Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

 

(9) Calcularea uzurii şi deducerea acesteia pentru întreţinerea autoturismului se efectuează în felul următor:

a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la 200000 lei, uzura calculată se deduce integral, în funcţie de valoarea autoturismului;

b) în cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte 200000 lei, deducerea se limitează la suma calculată a uzurii, reieşind din valoarea autoturismului egală cu 200000 lei. Prevederea nu se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază care reprezintă acordare de servicii, a căror uzură constituie parte componentă a costului vînzărilor.

(10) Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.
Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Evidenţa şi calcularea amortizării imobilizărilor corporale şi mijloacelor fixe în scopuri fiscale este foarte anevoioasă şi necesită foarte multe resurse în calculare, efectul fiscal nefiind justificat în comparţie cu resursele utilizate. Stabilirea evidenţei şi calculării amortizării imobilizarilor corporale şi mijloacelor fixe în scopuri fiscale aceiaşi cu evidenţa financiară. Stabilirea evidenţei şi calculării amortizării imobilizarilor corporale şi mijloacelor fixe în scopuri fiscale aceiaşi cu evidenţa financiară. Promovarea unor politici de claritate şi simplificare a exerciţiilor fiscale. Sistemul existent de determinare a uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale este foarte complicat, şi de fiecare dată la calcularea impozitului pe venit creează mari dificultăţi contribuabililor, reprezentând 80% din toată munca depusă la completarea Declaraţiei anuale cu privire la impozitul pe venit. Şi pentru inspectorii fiscali ce verifică corectitudinea calculării uzurii în scopuri fiscale acest exerciţiu este unul foarte complicat. Elementele ce complică aceaste opraţiuni sunt: 1.Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale prin HG nr. 289 din 14.03.2007 de care ne conducem este învechit şi nu face referinţă la o mare parte din situaţii ce apar în practică.

2. Analiza mijloaceleor fixe în evidenţa contabilă sub aspectul includerii în Registru în scopuri fiscale. Pot exista situaţii când unele mijloace fixe nu vor fi recunoscute în scopuri fiscale, de exemplu, nefiind în scopuri de antreprenoriat. Mai recent s-au complicat lucrurile cu uzura în scopuri fiscale a automobilelor utilizate de persoanele din grupele 112, 121 din Clasificatorul ocupaţiilor al RM. 3. O altă problemă este repartizarea între categorii de proprietate a activelor noi-procurate. Această repartizare se face conform HG nr. 338 din 21.03.2003 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Uneori aprecierea categoriei necesită eforturi destul de mari, deoarece în acest catalog nu sunt prevăzute toate tipurile de active, mai ales cele apărute recent, care în momentul adoptării pur şi simplu nu existau. În cazurile în care în Catalog nu se regăsesc anumite mijloace fixe punctul 84 ne permite să utilizăm experienţa proprie sau experienţa organizaţiei de exploatare a activelor similare şi experienţa altor întreprinderi sau pot fi atraşi în aceste scopuri specialişti competenţi (cheltuieli suplimentare). 4. Extrem de dificilă este şi evidenţa în scopuri fiscale a reparaţiei mijloacelor fixe. Problema constă în divizarea reparaţiei de deservirea tehnică, deoarece deservirea tehnică se recunoaşte în scopuri fiscale în mărime de 100%, iar reparaţia numai 15% din baza valorică de la începutul anului pe categoria respectivă. Înmulte cazuri companiile nu au specialişti care să le divizeze, deoarece în mare majoritate lucrările de reparaţii şi de deservire se fac de companii specializate (staţii de reparaţie auto, firme de construcţii, etc.). Deci toată sarcina revine contabilului, care trebuie să ştie de exemplu, că schimbul unei garnituri la un autoturism este deservire tehnică sau este o reparaţie. 5. Alt aspect este ieşirea mijloacelor fixe. Aici trebuie să ştim a utiliza o serie de indicatori precum,venitul obţinut prin comercializarea mijloacelor fixe, baza valorică ajustată, valoarea restantă a autoturismului înstrăinat în cazul când a fost inclus la valoare de 200000 lei, etc. 6. În final, după finisarea completării Registrului în scopuri fiscale trecem la completarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit forma VEN 12 aprobata prin Hotărârea Guvernului nr.596 din 13.08.2012. Aferent mijloacelor fixe în Declaraţie sunt tocmai 10 rânduri de completat: 0206, 0207, 02016, 03011, 03012, 03020, 03021, 03034, 03035, 03041,la care trebuie să cunoşti ce indicatori de pus şi pentru ce cazuri, ceea ce este o muncă enormă fară eficienţă. Reieşind din cele relatate, se necesită cât mai curind o schimbare cardinală la acest capitol. Eficienţa de taxe nu este comparabilă cu efortul depus, iar prin simplificarea regulilor fiscale se vor eficientiza nu doar resursele contribuabililor, dar şi a statului de administrare fiscală, contestări, amenzi, explicaţii, etc.

Evidenţa uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale nu numai că este de o complexitate sporită, ceea ce duce la numeroase erori, dar necesită şi resurse considerabile din partea contribuabililor.

Simplificarea modului de ţinere a evidenţei mijloacelor fixe în scopuri fiscale ar reduce semnificativ atât timpul consumat de către contribuabili la întocmirea dării de seamă privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, cât şi eventualele erori ce apar la ţinerea evidenţei mijloacelor fixe. Art.26 -27. A unifica evidenţa în scopuri fiscale a mijloacelor fixe cu evidenţa financiară.

Se acceptă parţial.

Revizuirea modului de evidenţa şi calculare a amortizării imobilizărilor corporale şi mijloacelor fixe în scopuri fiscale se va realiza la etapa de elaborare a noului Cod fiscal.

Articolul 31. Limitarea altor deduceri

(1) Se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

(2) Nu se permite deducerea defalcărilor în fondurile de rezervă, cu excepţia reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, pentru instituţiile financiare, efectuate conform alin.(3), şi pentru pierderi la împrumuturi şi dobînzile aferente (provizioane), pentru organizaţiile de microfinanţare, efectuate conform alin.(4).

(3) Instituţiilor financiare li se permite deducerea reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, calculate conform IFRS.

(4) Organizaţiilor de microfinanţare li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, al căror volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiţionate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente.

(5) Băncilor admise şi obligate de Banca Naţională a Moldovei să participe la formarea mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri ale vărsămîntului obligatoriu anual, contribuţiilor iniţiale, contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

(5¹) Producătorilor de produse vitivinicole, obligaţi să contribuie la formarea mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, li se permite să efectueze deduceri ale contribuţiilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.

(6) Companiilor de leasing li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Se propune comasarea alineatelor (4) şi (6) din cadrul art.31 într-un alineat unic, după cum urmează:

„Organizaţiilor de microfinanţare şi companiilor de leasing li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, al căror volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiţionate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente şi deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.”

Comentarii şi argumentări:

Concurenţa acerbă pe piaţa de creditare a condiţionat companiile de leasing să se aventureze în activitatea de microfinanţare şi viceversa. Acest fapt se confirmă de către CNPF în cadrul „Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014”, ce atestă o creştere continuă a produselor de finanţare. Acest fenomen nu contravine obiectivelor de dezvoltare a pieţei financiare în materie de diversificare a spectrului de instrumente financiare şi servicii financiare acordate persoanelor fizice şi juridice. Drept urmare, companiile ce practică activitate de microfinanţare şi prestează servicii de leasing formează atât provizioane destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerecuperarea ratelor, dobânzilor de leasing şi altor sume calculate conform contractului, cât şi provizioane destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobânzilor aferente şi altor sume calculate conform contractului. CNPF recunoaşte atât activitatea de microfinanţare, cât şi activitatea de prestare a serviciilor de leasing ca componente ale pieţei financiare nebancare. În acest sens, merită a fi menţionat că o serie de contribuabili ce şi-au început activitatea ca prestatori de servicii de leasing, ulterior extinzându-şi activitatea şi în domeniul de microfinanţare, sunt înregistraţi în lista entităţilor supravegheate de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare, raportând în deplină conformitate cu exigenţele regulamentelor CNPF, dar prevederile art.31, alin.(4) nu se răsfrâng asupra companiilor respective. Datorită redacţiei actuale a alin.(4), art.31, CF, companiile de leasing sunt descurajate de a-şi extinde spectrul de activităţi prin practicarea activităţii de microfinanţare, datorită faptului că le este interzisă deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobânzilor aferente, normă ce încalcă principiul echităţii fiscal, tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare.

Nu se acceptă.

Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.

Concomitent, menţionăm că, activitatea de leasing nu este reglementată sau monitorizată de vreo anumită instituţie de stat.

Astfel, oportunitatea propunerii înaintate poate fi examinată numai în urma stabilirii unui cadru legal unic privind activitatea de leasing .

Articolul 32. Reportarea pierderilor în viitor

(1) Dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat, în părţi egale, pe următorii trei ani.

(2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următorii doi ani.

14. 
    Articolul 32:
    

la alineatul (1), textul ,,în părţi egale,” se exclude, iar cuvîntul ,,trei” se înlocuieşte cu cuvîntul ,,şapte”;

la alineatul (2), cuvîntul ,,doi” se înlocuieşte cu cuvîntul ,,şase”.

Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

În condiţii de recesiune economică şi de majorare a poverii fiscale, eşalonarea pierderilor fiscale pe mai multe perioade (şapte comparativ cu trei la ziua de azi) va înrăutăţi şi mai mult situaţia economică a contribuabilului. Totuşi practica internaţională arată că această limită se stabileşte de obicei la 5 ani.

Nu se acceptă.

Majorarea termenului de reportare a pierderilor rezultate din activitatea de întreprinzător, de la 3 ani la 7 ani, cu excluderea eşalonării acestora în părţi egale, au drept scop susţinerea agenţilor economici în partea ce ţine de perioada de recuperare a investiţiilor şi pierderilor suportate în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Această măsură va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor activităţii financiar-economice a tuturor agenţilor economici inclusiv şi a producătorilor agricoli.

Articolul 33. Scutiri personale

(1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10128 lei pe an.

(2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui 15060 lei pe an pentru orice persoană care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

La alin.(1) al art.33 din Codului fiscal, CNSM propune substituirea cifrei „10128” cu sintagma „în cuantum egal cu minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”.

De menţionat că în 19 din 28 de ţări europene, la impozitarea veniturilor persoanelor fizice este stabilit un cuantum minim (în dolari SUA) care nu se impozitează, şi anume: în Finlanda – 1246, Marele Ducat al Luxemburgului -1056, Suedia - 958, Germania – 830, Franţa - 773, Danemarca - 615, Spania - 398, Austria - 394, Republica Portugheză - 177, Republica Italiană – 124.

Chiar şi în ţările CSI veniturile egale cu salariul minim nu sunt impozabile (Republica Cazahă şi Tadjică), iar în Azerbaidjan pentru veniturile lunare sub 250 manaţi, scutirea este egală cu minimul de existenţă).

La alin.(2) al art.33 din Codul fiscal, CNSM propune substituirea cifrei „15060” cu sintagma „în cuantum de 1,5 din minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”.
Primăria Municipiului Bălţi

Se propune de a majora suma scutirilor anuale personale pentru fiecare contribuabil, scutirile personale majore, scutirile acordate soţiei (soţului), scutirile pentru persoanele întreţinute în corespundere cu rata inflaţiei prognozată pe anul 2016. Această modificare are ca scop susţinerea persoanelor fizice cu venituri mici.

Nu se acceptă.

Majorarea bruscă a scutirii personale pînă la nivelul minim de existenţă va determina pierderi la bugetul autorităţilor publice locale în mărime de aproximativ 600 mil. lei. Or, încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă surse de venituri ale autorităţilor publice locale. Respectiv, reducerea veniturilor autorităţilor locale va avea ca efect nerealizarea obiectivelor şi sarcinilor acestora.

Mai mult ca atît, de reducerea poverii fiscale respective, urmare majorării scutirii personale, vor beneficia nu doar populaţia cu venituri mici şi medii dar şi cea cu venituri majore.

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse mai sus.

Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului)

(1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10128 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

(2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 15060 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

La alin.(1) al art.34 din Codului fiscal, CNSM propune substituirea cifrei „10128”cu sintagma „în cuantum egal cu minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”.

Menţionăm că o asemenea practică există în Germania, unde contribuabilii căsătoriţi pot opta pentru un venit pe familie, ceea ce reduce obligaţia de plată a fiecărui contribuabil membru al familiei (se totalizează veniturile obţinute şi se împart la doi, suma ce revine fiecărui contribuabil fiind mai mică, deci şi impozitată cu o cotă progresivă mai mică). Ratele progresive variază de la 22,9%, pentru un venit de peste 8123€ (veniturile de pînă la 8123€ sunt scutite de impozit), şi de 51% - pentru un venit de peste 56700 €.

Suplimentar, la alin.(2) al art.34 din Codul fiscal, CNSM propune substituirea cifrei „15060” cu sintagma „în cuantum de 1,5 din minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”.

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute

(1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2256 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 10128 lei anual.

(2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;

b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10128 lei anual.

(3) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi tutorele legal au dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la alin.(2) lit.b).

(4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3).
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

La art. 35, (aliniatele (1) şi (2)) din Codul fiscal, CNSM propune substituirea cifrelor „2256” şi „10128” cu sintagmele „în cuantum de 0,25 din minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică” şi, respectiv, „în cuantum egal cu minimul de existenţă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”.

Subliniem că una din ţările UE care are un sistem fiscal bazat pe credite pentru impozit este Italia, al cărei credit pentru fiecare copil sau persoană aflată la întreţinere a evoluat de la 408.000 ITL (211€), în anul 2000, pînă la 775.00 ITL (400€), în 2005. În această ţară se mai acordă un credit suplimentar pentru fiecare copil cu vîrsta sub trei ani în suma de 240.000 ITL (124€).

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Stabilirea scutirii personale anuale la nivelul minimului de existenţă. Aplicarea unei cote unice a impozitului pe venit sau majorarea plafonului de aplicare a cotei de 7%.

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Articolul 36. Alte deduceri

(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 2% din venitul impozabil. În acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în considerare scutirile ce i se acordă conform prezentului capitol.

(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1) şi la art.53³, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.

(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de Guvern.

(4) Se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele venitului din investiţii ce ţin de:

a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din investiţii;

b) dobînzile pe datorie, cu condiţia ca dobînda să nu depăşească suma venitului din investiţii.

(5) Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislaţie.

(6) Se permite deducerea, în cuantumurile stabilite de legislaţie, a sumelor pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de persoanele fizice asigurate conform legislaţiei.

(7) Se permite deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie.

(8) Patronilor li se permite să deducă plăţile suportate efectiv, aferente indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, conform art.4 al Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

CNSM propune completarea art. 36 din Codul fiscal cu un aliniat nou (9), avînd următorul conţinut: „(9) Se permite deducerea cotizaţiilor de membru de sindicat achitate de persoanele fizice pe parcursul anului fiscal în cuantum de 1%.”.

CNSM solicită deducerea cotizaţiilor de membru de sindicat achitate de persoanele fizice, adică de salariat, reieşind din principiile parteneriatului social, conform cărora părţile sînt egale în drepturi. CNSM cere ca în politica fiscală sindicatele să beneficieze de aceleaşi facilităţi ca şi instituţiile administraţiei publice şi organizaţiile patronatelor.

Astfel, solicităm ca partenerii sociali să fie egalaţi în drepturi, aşa încît taxele de intrare şi cotizaţiile de membru de sindicat reţinute din salariul unui membru de sindicat să nu fie impozitate.

Menţionăm că astfel de prevederi există şi în alte ţări europene, precum România, care la art. 57 din Codul fiscal, nr. 571/2003, prevede că beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri din diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut al contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, scutirii personale, cotizaţiei sindicale plătită în luna respectivă şi contribuţiilor la fondurile de pensii facultative.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Art.36 al Codului fiscal se completează cu următorul cuprins:

“(9) Furnizorilor de publicitate socială li se permite deducerea cheltuielilor, în mărime de pînă la 10% din venitul impozabil, suportate pentru producerea şi/sau difuzarea de publicitate socială, în conformitate cu Legea cu privire la publicitate. Producătorilor şi difuzorilor de publicitate socială li se permite deducerea cheltuielilor, în mărime de pînă la 10% din venitul impozabil, suportate pentru producerea gratuită şi, respectiv, plasarea/difuzarea gratuită a publicităţii sociale, în conformitate cu Legea cu privire la publicitate.”.