 ani	1	9	0,17	11	0,19	13	0,2	9	0,11	12	0,15
16 ani	1	14	0,26	19	0,33	18	0,28	17	0,21	21	0,26
	2	1	0,01	0	0,00	2	0,03	1	0,01	0	0,00
17 ani	1	24	0,45	31	0,54	28	0,43	33	0,42	41	0,52
	2	0	0,00	1	0,01	0	0,00	2	0,02	3	0,03
18ani	1	56	1,06	45	0,79	63	0,98	83	1,06	91	1,16
	2	3	0,05	1	0,01	2	0,03	5	0,06	4	0,05

Din studiu s-a constatat că incidenţa naşterilor este direct proporţională cu vîrsta, un număr mai impunător de naşteri au loc, totuşi, la tinergele de 17 şi 18 ani (151 şi 380 de cazuri corespunzător).

Nu toate adolescentele erau primipare şi primigeste: 1,3% din ele aveau deja o sarcină sau o naştere în anamneză, ceea ce constată un factor obstetrical nefavorabil.

Studiul denotă că paritatea creşte odată cu vîrsta, şi anume au avut deja cîte 2 sarcini la 16 – 17 – 18 ani, în 4 – 6 – 15 cazuri corespunzător. Nu toate adolescentele erau primipare şi primigeste, 25 (1,3%) din ele aveau deja o sarcină sau o naştere în anamneză, ceea ce atestă un factor de risc obstetrical nefavorabil.

După datele obţinute din studiu ruperea prenatală la termen a pungii amnioice a avut loc în 12% cazuri, iar ruperea prenatală prematură - în 4% cazuri. Durata perioadei alichidiene pînă la 6 ore are loc în 1,3% cazuri, 6 - 12 ore - în 1,8% cazuri, mai mult de 12 ore în - 0,9% cazuri de naşteri la parturientele tinerge.

Interes clinic deosebit prezintă durata naşterii la adolescente. Majoritatea autorilor atestă naşteri rapide la tinerge mai frecvent decît la femeile mature de vîrstă fertilă. După datele obţinute în studiul nostru naşterea rapidă alcătueşte 23%. Incidenţa sporită a naşterilor rapide se explică prin dimensiuni mici a fătului, imaturitatea biologică a colului uterin, labilitatea cortexului cu predominarea hiperexcitabilităţii lui ce provoacă o funcţie contractilă cu caracter hiperdinamic. Naşterea prematură s-e înregistrează în 1,2% cazuri. Rata operaţiei cezariene este, la fel, în creştere alcătuită din contul angajărilor patologice a fătului şi făt macrosom.

Hemoragia în naştere şi perioada de lăuziei precoce s-a înregistrat la 3% adolescente. Cauza hemoragiei - hipotonia uterină şi defectul de ţesut placentar. În 2,9% cazuri s-a efectuat control instrumental al cavităţii uterine.

Naşterea la adolescente se deosebeşte printr-o frecvenţă înaltă a traumatismului căilor moi de naştere. Frecvenţa traumatismului este direct proporţională cu vîrsta parturientei. În studiul nostru traumatismul s-a semnalat destul de frecvent: ruptura colului uterin în 13% cazuri, ruptura vaginului - în 14% cazuri, comisura posterioară – în 37% cazuri, labiilor - în 8% cazuri şi ruperea perineului - în 32% cazuri. Incidenţa înaltă a traumatismului căilor moi de naştere la tinerge se explică prin insuficienţa pregătirii căilor moi de naştere în legătură cu saturaţia estrogenică redusă a organismului lor.

Dezvoltarea intrauterină a fătului la adolescente frecvent are loc în conditiile compromiterii complexului feto-pacentar şi prezenţei hipoxiei cronice intrauterine a fătului. În aşa fel naşterea la ele este legată de un risc înalt al complicaţiilor obstetricale şi perinatale ce necesită internare preventivă prepartum la termenul de 38 - 39 săptămîni de sarcină. La spitalizarea prepartum se efectuiază examinarea complexă a gravidei, aprecierea pregătirii biologice a colului uterin şi testarea sistemului feto-placentar. Este necesară informaţia completă despre rezervele fetale ce le obţinem prin determinarea profilului biofizic al fătului (USG şi cardiotocografia non-stres), efectuate antenatal. În rezultatul datelor obţinute se elaborează planul de conduită a naşterii.

Incidenţa înaltă a infecţiilor sexual transmisibile printre adolescentele gravide (67%) denotă, risc înalt al infecţiei intrauterine şi deseori necesită sanare profilactică preventivă. Ultimele date din literatura de specialitate atestă 28% cazuri de infecţie acută cu HSV1, HSV2 şi CMV la gravidele tinerge datorită debutului precoce al vieţii sexuale, subalimntaţiei, stresului legat de sarcina nedorită. Este bine cunoscut impactul negativ al infecţiilor virale asupra morbidităţii şi mortalităţii perinatale.

În legătură cu incidenţa înaltă a anomaliilor forţelor de contracţie la parturientele adolescente, în scop profilactic, importanţă majoră are diagnosticul precoce al debutul travaliului. În cadrul pregătirii către naştere este necesar de informat gravida despre senzaţiile subiective care au loc în timpul contracţiei. Primiparele tinerge trebuie să cunoască că odată cu apariţia contracţiilor uterine regulate sau ruperea prenatală a pungii amniotice, este necesar să anunţe personalul medical sau să apeleze la serviciul de urgenţă. Studiul nostru a demonstrat că naştera rapidă are loc în 12% cazuri. Insuficienţa primară şi secundară a forţelor de contracţie şi a forţelor de expulzie se întîlnesc rar, sporadic.

Majoritatea adolescentelor însărcinate nu au frecventat cursurile de pregătire prenatală, iar 34% nu s-au aflat la evidenţa medicului de familie şi obstetrician-ginecologului din serviciul primar de asistenţă medicală.
Concluzii şi recomendări

1. 
   La parturientele tinerge se atestă frecvent naşterea prematură, fătul de obicei are masă mică partea prezentată balotează şi apare un risc înalt de prolabare a cordonului ombelical. Pentru a preveni aciastă complicaţie se recomandă ca parturienta pînă la examenul vaginal să respecte regimul la pat.
   
2. 
   Pentru prevenirea naşterii rapide la parturientele adolescente trebuie de evitat amniotomia precoce şi utilizarea neraţională a uterotonicelor.
   
3. 
   Avînd în vedere particularităţile de vîrstă, (labilitatea psihoemaţională) în faza activă a naşterii cu scop de profilaxie a anomaliilor forţelor de contracţie se efectuiază analgezia medicamentoasă a travaliului.
   
4. 
   În scopul profilaxiei hemoragiilor în post-partum la adolescente din momentul apariţiei căpuşorului se recomandă infuzia cu Oxitocină 5 UA pe soluţie Na Cl 0,9% - 500,0 cu viteza 6-8 picături pe minut, apoi va continua 30-40 de minute după decolarea placentei.
   
5. 
   Examenul căilor moi de naştere şi suturarea plăgilor în traumatisme la tinerge se recomandă de efectuat sub anestezie.
   
6. 
   Din cauza instabilităţii sistemelor de adaptare şi compensare, particularităţilor sistemului psihoemoţional, lăuzele tinerge necesită atenţie deosebită din partea rudelor şi personalului medical, cu consiliere şi îngrijire postnatală adecvată.
   

Bibliografie

1. 
   The National Campaign to Prevent Teen Pregnancy. (2002). Not Just Another Single Issue: Teen Pregnancy Prevention’s Link to Other Critical Social IssuesPDF (147 KB). Retrieved May 27, 2006.
   
2. 
   Population Council (2006)Unexplored Elements of Adolescence in the Developing World Population Briefs, January 2006, Vol. 12, No. 1. Retrieved April 18, 2007
   
3. 
   Seitz, Victoria (1996). «Adolescent Pregnancy and Parenting». in Edward Zigler, Sharon Lynn Kagan, and Nancy Wilson Hall. Children, Families, and Government: Preparing for the Twenty-First Century. New York, NY: Cambridge University Press.
   
4. 
   National Research Center for Women and Families (2001). «When Little Girls Become Women: Early Onset of Puberty in Girls».
   
5. 
   Locoh, Therese. (2000). «Early Marriage And Motherhood In Sub-Saharan Africa.» WIN News.'.' Retrieved July 7, 2006.
   
6. 
   Mehta, Suman, Groenen, Riet, & Roque, Francisco. United Nations Social and Economic Commission for Asia and the Pacific. (1998). Adolescents in Changing Times: Issues and Perspectives for Adolescent Reproductive Health in The ESCAP Region. Retrieved July 7, 2006.
   
7. 
   Beginning Too Soon: Adolescent Sexual Behavior, Pregnancy And Parenthood, US Department of Health and Human Services. Retrieved January 25, 2007.
   
8. 
   Guttmacher Institute. (2005). Sex and Relationships. Retrieved August 8, 2006.
   
9. 
   U.S.Teen Sexual Activity PDF (147 KB) Kaiser Family Foundation, January 2005. Retrieved 23 Jan 2007
   
10. 
    The National Campaign to Prevent Teen Pregnancy. (1997). What the Polling Data Tell Us: A Summary of Past Surveys on Teen Pregnancy. Retrieved July 13, 2006
    
11. 
    Allen, Colin. (May 22, 2003). «Peer Pressure and Teen Sex.» Psychology Today.'.' Retrieved July 14, 2006.
    
12. 
    Why Gender Matters, Leonard Sax, M.D., Ph.D., 2005, Doubleday books, p. 128. See also comments made by Dr. Drew Pinsky on NPR’s Fresh Air, September ,2003
    
13. 
    АбашинВ.Г., Кузнецова Т.В., ПетросянА.С. идр. Прерывание беременности в I триместре препаратом мифегин // Акуш. и гин. 2000. № 6. С. 40-41
    
14. 
    Аборты в России; Региональные особенности. Информ. М., 2001. 12 с.
    
15. 
    Абрамненко В.В. Простагландины и антигестагены в акушерстве и гинекологии. Петрозаводск: ИнтелТэк, 2003. 208 с.
    
16. 
    Абрамченко В.В. Психосоматическое акушерство. СПб.: СОТИС, 2001. 320 с.
    
17. 
    Айламазян Э.К., Репина М.А. Медицинские и социальные аспекты материнской смертности в регионах Северо-Запада Российской Феде рации // Мать и дитя: Мат. V Рос. форума. М., 2003. С. 559—560.
    
18. 
    АккерманД. Любовь в истории. Ларю Дж. Секс в библии. М., 1995.
    
19. 
    Акушерство. Справочник Калифорнийского университета /Под ред. К.Нисвандера, А. Эванса; Пер. с англ. М.: Практика, 1999. 704 с.
    
20. 
    Альбицкий В.Ю. и др. Репродуктивное здоровье и поведение женщин в России: медико-психосоциальное исследование. Казань, 2001.
    
21. 
    Альбицкий В.Ю., Юсупова А.Н., Шарапова Е.И. и др. Репродуктивное здоровье и поведение женщин России. Казань, 2001. С. 247.
    

SARCINA ECTOPICĂ. CAUZELE ŞI CONSECINŢELE EI

Mariana Dragan, Constantin Burnusus, Corina Cardaniuc, Natalia Corolcova

Catedra Obstetrică şi Ginecologie USMF ,,Nicolae Testemiţanu”

Summary

Ectopic pregnancy. Causes and consequences

Ectopic pregnancy represents an important medico-social problem. The aim of the present work was to evaluate the causes and consequences of ectopic pregnancy. The retrospective study included 100 patients with the diagnosis of extrauterine pregnancy hospitalised in the Clinical Hospital nr. 1 during years 2008-2010. Our study results demonstrated that primordial factors causing ectopic pregnancy are unilateral or bilateral chronic salpingitis (34%), mostly caused by Chlamydia Trachomatis (60%) or Tryhomonas vaginalis/Gonorrhea infection (40%) and pelvic adhesive processes (65%).

Rezumat

Sarcina extrauterină (SE) constituie o problemă medico-socială de o importanţă majoră. Scopul lucrării prezente a fost evaluarea cauzelor şi consecinţelor SE. Studiul retrospectiv a inclus 100 paciente intrernate în IMSP SCM nr.1 în perioada 2008-2010 cu diagnosticul de sarcină ectopică.Rezultatele studiului au demonstrat faptul că factorii primordiali care favorizează sarcina ectopică reprezintă salpingita cronică uni sau bilaterală (34%), în majoritatea cazurilor provocată de Chlamydia trachomatis (60%), tryhomonas vaginalis sau infecţia gonoreică (40%) şi procesele aderenţiale în bazinul mic (65%).

Actualitatea temei

SE constituie o problemă cu un impact medico-social de o importanţă majoră pentru toate ţările lumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Incidenţa SE este de 1-1,5% din totalul naşterilor, observându-se o creştere în ultimii 10 ani. Letalitatea pacientelor cu SE se menţine 1 la 1000 de SE şi este determinată de caracterul şi gravitatea complicaţiilor survenite.

Factorii de risc care explică creşterea frecvenţei SE se grupează în mai multe categorii. Frecvenţa crescândă a bolilor cu transmitere sexuală este un factor important: un anticident de infecţie multiplică de 6 ori riscul de SE prin suprimarea cililor care în mod normal tapetează trompa şi facilitează deplasarea ovulului.

Steriletul deşi atât de eficace în calitate de contraceptiv creşte de 3 ori riscul de SE în raport cu metodele de contracepţie orală, cele care conţin progesteron cresc riscul de 6-7 ori. Acest risc, care creşte după 2 ani de utilizare este reversibil atunci când steriletul este îndepărtat.

Tutunul un alt factor de risc este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate.Riscul SE este de două ori mai mare pentru femeile între 30-35 ani şi aproape de 4 ori mai mare peste vârsta de 35 ani.

Chirurgia sterilităţii chiar dacă restabileşte permeabilitatea unei trompe, lasă în mod obligatoriu cicatrice şi nu repară leziunile preexistente ale mucoasei.

Procreaţia asiststată medical, adică fecundarea în vitro creşte cu 3-6% riscul unei SE, prin reflux tubar [6].
Scopul şi obiectivele lucrării

Reieşind din datele menţionate mai sus, scopul studiului nostru constă în evaluarea factorilor ce favorizează apariţia SE, studierea particularităţilor clinico-anamnestice a patologiei date.

Materiale şi metode de cercetare

A fost efectuat un studiu retrospectiv pe baza fişelor de observaţie clinică din (2008-2010, cu diagnosticul de Sarcină Extrauterină, total 100 de cazuri), selectate din arhiva Spitalului Clinic Municipal Nr.1, secţia de chirurgie aseptică,or.Chişinău. Au fost extrase datele cu ajutorul unui chestionar adaptat pentru a dentifica prezenţa factorilor care pot favoriza apariţia SE, frecvenţa anumitor localizări a SE (tubară, ovariană, cervicală, abdominală), formele clinice (SE în evoluţie sau întreruptă), corelaţia între acestea, metodele de diagnostic şi de tratament aplicate.