Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice
Yüklə 3,33 Mb.
|
Articolul 101. Modul de calculare şi achitare a T.V.A. (1) Subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.a) sînt obligaţi să declare, conform art.115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.102. Federaţia Naţională a Fermierilor (FNF) Se adaugă sub.(1a) cu următorul text:(1a) Subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.a) care au o depăşire a sumei T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor au dreptul la restituirea depăşirii date pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 5 zile din data depunerii cererii. Restituirea T.V.A. se efectuează în limitele depăşirii sumei T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitată la procurarea valorilor materiale, serviciilor faţă de suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor, care este reflectată în declaraţia privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală. Nu se acceptă. În contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, armonizarea legislaţiei fiscale naţionale în partea ce ţine de restituirea sumei TVA la prevederile Directivei a treisprezecea 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sînt stabilite pe teritoriul Comunităţii, urmează a fi realizată în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat. Totodată, referitor la propunerea de restituire a sumei TVA în termen de 5 zile de la data depunerii cererii, menţionăm că, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.93 din 01.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, termenul de 45 de zile destinat pentru efectuarea restituirii TVA se motivează prin faptul că, 37 de zile sunt destinate pentru efectuarea controalelor şi adoptarea deciziei, iar celelalte 8 zile sunt destinate pentru efectuarea restituirii efective, astfel restituirea sumei TVA în maximum 5 zile nu poate fi executată prin prisma administrării fiscale.
(3) Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul” Producătorilor de lapte să li se ofere aceleaşi facilităţi ca şi procesatorilor de lapte Codul fiscal. Art. 101. Alin (3). Va avea următoarea redacţie. Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pâine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce produc sau prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pâine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Producerea laptelui este un proces tehnologic complex similar cu procesarea laptelui. Costurile aferente procesului de producţie sunt foarte ridicate şi din aceste considerente producătorii de lapte trebuie să fie trataţi la fel ca şi procesatorii de lapte. Tratarea discriminatorie a producătorilor de lapte nu încurajează dezvoltarea acestei ramuri, iar întreprinderile de procesare în lipsa materiei prime tot mai mult se orientează spre utilizarea laptelui praf de import. Recomandare: Producătorii de lapte să fie trataţi în mod egal cu procesatorii de lapte. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare În vederea restituirii TVA în condiţiile articolului 101 de către întreprinderile care produc lapte, după punctul 26, într-un punct nou se propune modificarea alineatului (3) al art. 101: „la alineatul (3), sintagma ”prelucrează lapte şi produc” de substituit cu sintagma „produc lapte şi””;.
Propunerea respectivă nu face obiectul proiectului de lege ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2016 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale şi urmează a fi examinată pe viitor în cadrul unui alt exerciţiu al procesului bugetar-fiscal. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Articolul 101.Modul de calculare şi achitare a T.V.A. (8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.
„(8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.
Prin aceasta prevedere agentii economici crediteaza statul. In situatia cind ei au careva datoii fata de creditori, inclusiv fata de banci datoriile lor cresc, statul nu restituie banii in contul agentului economic dar le trece pe seama obligatiilor viitoare. Ca rezultat intrepinderea imereste in insolvabilitate. De asemenea se limitează esenţial dreptulagenţilor economici de a beneficia de restituirea TVA.
Menţionăm că trebuie instituite mecanisme de filtrare şi identificare a contribuabililor care desfăşoară operaţiuni fictive, şi nu restricţionat acest drept fără a se discrimina între contribuabili. Abuzurile se pot evita prin introducerea unor condiţii de fond şi de formă în vederea exercitării acestui drept. Propunem articolul 101, alineatul (8) în următorul cuprins: „(8) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional ale subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A (sau ale creditorilor săi), iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Restituirea T.V.A. în cazul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional ale creditorilor subiectului impozabil face obiectul cesionării creanţelor şi notificării organului fiscal competent.
Prin acest amendament este limitat esenţial dreptul agentului economic de a beneficia de restituirea TVA. Argumentul de bază invocat este lipsa de mijloace circulante în bugetul de stat. Or prin această normă, Guvernul intenţionează să se crediteze la o dobândă avantajoasă de la agenţii economicii, realizând anual economii de zeci de milioane de lei. Aceste sume for fi suportate de agenţii economici care vor fi nevoiţi să se crediteze la dobânzile de pe piaţă, însă vor primi ”compensaţii” de dobândă de la guvern în mărime cu mult mai mică, la nivelul ratei de refinanţare a băncilor comerciale. În condiţii de criză, Guvernul doreşte să aplice o măsură de impunere indirectă agenţilor economici, care deja întâmpină dificultăţi enorme în activitatea lor datorită poverii fiscale. Or posibilităţile de creditare ale guvernului la o rată mult mai mică, sunt cu mult mai mari decât ale agenţilor economici. Această normă trebuie exclusă, pe motiv că este una total dăunătoare dezvoltării economice a ţării. Recomandare: De exclus. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) CNPM se pronunţă categoric împotriva propunerii de a interzice trecerea în cont a TVA prin contracte de cesiune de creanţe încheiate între agenţii economici. Acestea din urmă fiind posibil de a fi efectuate doar în urma deciziilor de restituire de TVA, eliberate de Inspectoratul Fiscal, este de neînţeles suspiciunile privind caracterul dubios al acestor decizii. În situaţia în care Bugetul de Stat are restanţe semnificative privind restituirea TVA, stoparea restituirii TVA din cauza lipsei de mijloace financiare pe de o parte, iar pe de altă parte interdicţia de a cesiona aceste creanţe agravează şi mai mult situaţia agenţilor economici (exportatori şi transportatori în special), iar având în vedere ajustarea propusă de ministerul finanţelor la majorarea ratelor dobânzii aplicate la întârzierile ce depăşesc 45 de zile, va duce la majorarea datoriei de Stat. Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA) Nu se susţine propunerea de modificare a Articolului 101, Articolului 1011 şi Articolul 1013 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 în partea ce ţine de „interzicerea restituirii T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”, considerăm că această modificare va avea consecinţe nefavorabile asupra activităţii economice a transportatorilor. Transportatorii rutieri din Republica Moldova pledează pentru menţinerea posibilităţii de restituire a T.V.A. conform prevederile prevăzute la moment în aceste articole din Cod şi care permit restituirea T.V.A. să se efectueze în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional. De regulă, creditorii pentru transportatori rutieri sunt agenţii economici, care prestează servicii prin achiziţionarea combustibilului, pieselor de schimb, anvelopelor etc. sau băncile comerciale prin acordarea de credite pentru dezvoltare. Cu îngrijorare, Vă aducem spre cunoştinţă, că ramura transportului rutier din ţara noastră în ultimii ani este într-o situaţie de recesiune, care s-a agravat şi mai tare după adoptarea Codului transporturilor rutiere, aprobat prin Legea nr. 150 din 17.07.2014. Cerinţele impuse în acest act legislativ, fără a lua în consideraţie avizele transportatorilor, a impus o parte de operatori de transport să-şi sisteze activitatea, iar altor agenţi economici – operatori de transport, le sunt retrase licenţele de activitate (sau se află în procese de judecată privind retragerea lor). Mai mult ca atât, fără a solicita părerea transportatorilor, din data de 01.05.2015 au fost majorate cu 50% mărimea cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, stabilite în Anexa nr.1 la Titlul IX al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 prin aprobarea Legii nr.71din 12.04.2015 (Monitorul Oficial, nr102-104/170 din 28.04.2015). Dacă mai menţionăm aici şi faptul că autorizaţiile necesare transporturilor rutiere internaţionale şi autorizaţiile multilaterale CEMT sunt cele mai scumpe din regiune, atunci pentru transportul rutier nu se prevede un viitor prosper. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2014 au fost transportaţi cu autobuze şi microbuze 108,1 mil. pasageri, cu 5,9% mai puţin comparativ cu anul 2013, iar în anul 2015 au fost transportaţi 98,8 mil. pasageri, cu 8,7% mai puţin comparativ cu anul 2014. La transportul de mărfuri, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2014 întreprinderile de transport auto au transportat 9193,5 mii tone de mărfuri, cu 11,1% mai mult faţă de anul 2013, iar în anul 2015 întreprinderile de transport auto au transportat 7,6 mil. tone de mărfuri, cu 18,8% mai puţin faţă de anul 2014. Reieşind din cele menţionate, şi din faptul că Ministerul Finanţelor nu are posibilitatea onorării obligaţiunilor de a restitui TVA-ul în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare, Vă rugăm domnule ministru să susţineţi poziţia noastră – o ramură importantă a economiei reale.
Amendamentul respectiv are drept scop asigurarea cu lichidităţi bugetul public naţional, care urmează a fi utilizate în contextul onorării obligaţiilor de restituire a sumei TVA, accizei, taxei vamale la cererea agenţilor economici, în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare (45 de zile din data depunerii cererii) . În cazul cesionării creanţelor nu are loc transferarea propriu-zisă a mijloacelor băneşti la bugetul public naţional, ceea ce stopează procedura de restituire a sumei TVA, accizei, taxei vamale. În acest sens, agenţii economici care au încheiat contracte de cesiune utilizează sumele spre restituire pentru stingerea datoriilor faţă de bugetul public naţional a partenerilor săi de afaceri prin compensare, reieşind din existenţa datoriilor comerciale faţă de partenerii respectivi. Iar agenţii economici care nu au contracte de cesiune nu pot să beneficieze de restituirea sumelor în contul său bancar din cauza lipsei de lichidităţi la bugetul public naţional, chiar dacă au depus cererea de restituire anterior agenţilor economici care au depus cerere de stingere a datoriilor cesionarilor prin compensare. Totodată, modificarea respectivă va elimina fenomenul de încheiere a contractelor fictive de cesiune a creanţelor între agenţii economici, şi respectiv excluderea mecanismelor abuzive din partea acestora privind restituirea preferenţială a sumei TVA, accize şi taxei vamale. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus. Articolul 1011. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli) capitale (4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.
„(4) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.
A se vedea obiecţiie de la art.101 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Articolul 1013. Restituirea T.V.A. la investiţii (cheltuieli) capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de persoane, cu excepţia şoferului (1) Agenţii economici care nu sînt înregistraţi în calitate de contribuabili de T.V.A. şi care, începînd cu 1 ianuarie 2013, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în autovehicule pentru transportul a minimum 22 de persoane, cu excepţia şoferului, au dreptul la restituirea sumei T.V.A. aferente acestor investiţii, achitată la buget. Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 45 de zile din data depunerii cererii. (2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor), iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.
la alineatul (1), după cuvintele „în autovehicule” se introduce textul „de la poziţia tarifară ex.8702”; alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv. Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”. Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto din Moldova (AITA) A se vedea obiecţiie de la art.101 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse la art.101 alin.(8) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (3) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile. Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.
se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins: „(31) Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2), se efectuează similar livrărilor impozabile.”; (4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei. la alineatul (4), după cuvintele „şi se raportează la cheltuielile perioadei” se introduc cuvintele „sau consumuri”; Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP) SNC nu conţin noţiune de „consumuri” dar noţiune de costuri. În acelaşi context, este necesară şi binevenită unificarea noţiunilor din Codul fiscal cu cele utilizate în SNC, de exemplu „uzură”-„amortizare”. Se acceptă parţial. Racordarea terminologiei din legislaţia fiscală la prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi Standardelor Naţionale de Contabilitate s-a realizat parţial prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015. Revizuirea completă a noţiunilor utilizate în Codul fiscal se va realiza la etapa de elaborare a noului Cod fiscal. (8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 1) pentru livrări de mărfuri: a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; b) factura comercială (invoice);
7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export: a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea livrărilor; b) declaraţiile vamale sau extrasele din declaraţiile vamale în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică a subiectului impozabil, eliberată de Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice, documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice şi a gazelor în adresa importatorului; c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil;
a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei a mărfurilor în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; c) copia certificatului rezidentului zonei libere căruia îi este efectuată livrarea; d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.: - de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona economică liberă drept punct de destinaţie; - de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică liberă; 15) pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale: a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea valorii procurărilor în cauză, inclusiv T.V.A.; b) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele de plată ce confirmă achitarea T.V.A. la Serviciul Vamal; c) la beneficierea de servicii de la nerezidenţi sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele ce atestă achitarea la organul fiscal a T.V.A. aferentă procurării lor, precum şi documentele de plată ce atestă beneficierea de aceste servicii; 16) la prestarea pe teritoriul ţării a serviciilor de prelucrare solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă de către agenţii economici din industria uşoară: a) contractele de prestare a serviciilor, încheiate cu solicitantul plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă; b) factura fiscală pentru serviciile prestate; c) facturile care confirmă primirea materiei prime şi returnarea produselor prelucrate; d) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea menţiunilor contractului în baza căruia acestea au fost executate; e) documentele agenţilor economici ce confirmă achitarea serviciilor prestate. alineatul (8): la punctul 1) litera b1) se abrogă; la punctul 7) litera b) şi litera c), după cuvintele „subiectului impozabil”, în ambele cazuri la forma gramaticală respectivă, se introduc cuvintele „sau a brokerului vamal ce a depus declaraţia vamală în format electronic la organul vamal în numele subiectului impozabil;”; punctul 15): după cuvintele „pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale” se introduce textul „şi investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) care sînt date în exploatare şi utilizate conform destinaţiei lor finale:”; se completează cu litera d) cu următorul cuprins: „d) pentru investiţiile (cheltuielile) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), suplimentar se prezintă procesul-verbal de recepţie finală, extrasul documentului cadastral ce atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;”; după punctul 16) se introduce punctul 17), punctul 18) şi punctul 19) cu următorul cuprins: „17) pentru livrarea produselor din biomasă lemnoasă, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero a T.V.A.; b) scrisoarea beneficiarului pe blanchetă oficială cu antet privind confirmarea faptului utilizării volumului (cantităţii) procurate conform destinaţiei; c) facturile fiscale pentru livrările impozitate la cota zero a T.V.A..; 18) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant autorizat al Primăriei municipiului Chişinău sau al beneficiarului; d) copia scrisorii emise de Primăria municipiului Chişinău pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile, mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate realizării proiectului “Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”; 19) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău: a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero a TVA; b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, procesul-verbal de executare a lucrărilor (actul de executare a lucrărilor); c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant autorizat al S.A. “Apă-Canal Chişinău” sau al beneficiarului; d) copia scrisorii emise de S.A. “Apă-Canal Chişinău” pe blanchetă oficială cu antet, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului şi cu confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei “zero” a TVA la serviciile, mărfurile şi lucrările procurate în Moldova destinate realizării Programului de Investiţii Prioritare prevăzut de Studiul de Fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău.”;
La articolul 102 alin.(8) punctul 11) propunem excluderea cuvintelor”, cu art.8 alin.(6) din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. De asemenea, după cuvintele ”art. 104 lit. f)” propunem completarea cu sintagma ”şi lit. i)”. În subpunctele punctului (11) al alineatului (8) art. 102 Cod fiscal, propunem menţionarea expresă a Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”.
„11) pentru mărfurile, serviciile livrate în conformitate cu art.104 lit.f) şi lit. i) din prezentul cod şi cu art.5 alin.(3) din Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”: a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei sau rezidentul Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” a mărfurilor în zona liberă sau în Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; b) contractul de livrare; c) copia certificatului rezidentului zonei libere sau a rezidentului Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”, căruia îi este efectuată livrarea; d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.: - de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona economică liberă sau Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” drept punct de destinaţie; - de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică liberă sau Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”;” Alineatul din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” la care se face referinţă în prezent în punctul redactat a fost exclus din această lege prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12 aprilie 2015. În conformitate cu modificările introduse de legea menţionată, aplicarea TVA la cota 0% în privinţa Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti este reglementată acum în art.104 lit.i) Cod fiscal. Includerea referinţelor exprese la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este condiţionată de faptul că Portul nu este o zonă economică liberă, având un statut separat de aceste zone. Asociaţia Businessului European (EBA Moldova) La articolul 102 alin.(8) punctul 11) propunem excluderea cuvintelor ”, cu art.8 alin.(6) din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”. De asemenea, după cuvintele ”art. 104 lit. f)” propunem completarea cu sintagma ”şi lit. i)” În subpunctele punctului 11) al alineatului (8) art. 102 Cod fiscal, propunem menţionarea expresă a Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”. Propunem expunerea punctului 11 al articolului 102 alin.(8) în următoarea redacţie: ”11) pentru mărfurile, serviciile livrate în conformitate cu art.104 lit.f) şi lit. i) din prezentul cod şi cu art.5 alin.(3) din Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”: a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei sau rezidentul Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” a mărfurilor în zona liberă sau în Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; b) contractul de livrare; c) copia certificatului rezidentului zonei libere sau a rezidentului Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”, căruia îi este efectuată livrarea; d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.: - de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona economică liberă sau Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” drept punct de destinaţie; - de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică liberă sau Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”;” Alineatul din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” la care se face referinţă în prezent în punctul redactat a fost exclus din această lege prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12 aprilie 2015. În conformitate cu modificările introduse de legea menţionată, aplicarea TVA la cota 0% în privinţa Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti este reglementată acum în art. 104 lit. i) Cod fiscal. Includerea referinţelor exprese la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este condiţionată de faptul că Portul nu este o zonă economică liberă, avînd un statut separat de aceste zone.
Norma legală de trecerea în cont a TVA în cazul investiţiilor capitale, care se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp(2 ani sau mai mulţi) era una ambiguă. Însă modul în care Guvernul doreşte să soluţioneze această problemă este total în defavoarea agenţilor economici. Astfel, în cazul unei investiţii de lungă durată, agentul economic nu va avea posibilitatea să-şi treacă în cont TVA şi va credita pe gratis guvernul, fapt ce îi va creşte semnificativ costul investiţiei şi va descuraja la maxim orice investiţie în sectorul imobiliar. Trecerea în cont a TVA trebuie să aibă loc atunci când agentul economic semnează procese verbale intermediare de predare-primire a lucrărilor.
Nu se susţine norma ce prevede obligaţia prezentării extrasului documentului cadastral ce atestă înscrierea în registrul bunurilor imobile, deoarece acest document demonstrează titularul dreptului de proprietate asupra imobilului dar nu titularul dreptului de restituire al TVA la investiţii capitale în clădiri de producţie. Obiecţie valabilă şi pentru art.104, lit.b).
punctul 11) va avea următorul cuprins: „11) pentru mărfurile, serviciile livrate în conformitate cu art.104 lit.f) şi i) din prezentul cod: a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei economice libere, rezidentul Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” sau rezidentul Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” a mărfurilor în zona economică liberă sau în Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” sau în Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti” de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova; b) contractul de livrare; c) copia certificatului rezidentului zonei economice libere, rezidentului Portului Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” sau a rezidentului Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” căruia îi este efectuată livrarea; d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.: - de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona economică liberă, Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” sau Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti” drept punct de destinaţie; - de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică liberă, Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti” sau Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”;
Dreptul de restituire a sumei TVA aferent investiţiilor capitale în clădiri de producţie a fost acordat pentru stimularea efectuării investiţiilor nemijlocit în active productive finisate, dar nu pentru clădiri de producţie care se află în curs de execuţie şi conservare. Dacă restituirea sumei TVA se va efectua la fiecare etapă de procurare a mărfurilor, serviciilor aferente investiţiilor (cheltuielilor) capitale, nu există siguranţa că construcţia clădirii de producţie va fi finalizată şi că această construcţie va fi utilizată conform destinaţiei finale. La aceasta, restituirea sumei TVA etapizat, pe toată durata procesului de investiţie (cheltuieli) capitală poate crea situaţii de incertitudine în partea ce ţine de destinaţia finală a mărfurilor, serviciilor pentru care se solicită restituirea sumei TVA, adică utilizarea nemijlocită a acestora la construcţia clădirii de producţie. Nu se acceptă. Introducerea extrasului documentului cadastral ce atestă înregistrarea bunului imobil drept document confirmativ pe care trebuie să-l prezinte agentul economic în procesul de restituire a sumei TVA aferentă investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri de producţie are drept scop confirmarea finalizării propriu - zise a procesului de construcţie a clădirii de producţie. Prezentarea documentului respectiv nu are drept scop confirmarea dreptului de proprietate asupra bunurilor, ci asigurarea organului fiscal privind finalizarea nemijlocită a procesului de investiţii (cheltuieli) capitale în clădirile de producţie. (11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia mai mult de un singur autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli.
„Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se trece în cont în mărime de 50%, iar pentru cele specificate la art. 24 pct.(4¹) alin. 2 suma TVA se trece în cont fără limitări. Suma T.V.A. de 50%, nepermisă la trecerea în cont, se raportează la consumuri sau la cheltuieli deductibile.” Argumentele expuse la propunerea de modificare a art.24 pct.(4¹) din Codul fiscal.
Definirea unor criterii clare şi în favoarea contribuabililor mari şi credibili în aplicarea art.102 pct.11 din Codul Fiscal Titlul III ”TVA”. Nu este claritate în aplicarea art.102 pct.11 din Codul Fiscal Titlul III ”TVA” informaţiile la subiect fiind contradictorii şi total opus argumentelor aduse de Ministerul Finanţelor pînă la includerea prevederii date în Codul fiscal. Se întrevede o interpretare abuzivă ce poate conduce la riscuri majore pentru contribuabilii mari cu investiţii străine.
,,(11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia mai mult de un singur autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli.”. Se acceptă, în redacţia autorului expusă supra. se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins: „(12) Nu se permite trecerea în cont a T.V.A. pentru mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea obligaţiei fiscale a T.V.A. şi/sau beneficierea de restituire a T.V.A.”. Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP) Nu se permite trecerea în cont a T.V.A pentru mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea obligaţiei fiscale a T.V.A. şi/sau beneficierea de restituire a T.V.A - faptul ca tranzactia a fost sau nu a fost de facto este greu de demonstrat si poate duce ca tranzactii cre au avut loc de facto vor fi tractate de fisc ca tranzactii false. Tratarea tranzactiei este foarte subiectiva si depinde de persoana care analizaeza tranzactia. Daca se introduce asa aliniat trebuie sa fie si o definitie a tranzactiilor care nu au avut loc de facto... Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) Considerăm că această normă care se propune de a fi introdusă va stârni mari discuţii in cazul aplicării ei in practică, deoarece nu există, un mecanism clar cum se va stabili că scopul documentării tranzacţiei este de fapt diminuarea obligaţiei TVA. Propunem excluderea acestei norme din proiect, deoarece după părerea noastră acesta ar putea conduce la interpretări şi excluderi nejustificate a TVA din cont atît timp cât nu vor exista nişte criterii sau condiţii clar stabilite în lege ce ar demonstra obiectiv scopul nefondat al contribuabilului de a trece in cont anumite sume ale TVA .
Prin această normă, Guvernul obligă agenţii economici să desfăşoare activităţi improprii şi îl obligă să poarte răspundere pentru acţiunile persoanelor terţe. Astfel, agenţii economici poartă răspundere de acţiunile partenerilor lor de afaceri (furnizorii) şi de corectitudinea relaţiilor lor cu bugetul de stat. Ei ar trebui să investigheze, să cunoască şi să preîntâmpine posibilele acţiuni ilegale ale tuturor partenerilor lor, ar trebui să urmărească dacă au efectuat sau nu plăţi către bugetul de stat. Or toate aceste acţiuni de investigaţie, urmărire şi apreciere a legalităţii nu sunt activităţi ale unui agent economic, dar sunt obligaţii ale organelor fiscale, urmăririi penale, procuraturii, judecătoriilor, etc.
Se propune completarea art.102 cu prevederi potrivit cărora nu se permite trecerea în cont a TVA pentru mărfurile, serviciile, procurarea cărora nu a avut loc de facto, iar scopul documentării acesteia a fost diminuarea obligaţiei fiscale a TVA şi/sau beneficierea de restituire a TVA. Este o prevedere a cărei aplicare este una strict subiectivă. După care criterii se va determina că scopul tranzacţiei a fost diminuarea TVA? Ce se presupune prin fraza "procurarea mărfurilor nu a avut loc de facto"? Cum se va verifica aceasta? Cine va avea dreptul să determine că procurarea nu a avut loc? Orice normă, aplicarea căreia implică o tratare subiectivă a inspectoratului fiscal este periculoasă şi urmează a fi exclusă. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) Formularea „procurarea cărora nu a avut loc de facto” este una ambiguă şi poate duce la abuzuri în aplicare. Se propune excluderea acestei propuneri. Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege. Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
|