În legislaţia actuală, respectiv în Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că o persoană juridică poate fi numită administrator sau membru al Consiliului de supraveghere al unei societăţi de acţiuni.
Propunerile cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr.34 privind reorganizarea companiei şi numirea unei persoane juridice ca administrator al Societăţii Comerciale TAROM pot fi realizate prin modificarea statutului societăţii.
Faţă de cele prezentate, membri comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale TAROM S.A.
Legea face parte din categoria legilor ordinare.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt, fiind propunerea de respingere, proiectul rămâne direct la vot final.
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului (rămas pentru votul final).
14. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului".
Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Suntem Cameră decizională.
Invit iniţiatorul, dacă doreşte să susţină proiectul. Vă rog, domnule deputat Rus.
Video in format Real Media
Domnul Ioan Aurel Rus:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 s-a prevăzut ca fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului" vor fi asigurate de către Patriarhia Ortodoxă Română. Au trecut mai bine de doi ani de la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19, adică din 17 martie 2005, iar lucrările pentru realizarea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului" încă nu au început, în special datorită lipsei fondurilor necesare construirii acestei catedrale.
În vederea realizării acestui obiectiv de importanţă naţională, iniţiatorii propun ca prin modificarea şi completarea Legii nr.261/2005 pe de o parte să se prevadă că 50% din fondurile necesare vor fi asigurate din bugetul statului prin Guvernul României, iar cealaltă parte o va asigura Patriarhia Ortodoxă Română.
Salutăm începutul bun al Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel care a reuşit zilele trecute să sfinţească locul şi să pună sfânta cruce unde va fi amplasat altarul acestei catedrale şi solicităm dumneavoastră, stimaţi colegi, ca aşa precum Senatul şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au susţinut această iniţiativă s-o susţineţi şi dumneavoastră, şi dacă Dumnezeu ne ajută, să putem vedea începute lucrările acestei catedrale.
Deci, vă rog să susţineţi această iniţiativă.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult.
Comisia?
Video in format Real Media
Domnul Ştefan Baban:
Domnule preşedinte,
La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme minorităţilor naţionale, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului" aprobată cu modificări prin Legea nr.268/2005, astfel încât fondurile destinate construirii acesteia să fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile Administraţiei Publice Locale.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată.
La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Doică Cătălin, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor.
La lucrările comisiei au participat 28 de deputaţi din totalul de 29 de membri ai comisiei.
Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 4 septembrie 2007.
Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.
În urma dezbaterii, Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului" în şedinţa din data de 27 noiembrie 2007, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc.
Punctul de vedere al Guvernului?
Video in format Real Media
Domnul Andras Demeter Istvan (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Această iniţiativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural "Catedrala Mântuirii Neamului", astfel încât fondurile destinate construirii acesteia să fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, în proporţie de 50%, şi de Guvernul României, în proporţie de 50%.
Modificarea actului normativ nu este oportună în aprecierea Guvernului, întrucât amânarea lucrărilor de construcţie nu este cauzată din lipsa fondurilor, ci cu precădere de litigiile care au intervenit între Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române şi unii foşti proprietari ai terenului pe care urmează să fie edificată catedrala.
Iar la art.1 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 sunt prevăzute obligaţiile Guvernului României şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale implicate de a acorda, la solicitarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, tot sprijinul necesar, în condiţiile prevăzute de lege.
Având în vedere consideraţiile de mai sus, Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
Intervenţii la dezbateri generale?
Vă rog, domnul deputat Ioan Aurel Rus.
Video in format Real Media
Domnul Ioan Aurel Rus:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
S-a observat mai ales în ultimii ani datorită evenimentelor importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, că avem o biserică aşa-numită Catedrală Patriarhală neîncăpătoare. Lumea trebuie să aştepte de multe ori afară şi la marile sărbători şi la evenimentele naţionale, şi în acest sens am venit cu această iniţiativă.
Am urmărit şi ultimele declaraţii ale Preşedintelui României şi ale premierului, precum şi ale preşedintelui Senatului, care, la instalarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, şi-au acordat şi s-au făcut a fi disponibil pentru susţinerea atât a intrării bisericii în viaţa socială, cât şi a construirii acestui măreţ monument.
Dacă Patriarhia a acceptat ideea ca să se reducă de la dimensiunea mare a celor 10.000 de locuri cum se preconiza a fi construită catedrala şi s-o reducem la 5.000 de locuri, trebuie să apreciem aceste lucru.
Nu înţeleg însă de ce Guvernul nu vrea să susţină această iniţiativă. Probabil că, şi aici fac un apel la Guvern, dacă Guvernul României va susţine această iniţiativă a noastră, astăzi îşi va spăla o pată din abandonarea bunurilor Fundaţiei "Gojdu", rămânând ca mai departe să lucreze pentru readucerea în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române a acestor bunuri care au aparţinut de drept acestei instituţii fundamentale a statului român şi care se bucură de cea mai mare încredere.
De aceea, cred că poziţia Guvernului nu este bine exprimată în acest sens şi încă o dată vă solicit dumneavoastră un vot favorabil.
Mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
Domnul deputat Valeriu Tabără. Domnul deputat Nicolae Popa.
Mai există alte solicitări de cuvânt din partea grupurilor? Nu mai sunt.
Video in format Real Media
Domnul Valeriu Tabără:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
De la început fac precizarea că Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota această iniţiativă legislativă şi argumentele acestui vot sunt date pentru faptul că acest lăcaş de cult, Catedrala Mântuirii Neamului, nu este unul strict legat numai de cultul ortodox. Este un monument şi în acelaşi timp un simbol naţional.
Pe de altă parte, să nu uităm că, Capitala României este departe de ceea ce înseamnă lăcaşul de cult reprezentativ pentru Patriarhia Română, faţă de ceea ce înseamnă catedralele din oraşele de provincie. Eu n-aş fi mers pe reducerea numărului de locuri. Catedrala din Timişoara este la nivelul de 5.000 de locuri. La fel de mare este şi cea de la Târgu Mureş, din Cluj, dacă nu mă înşel, şi aşa mai departe.
Dar, în acelaşi timp, cred că aportul Guvernului şi al instituţiilor statului la construcţia acestui monument se impune. Aşa cum de fapt Secretariatul de Stat pentru Culte contribuie în fiecare an cu sume reprezentative pentru dezvoltarea unităţilor de cult din teritoriu, indiferent de cultul respectiv.
Încă o dată, repet, se impune acest sprijin şi finalizarea unui monument care este un ideal de fapt de foarte, foarte mulţi ani, încă de la înfiinţarea Patriarhiei Române şi care trebuie să se construiască la Bucureşti. Din păcate, s-a întârziat enorm de mult şi datorită unor speculaţii făcute în jurul terenurilor sau a locurilor unde să fie amplasată Catedrala, dar o dată cu stabilirea acestui loc, cu instalarea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, să sperăm că împreună şi avem obligaţia s-o facem împreună, să finalizăm această construcţie, repet încă o dată, reprezentativă pentru România.
Mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc.
Domnul deputat Nicolae Popa.
Video in format Real Media
Domnul Nicolae Popa:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor colegi,
Ridicarea unei catedrale a mântuirii neamului pentru credincioşii ortodocşi a fost o dorinţă mai veche şi ştiu că au fost foarte multe discuţii şi controverse pe această temă. Ţineţi minte când era primar general, domnul Băsescu spunea că nu dă nici terenul, nici nu doreşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi până la urmă Guvernul Tăriceanu a reuşit să emită acea ordonanţă în 2005 pentru atribuirea terenului şi aş vrea să vă mai spun că tot Guvernul Tăriceanu a fost primul Guvern care a acordat cele 10 milioane de euro pentru începerea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Deci nu ne puteţi acuza de rea-credinţă, ci suntem de bună-credinţă.
Este clar că Partidul Naţional Liberal va susţine întotdeauna cele trei valori fundamentale ale neamului românesc: biserica, armata şi familia.
Ca atare, noi vom susţin ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, vom susţine şi financiar în continuare, pentru ca lucrările acestea să fie finalizate şi, aşa cum spunea şi domnul deputat Tabără, să fie atât de mare şi atât de necesară pentru nevoile neamului românesc.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc, domnule deputat.
Doamne, ajută!
Domnul deputat Petru Andea.
Video in format Real Media
Domnul Petru Andea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Sigur că la cele trei instituţii fundamentale, putem să adăugăm şi pe a patra şi care este şcoala şi care are aceleaşi valori în ceea ce priveşte educarea şi moralitatea în societatea românească.
Aş vrea acum să prezint o opinie şi personală, dar şi din partea Grupului de rugăciune, care cu toţii ştim că funcţionează în Parlamentul României şi în Camera Deputaţilor. În urma deschiderii pe care noua lege privitoare la libertatea religioasă a adus-o societatea românească şi care prevede, fără îndoială, implicarea statului în ceea ce înseamnă susţinerea activităţii cultelor. Am în vedere doar modul în care a fost tratată problema salarizării clerului din România.
Deci, pe aceeaşi linie mergând, noi considerăm că orice iniţiativă care sprijină instituţia bisericii este binevenită.
În consecinţă, din punctul de vedere al Grupului de rugăciune care s-a implicat în ceea ce înseamnă problematica lăcaşurilor de cult şi când a fost vorba de cultul catolic şi când a fost vorba de biserica armenească şi aşa mai departe, sprijinim iniţiativa legislativă care ne-a fost prezentată.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale.
Domnul deputat Giurgiu.
Video in format Real Media
Domnul Mircia Giurgiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ca membru al Grupului de rugăciune, salut această iniţiativă. Ba, mai mult, aşa cum a spus şi domnul preşedinte Andea, cu toţii, în Grupul de rugăciune, am susţinut toate proiectele care vin în sprijinul dezvoltării bisericii. Ba, mai mult, în legea cultelor, s-a văzut clar că suntem de acord cu o dezvoltare şi cu o sprijinire clară şi concretă a tuturor cultelor din România.
Mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Nemaiexistând alte intervenţii, proiectul rămâne la vot final.
Domnul deputat Calimente. Înţeleg că nu s-a observat mâna ridicată de dumneavoastră.
Video in format Real Media
Domnul Mihăiţă Calimente:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sigur că realizarea Catedralei Neamului este un ideal pe care România încearcă de peste 80 de ani să-l pună în practică. Cred că a venit vremea să facem acest lucru. Au fost discuţii interminabile atât în viaţa politică, cât şi în viaţa societăţii civile despre acest subiect şi sigur eu am unele îndoieli în ceea ce priveşte amplasamentul, pentru că o asemenea construcţie va fi pusă în umbră, clar, de construcţia mult mai imensă sau mai mare a Casei Poporului, a Parlamentului, şi nu va avea punerea în valoare necesară. Nu ştiu, cred că ar fi necesar să găsim un loc mai reprezentativ pentru asemenea construcţie şi să n-o înghesuim peste altă construcţie. Pentru că marile catedrale ortodoxe, pentru că s-a spus că ortodoxia nu are această tendinţă de a construi mari catedrale, şi asta mai ales societatea civilă a spus-o, şi nu numai catolicismul, vreau să le aduc aminte că Sfânta Sofia de la Constantinopol este ortodoxă, că Isus Mântuitorul de la Moscova şi Vasâli Blajini sunt de asemenea ortodoxe şi chiar Sfântul Marcu de la Veneţia, chiar dacă cultul care se desfăşoară în interior este catolic, biserica este prin construcţie ortodoxă, sub influenţa Constantinopolului, atunci când Veneţia ţinea de Constantinopol.
Avem nevoie de această construcţie, dar cred că ar trebui să reflectăm, o repet încă o dată, la aşezarea acestei construcţii, pentru că dacă vrem să facem un lucru deosebit, vrem să fie un semn al ortodoxiei româneşti, trebuie s-o punem în valoare şi printr-un amplasament care să-i dea această valoare.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Domnule deputat, timpul dumneavoastră s-a epuizat.
Video in format Real Media
Domnul Mihăiţă Calimente:
Mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Mai există alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.
Mulţumesc.
Proiectul rămâne la vot final.
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial (rămas pentru votul final).
Pct.15. Proiectul de Lege privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial.
Lege are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.
Raport de adoptare, Comisia pentru cultură.
Suntem Cameră decizională.
Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.
Poftiţi, domnule deputat Frâncu.
Video in format Real Media
Domnul Emilian Valentin Frâncu:
Alături de colegii mei Petre Străchinaru şi Cătălin Micula, am elaborat această propunere legislativă în scopul protejării patrimoniului tehnic şi industrial din România.
La noi există importante obiective valoroase de patrimoniu tehnic şi industrial, mobil sau imobil, din secolele trecute, unele care funcţionează şi în prezent, reprezentând un segment semnificativ al patrimoniului cultural naţional.
Din păcate, din cauza unor privatizări rapide, situaţia economică precară a proprietarilor sau chiar perioadele de avânt economic, toate acestea au reprezentat conjuncturi de natură să favorizeze demolări, casări, distrugeri rapide ale acestor bunuri.
Având în vedere valoarea ridicată, europeană a patrimoniului tehnic şi industrial românesc, mobil sau imobil, situaţia de risc în care se găseşte acesta, precum şi eficienţa mai mult decât relativă a protecţiei sale, au constituit pentru noi acest imbold necesar reglementării regimului juridic general al acestui tip de patrimoniu, cuprinzând ansamblul de măsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice, menite să asigure identificarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
Din partea comisiei, domnul deputat Emilan Frâncu.
Video in format Real Media
Domnul Emilian Valentin Frâncu:
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea regimului juridic al patrimoniului tehnic şi industrial, consacrând rolul Ministerului Culturii şi Cultelor, al serviciilor sale deconcertate, precum şi al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, în elaborarea de programe privind identificarea, cercetarea şi clasarea acestor bunuri în vederea protejării, precum şi condiţiile în care se pot realiza intervenţii asupra celor clasate.
Potrivit art.73 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Proiectul a fost dezbătut în şedinţele comisiei în zilele de 12 şi 27 noiembrie. La lucrări au participat 14 deputaţi din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării.
Acest proiect de lege a fost adoptat şi de Senat în şedinţa din 4 octombrie în calitate de primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi, în urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea regimului juridic al patrimoniului tehnic şi industrial, cu amendamentele anexate.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult.
La dezbateri generale, după domnul Frâncu, bineînţeles.
Vă rog, domnule deputat Soporan.
Video in format Real Media
Domnul Vasile Filip Soporan:
Chiar dacă acest proiect de lege nu este o iniţiativă a Partidului Social Democrat, doresc să susţin proiectul de lege. Această lege este cu adevărat o lege europeană pentru că vizează lucruri esenţiale pentru patrimoniul românesc. Este vorba de identificarea, notificarea şi protejarea unui bun deosebit de important care a adus dezvoltare în România. Este vorba de industria românească.
Vom susţine cu toţii, vorbesc în numele Grupului parlamentar al P.S.D., acest proiect de lege.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Mulţumesc.
Domnul deputat Aledin Amet.
Video in format Real Media
Domnul Aledin Amet:
Vă mulţumesc.
Proiectul de lege este unul lucrat în cadrul Comisiei de cultură cu multă stăruinţă. Tematica abordată, chiar dacă este puţin neconvenţională pentru domeniu, trebuie încadrată într-un regim juridic.
Spuneam că demersul îndeplineşte o astfel de abordare. Firesc că grupul nostru parlamentar susţine această propunere legislativă.
Vă mulţumesc.
Video in format Real Media
Domnul Bogdan Olteanu:
Mulţumesc foarte mult.
Alte intervenţii la dezbateri generale?
Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.
Trecem la dezbaterile pe articole.
Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Vă atrag atenţia că există şi un amendament respins. Am să vă consult când ajungem la art.6 dacă se susţine sau nu.
La anexa cu amendamente admise. De la pct.1 la pct.5, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.
De la pct.6 la pct.10. Se susţine amendamentul respins de la art.6? Nu.
De la pct.6 la pct.10, obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptate.
De la pct.11 la pct.14. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.
Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
Video in format Real Media Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii tinerilor nr.350/2006 (rămas pentru votul final).
Pct. 16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii tinerilor nr.350/2006.
Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.
Raport de adoptare, Comisia pentru învăţământ.
Suntem Cameră decizională.
Rog iniţiatorul să prezinte proiectul mai întâi.
Doamna preşedinte Vasilescu, prezentaţi şi ca iniţiator, şi apoi prezentaţi şi raportul comisiei, vă rog.
Video in format Real Media
Doamna Lia Olguţa Vasilescu:
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii tinerilor nr.350/2006, pentru a clarifica situaţia Fundaţiei Naţionale pentru Tineret pentru a nu se mai putea crea confuzii între această instituţie şi eventual alte structuri cu denumire identică.
Face parte din categoria legilor ordinare. Este un proiect adoptat de Senat şi la comisie a trecut cu unanimitatea voturilor celor prezenţi.
Despre ce este vorba mai exact: exista un proiect de lege referitor la Fundaţia Naţională pentru Tineret care Fundaţie Naţională pentru Tineret trebuia să preia tot patrimoniul fostei U.T.C. În momentul în care legea era în Parlamentul României, asta însemnând în urmă cu patru ani, cineva, o şleahtă de escroci, că altfel nu pot să le spun, s-au dus şi s-au înregistrat cu denumirea respectivă şi au pus mâna pe o parte din patrimoniul fostei U.T.C., în condiţiile în care a existat o instanţă în România care, şi după apariţia legii, când s-a văzut foarte clar ce înseamnă Fundaţia Naţională de Tineret, adică este constituită din fundaţiile judeţene de tineret, constituite conform Decretului nr.150/1990, deci nu orice ONG putea lua această denumire. Ei bine, instanţa respectivă a dat dreptate acestei "fundaţii naţionale pentru tineret" care s-a autodenumit aşa, şi a pus mâna pe fondurile fostei UTC care se aflau la Banca Comercială Română.
Aşadar, pentru a putea să recuperăm acest patrimoniu şi pentru a fi foarte clar cine este continuatorul de drept al fostei UTC, de fapt toate organizaţiile de tineret politice şi apolitice după 1990, am considerat necesar să modificăm acest proiect de lege. Aşa cum v-am spus, a trecut în unanimitate la Comisia pentru învăţământ şi eu am convingerea că va trece şi de plenul Camerei Deputaţilor, pentru că este absolut obligatoriu să recuperăm un patrimoniu la care am contribuit cu toţii.
Dostları ilə paylaş: |