Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)
- Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)
- Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova
- Departamentul Poliţiei de Frontieră
- Nu se acceptă.
- Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”
- Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)
- Asocia ţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult"
- Banca Naţională a Moldovei (BNM)
- Nu se accept ă.
- Se acceptă parţial.
- Capitolul 2 1
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)
Articolul 17. Impozitarea venitului proprietarului decedat „Veniturile generate de proprietatea persoanei decedate se consideră venituri ale succesorului după acceptarea succesiunii.”. Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP) Nu este clar cum va fi determinată baza pentru o astfel de impozitare. Ar trebui de elaborat modul de determinare a venitului proprietarului decedat, precum şi perioada supusă impozitării. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Nu considerăm necesar de ajustat Propunerile de modificare a prevederilor ce ţin de declararea şi impozitarea venitului proprietarului decedat, aduc schimbări conceptuale în această arie, motiv pentru care recomandăm revizuirea acestora şi contrapunerea cu practica fiscală internaţională. Nu se acceptă. Elaborarea conceptului propus vine ca o soluţie la problemele existente la zi ce periclitează procesul de administrare eficientă a eventualelor venituri ale proprietarului decedat, rezultate din anumite contracte ce prevăd nişte angajamente asumate de persoana decedată şi care încă nu pot fi onorate şi/sau valorificate de persoana succesoare în temren de 6 luni (conform art.1515, 1544 din Codul civil). Respectiv, pornind de la art.44 din Codul fiscal, care prevede metoda de casă în cazul persoanelor fizice, acestea vor reprezenta venit pentru succesor doar după acceptarea succesiunii. Articolul 18. Sursele de venit impozabile În venitul brut se includ: o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.
„
Nu se acceptă modificarea şi de exclus şi din textul Codului actual.
Propunem ca cerinţa stabilită să fie expusă în următoarea redacţie: „şi care sunt impozabile conform legislaţiei fiscale”. Nu se acceptă. Sursele de venit neimpozabile sunt expres specificate în art.20 din Codul fiscal cît şi Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal. Astfel, sursele de venit ce nu se regăsesc în legislaţia fiscală drept surse de venit neimpozabile urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Concomitent, lista exhaustivă a tuturor sursele de venit impozabile nu poate fi reflectată în redacţia art.18, urmînd ca art.18 lit.o) din Codului fiscal să le înglobeze pe cele ce nu au fost menţionate expres în lege. Articolul 20. Sursele de venit neimpozabile În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit: f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova CNSM insistă asupra reintroducerii literei g) a art.20 din Codul fiscal, exclusă prin legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.15, aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament. Anterior, CNSM, de mai multe ori, şi-a expus dezacordul pe marginea excluderii indemnizaţiei de eliberare din categoria surselor de venit neimpozabile, reieşind din faptul că aceasta nu are caracter de salariu, dar reprezintă o despăgubire/compensaţie pentru un prejudiciu adus ca urmare a pierderii locului de muncă şi implicit a venitului. Mai mult decît atît, cum am menţionat în avizele anterioare, în majoritatea ţărilor UE îndemnizaţia de concediere nu este impozabilă. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) De plafonat indemnizaţia de concediere. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Se completează cu lit.f1) ”f1) îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei”.
Departamentul Poliţiei de Frontieră Articolul 20, se completează cu o literă nouă, cu următorul conţinut: f1) indemnizaţia de eliberare din serviciu". Suportul juridic al acestei propuneri se regăseşte în prevederile art.150 din Codul Muncii nr.l54 din 28 martie 2003, care stipulează expres faptul că „nu se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu".
Indiferent de forma de încetare a raportului de muncă, indemnizaţia achitată angajatului urmează a fi impozitată pe principii generale în vederea aplicării aceluiaşi regim fiscal pentru toate tipurile de indemnizaţii achitate în cazul încetării raportului de muncă (concediere, demisie, eliberare din funcţie, etc.). Actual, conform Codului fiscal, urmează a fi neimpozabile numai indemnizaţiile de concediere, adică numai indemnizaţiile achitate în cazul desfacerii din iniţiativă angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată. Concomitent, art.186 din Codul muncii (în redacţia Legii nr.264 din 01.11.2013) stabileşte tipurile, cuantumul şi condiţiile de achitare a indemnizaţiilor de eliberare din serviciu, care includ şi indemnizaţiile achitate în caz de concediere (nr. ani lucraţi * salariu mediu săptămînal + salariu mediu lunar în cazul neangajării în decursul a 2 luni). De asemenea, actele legislative speciale reglementează un şir de indemnizaţii pentru anumite categorii persoane care se achită pentru încetarea raporturilor alte decît cele de concediere, iar unele fiind achitate numai la atingerea vîrstei de pensionare cu continuarea raporturilor de muncă, spre exemplu: - Indemnizaţiile achitate în cazul pensionării anticipate ori obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă sau în cazul încetării raporturilor de serviciu, funcţionarul public (nr. ani lucraţi * 15% din salariul de funcţie); - Indemnizaţia achitată la expirarea mandatului, alesului local (salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent); - Indemnizaţia achitată la expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare sau eliberare din funcţie a persoanei cu funcţie de demnitate publică (2 salarii ale funcţiei); - Indemnizaţia achitată procurorului care demisionează sau care întrunesc condiţiile pensionării (nr. ani lucraţi * salariu mediu lunar); - Indemnizaţia achitată la demisionarea sau pensionarea Judecătorului (nr. ani lucraţi * 50% salariului mediu lunar); - ect. Astfel, în decursul anilor s-a creat un trend în care unii beneficiari ai indemnizaţiilor menţionate mai sus se adresează nejustificat în instanţa de judecată pentru a obţine scutirea de la plata impozitului pe venit aferent indemnizaţiilor primite, contrar prevederilor Codului fiscal, obţinînd cîştig de cauză. Concomitent, menţionăm că, cuantumul indemnizaţiei de eliberare din serviciu, calculată conform art.186 din Codul muncii, precum şi alte indemnizaţii achitate în cazul încetării raportului de muncă (concediere, demisie, eliberare din funcţie, etc.), calculate conform altor prevederi legale, se determină reieşind din mărimea salariu mediu al angajatului, constituind o contravaloare a muncii care ar fi achitată în cazul continuării activităţii salariale. Astfel, indiferent de forma de încetare a raportului de muncă, îndemnizaţia achitată angajatului în astfel de situaţii urmează a fi impozitată pe principii generale. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Articolul 21. Reguli speciale referitoare la venit (3) În cazul efectuării operaţiunilor în valută străină: 1) La calcularea venitului impozabil, venitul brut şi alte încasări, precum şi cheltuielile suportate în valută străină se recalculează în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data tranzacţiei. Pentru unele grupuri de operaţiuni, Ministerul Finanţelor poate stabili un curs de schimb mediu. 2) Orice datorie atît a contribuabilului, cît şi faţă de contribuabil, a cărei sumă este exprimată în valută străină, se recalculează la cursul oficial al leului moldovenesc valabil pentru ultima zi a anului fiscal. 3) Orice venit sau pierdere de pe urma recalculării datoriei conform pct.2) se consideră venit obţinut sau pierdere suportată în ultima zi a anului fiscal. 4) Operaţiunile în care intervin obligaţii de plată în valută străină se referă la: a) cheltuielile care urmează să fie efectuate sau venitul care urmează să fie obţinut în urma calculelor; b) contractele futures, opţioanele şi alte operaţiuni financiare similare. 5) Modul de calculare a obligaţiilor fiscale se stabileşte de către Guvern.
la punctul 1), ultima propoziţie se exclude; se completează cu punctele 21), 31), 32) şi 33) cu următorul cuprins: „21) Dacă operaţiunea se efectuează în valuta străină faţă de care Banca Naţională a Moldovei nu cotează leul moldovenesc, atunci conversiunea are loc în două etape. Iniţial, valuta străină este recalculată în altă valută străină faţă de care Banca Naţională a Moldovei cotează leul moldovenesc. Pentru aceasta se foloseşte metoda directă de corelaţie între cursurile acestor valute străine. Suma obţinută astfel în altă valută străină este recalculată în moneda naţională la cursul oficial al leului moldovenesc. 31) Data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menţionată în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor data tranzacţiei este considerată data menţionată în documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să coincidă cu data transmiterii către agentul economic transportator, sau primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitate a părţilor contractante. Momentul transmiterii către agentul economic transportator a mărfurilor se consideră trecerea în posesia cumpărătorului şi reprezintă data efectuării tranzacţiei. 32) Dacă în perioada ce s-a scurs la data efectuării tranzacţiei şi data achitării pentru datoria creată cursul oficial al leului moldovenesc s-a modificat, atunci apare diferenţa de curs valutar. Dacă achitarea sumei are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, atunci diferenţa de curs valutar dintre suma reflectată iniţial în contabilitate şi suma achitată efectiv reprezintă venitul sau pierderea anului fiscal curent. 33) În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierderi ale aceluiaşi an fiscal. Indiferent de eventualele fluctuaţii ale cursului oficial al leului moldovenesc pe viitor, pentru reflectarea situaţiei financiare a contribuabilului la data întocmirii bilanţului, conturile în valută străină se reflectă în sume echivalente în monedă naţională la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valuta străină, valabil în ziua respectivă. Diferenţa dintre suma indicată în contabilitate şi suma în care a fost reflectată în contabilitate tranzacţia pe parcursul perioadei sau în anul precedent este considerată drept venit sau pierderi.”; punctul 5) se abrogă. Ministerul Justiţiei Referitor la modificarea propusă la art.21 pct.21) nu este clar care este valuta străină în care se calculează iniţial. Aceasta poate genera probleme, deoarece se poate manipula prin alegerea valutei străine faţă de care este cel mai favorabil curs al leului. Obiecţie este valabilă şi pentru modificarea propusă la art.97 alin.(6). La modificarea propusă la art.21 pct.31) pentru claritate urmează a fi indicat care vor fi cazurile în care se va folosi data menţionată în documentele primare, deoarece părţile prin contract pot prevedea alt moment al transferului dreptului de posesie şi al dreptului de proprietate. Astfel, este necesar ca în textul proiectului de lege să fie expres menţionat că în scopuri fiscale se stabileşte o regulă specială.
Referitor la alin.(3) pct.31) Acest amendament creează discrepanţe între datele contabilităţii financiare şi normele internaţionale de trecere a dreptului de proprietate asupra mărfii conform condiţiilor INCOTERMS şi dreptul dat de Standardele Naţionale de Contabilitate de a calcula obligaţiile valutare la cursul indicat în declaraţiile de import/export. Aplicare acestei norme va face imposibil stabilirea diferenţelor dintre pierderile şi veniturile reieşite din creşterea sau scăderea valutei dintre datele contabile şi normele fiscale propuse de Guvern. Diferenţele dintre standardele de contabilitate şi norma fiscală impusă de guvern va provoca greşeli în calcul, amenzi nejustificate abuzuri din partea organelor de control şi corupţie. Ori legea garantează contribuabilului norme legale clare.
Art.21 alin.(3) este redactat neclar. Daca acestea au in vedere diferentele de suma din punct de vedere a impozitului pe venit, similar diferentelor de curs, cu calcularea si includerea in baza impozabila a acestora la sfirsit de exercitiu financiar, indiferent de momentul platii, si totodata exluderea din sfera de aplicare a TVA ulterior facturarii (asa cum fac Rusia si Romania), atunci nu este clar descris. Ori se ia in vedere metoda actuala? Prevederea de la pct.31) nu este în conformitate cu regulile SNC, fapt ce va îngreuna lucrul contabililor. Totodată, prevederea contravine regulilor stabilite prin INCOTERMS, care stabilesc momentul trecerii riscurilor (a dreptului de proprietate) de la vânzător la cumpărător. La pct.33) considerăm că este binevenit de inclus prevederi asemănătoare celor care sunt prevăzute în HG nr.488 din 04.05.1998 p.9, dar care s-ar referi şi la exportatori pentru creanţele neîncasate de la nerezidenţi. Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult" Se stabileşte că în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină, se va lua în consideraţie cursul oficial stabilit de BNM la data tranzacţiei, stabilindu-se că data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii. Este de menţionat că plata poate fi efectuată în tranşe şi atunci care dată se va lua ca reper? La fel se stabileşte că dată a tranzacţiei poate fi data menţionată în documentele primare ş.a. Aceste prevederi contravin expres Standardelor Naţionale de Contabilitate, Astfel, acestea urmează a fi excluse. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) De exclus. De ajustat conform standardelor contabile naţionale şi internaţionale. Ministerul Economiei Propunem că, în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină diferenţele de curs valutar care apar, ca urmare a evaluării lunare anuale a creanţelor sau datoriilor în valută, se recunosc ca alte venituri sau cheltuieli după caz, urmînd a fi trecute la cheltuieli sau venituri financiare în luna cînd are loc decontarea. Această modalitate evită înregistrarea de pierderi sau profituri nereale. (Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobată prin O.M.F.P. nr.3.055/2009.)
La modificarea articolului 21, alineatul 3: De a prevedea că în prima propoziţie textul ”cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei” se substituie cu textul ”cursul oficial al leului moldovenesc”.
La alin.31) pentru prima propoziţie propunem următoarea redacţie: „Data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont bancar al clientului, eliberat de instituţia financiară, iar în alte cazuri data menţionată în documentele primare.”. Nu se acceptă. Părţile contractante decid stabilrea valutei. Se acceptă parţial, în redacţia autorului: ,,31) Data tranzacţiei este considerată data reflectată în extrasul de cont al băncii, iar în alte cazuri data menţionată în documentele primare. În momentul expedierii mărfurilor data tranzacţiei este considerată data menţionată în documentele de însoţire ale furnizorului, care trebuie să coincidă cu data transmiterii către agentul economic transportator, sau primirii de către reprezentantul cumpărătorului, indiferent de perioada în care a fost reflectată în contabilitate a părţilor contractante conform condiţiilor INCOTERMS. Momentul transmiterii către agentul economic transportator a mărfurilor se consideră trecerea în posesia cumpărătorului şi reprezintă data efectuării tranzacţiei. ”. Se acceptă parţial. A se vedea argumentele expus mai sus. Se acceptă parţial. A se vedea argumentele expus mai sus. Nu se acceptă. Se acceptă parţial. A se vedea argumentele expus mai sus. Se acceptă. Se acceptă parţial. A se vedea argumentele expus mai sus.
„Capitolul 21. Reguli speciale referitoare la preţuri de transfer Articolul 221. Tranzacţii controlate Tranzacţiile controlate între părţi interdependente [controlate] trebuie să fie efectuate în conformitate cu principiul deplinei concurenţe, prevăzute la art.222. Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP) Preturile de transfer trebuie sa fie utilizate doar intre persoanele interdependente rezidentii Republicii Moldova si nerezidenti si/sau rezidentii ZEL. Intre alte persoane interdependente rezidenti nu este rezonabil de a fi utilizate. Statul nici nu cistiga, nici nu pierde, iar agentii economici urmeaza să suporte costuri considerabile. Se presupune ca pretul pentru intocmirea dosarului ar constitui in jur de 5 000 EUR. Preturi de transfer - la definitia tranzactiei controlate mai este necesar de stipulat si suma totala a tranzactiilor sau suma stranzactiei unice, argumentul este urmator - formarea dosarului pentru tranzactia controlata va ocupa mult timp si in plus este costisitoare (de ex. big four pentru dosar de preturi de transfer poate solicita in jur de 5000$), astfel formarea dosarelor si controlarea tranzactiilor mici nu este rezonabila. Considerăm preamatura introducerea la moment a preturilor de transfer. In Republica Moldova nu este pregatita infrastructura si nu exista companii care ar avea experienta necesara in formarea dosarelor preturulor de transfer. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Asociaţia Businessului European (EBA Moldova) A se vedea argumentele şi obiecţiile de la art.5 pct.12 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 21), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege. Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
|