Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Articolul 103. Scutirea de T.V.A.

(1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:

12) serviciile financiare:

c) importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină (inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte livrări către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste mărfuri;

24. 
    Articolul 103 alineatul (1):
    

la punctul 12) litera c), după cuvîntul „bancnote” în ambele cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară 490700300”, iar după cuvintele „monede metalice” în ambele cazuri se introduce textul „de la poziţia tarifară 7118”;

16) cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor;
la punctul 16), cuvintele „acordate populaţiei” se înlocuiesc cu textul “pentru consumatorii persoane fizice – cetăţeni din locuinţe, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste locuinţe”;

Ministerul Economiei

Modificările propuse nu pot fi acceptate deoarece în unele cazuri cum ar fi: deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu energia termică, salubrizarea, folosirea ascensoarelor; deoarece contractele se încheie nu cu ”consumatorii persoane fizice – cetăţeni şi nerezidenţii din locuinţe”, ci cu administratorul fondului locativ. A se vedea în acest sens art.40 alin.(2) din Legea 92 din 29.05.2014 cu privire la energia termica şi promovarea cogenerării.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

24) autoturismele şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333);

24¹) mărfurile de la poziţiile tarifare 7201, 7204, 854810;

 

Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”

Scutirea de TVA la importul de piese de schimb pentru autovehicule care efectuează transportul de mărfuri şi călători

În scopul susţinerii ramurii de transport şi creşterea securităţii la trafic propunem ca importul de piese de schimb pentru autovehiculele care transportă mărfuri şi pasageri să fie scutite de TVA. Lucrul acesta va creşte calitatea serviciilor de transport şi competitivitatea companiilor autohtone pe piaţa internă şi externă.

Recomandare: De adăugat la Art. 103 din Codul Fiscal un punct nou 24² cu următorul conţinut: ”părţile şi accesoriile de la poziţia 8708”.

Nu se acceptă.

Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu sunt orientate spre un sistem de impozitare echitabil, bazat pe principii generale de impozitare şi trecerea la subvenţionarea directă din partea statului, iar realizarea propunerii privind scutirea de TVA a importului de piese de schimb pentru autovehicule care efectuează transportul de mărfuri şi pasageri, vine în contradicţie cu aceasta.

Totodată, introducerea scutirii de TVA pentru importul pieselor de schimb va duce la majorarea importului pieselor de schimb uzate, sporirea acordării serviciilor de reparaţii clandestine şi a punctelor de comercializare a pieselor de schimb uzate uzate.

Concomitent, ţinem să menţionăm că, norma propusă ar putea constitui o premiză de insecuritate în traficul rutier. Datele statistice demonstrează faptul că, peste 80 de mii de autovehicule sunt reparate anual cu utilizarea pieselor de schimb uzate.

27¹) tractoarele agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnica agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432, 843320, 843330000, 843340000, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437;

la punctul 27¹), textul „ şi părţi ale acesteia de la poziţiile tarifare 8432, 8433 şi 8437” se înlocuieşte cu textul „ , cu excepţia părţilor acestora”;

Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”

Raţionamentul economic al acestei măsuri nu este clar. Guvernul păstrează facilităţile fiscale pentru tehnica agricolă, însă le anulează pentru importul de piese de schimb. Or economia naţională,de cele mai multe ori, este o economie de subzistenţă şi supravieţuirea producătorilor agricoli are loc prin utilizarea la maxim a parcului existent şi repararea acestuia. Această normă nu va facilita procurarea de tehnică nouă, dar va fi o povară fiscală suplimentară şi inechitabilă, având efecte negative asupra celor mai vulnerabili agenţi economici.

În mod imperativ, este necesar de anulat această normă, care are toate elementele de coruptibilitate şi lobby deschis pentru importatorii de tehnică agricolă.

Recomandare: De exclus.
Ministerul Economiei

Categoric nu se susţine amendamentul propus în sensul excluderii de sub regimul facilitar a livrărilor/importurilor părţilor tehnicii agricole şi a tractoarelor agricole. Argumentele autorilor privind renovarea parcului agricol ca un tot întreg (nu a părţilor acestora), este nejustificată în situaţia în care mai muţi agricultori au necesitatea importului pieselor de schimb iar abordarea privind obiectivul renovării parcului tehnic agricol este declarativă în lipsa unor lichidităţi disponibile şi accesului limitat la finanţe.

Ministerul Justiţiei

Referitor la modificarea propusă la art. 103 alin. (1) pct. 27¹, în partea ce ţine de argumentele invocate de autorii proiectului precum că, amendamentul dat are drept scop acordarea dreptului agentului economic de a livra şi/sau importa tehnică agricolă scutite de TVA şi nu părţile acesteia, fapt ce va contribui la dezvoltarea sectorului agricol în contextul modernizării şi retehnologizării tehnicii agricole, precum şi descurajarea utilizării tehnicii agricole uzate, considerăm că finalitatea respectivă nu corespunde cu efectul normei.

Federaţia Naţională a Fermierilor (FNF)

Sub.27¹) Rămîne intact.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

La punctul 31 din proiectul legii nu se susţine modificarea punctului 27¹ de la articolului 103 alineatul (1), deoarece există cazuri cînd importul maşinilor şi utilajului agricol sînt importate pe părţi din motiv că sînt mai uşor transportate sau aceste părţi sînt pentru modernizarea maşinii sau utilajului agricol deja importate.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.


Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.

Activele materiale pe termen lung, care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă, nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în care aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală respectivă – în cazul livrării de active materiale pe termen lung sau de la valoarea în vamă – în cazul importului acestora la momentul depunerii declaraţiei vamale.

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală dată, aceste active materiale pe termen lung nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se comercializează, se transmit în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se va calcula şi achita de la valoarea de intrare a acestora;

la punctul 29):

după alineatul unu se introduce fraza:

„La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate.”;

alineatul trei se exclude.

Asociaţia Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova "Ecofin-Consult" fraza care se propune a fi inclusă, există deja.
Nu se acceptă.

Potrivit redacţiei actuale a art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, propunerea în cauză nu se regăseşte în prevederile punctului respectiv. În acest sens, modificarea are un caracter redacţional şi urmează să racordeze prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal la prevederile art.28 lit.q²) din Legea cu privire la tariful vamal.

Banca Naţională a Moldovei (BNM)

Având în vedere că Codul Fiscal reglementează principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, bazându-se, în principal, pe desfăşurarea activităţii de întreprinzător, activitate care are drept scop obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, menţionăm că Banca Naţională a Moldovei nu are drept scop obţinerea de profit, dar poate înregistra profit la finele anului de gestiune, din care conform prevederilor art.24 alin.(15) lit.f din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II a Codului Fiscal nu achită impozit pe venit.

Totodată, conform art.20, alineatul (6) al Legii nr.548-XIII din 21.07.95 cu privire la Banca Naţională a Moldovei, BNM are un tratament separat aferent repartizării profitului disponibil pentru distribuire la finele anului financiar şi transferării soldului disponibil al acestuia la bugetul de stat. Suplimentar, conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, după ce se acumulează minimumul necesar pentru asigurarea suficienţei capitalului, profitul net obţinut de BNM, integal se transferă la bugetul de stat. Reiesind din cele expuse, aplicarea TVA la mărfurile şi serviciile importate de către Banca Naţională a Moldovei nu este justificată şi relevantă.

Conform articolului 51 al Codului fiscal, autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional sunt scutite de impozite.

Respectiv, pentru asigurarea unei tratări echitabile şi în contextul celor expuse mai sus, solicităm includerea la art.103 alin.(1) a unui punct nou 34) cu următorul cuprins „Importul de mărfuri şi servicii de către Banca Naţională a Moldovei.”

Nu se acceptă.

Conform prevederilor art. 24 alin.(15) lit.f) din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II a Codului Fiscal Banca Naţională a Moldovei nu achită impozit pe venit.

Totodată, potrivit prevederilor actuale ale art.103 alin.(1) pct.12 lit.c) din Codul fiscal, se scuteşte de TVA importul de bancnote şi monede metalice (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională, de bancnote şi monede metalice în valută străină (inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunile legate de folosirea acestora în scopuri numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte livrări către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste mărfuri.

Astfel, Banca Naţională a Moldovei urmează să aplice prevederile existente ale legislaţiei fiscale naţionale aferente TVA, iar importul de mărfuri şi servicii de către Banca Naţională a Moldovei urmează să se efectueze pe principii generale.

Totodată, Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.
(7) T.V.A. nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului de producţie, importate de organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, conform listei şi în modul stabilit de Guvern.

Ministerul Justiţiei

La Art.VII, pct.31 privind modificarea art. 103 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în final se completează cu un alineat cu următorul cuprins:

„La alineatul (7), după cuvintele „şi societăţilor invalizilor,” se comlpetează cu cuvintele „precum şi întreprinderilor de stat din cadrul sistemului penitenciar”.

Nu se acceptă.

Extinderea facilităţilor fiscale şi pentru întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar ar conduce la distorsionarea sistemului fiscal naţional, complicarea administrării fiscale, ar constitui o frână în adoptarea de reguli comune pentru impozitare în genere, precum şi încălcarea principiului echităţii fiscale pus la baza sistemului fiscal naţional.

Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea graduală a facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.

Astfel, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar urmează să beneficieze de facilităţile fiscale în vigoare.

(9³) T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 100 de euro. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

(9⁴) T.V.A nu se aplică materiei prime secundare, inclusiv deşeurilor şi reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora, procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi ca rezultat al activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova.

(9⁵) T.V.A. nu se aplică mărfurilor consumabile importate de forţa militară străină care desfăşoară aplicaţii militare temporare, destinate uzului sau consumului exclusiv al forţei militare şi al componentei civile. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

(9⁶) Se scutesc de T.V.A. mijloacele de transport importate şi livrate cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de termenul de exploatare, destinate:

a) pentru scopuri medicale, clasificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8703;

b) pentru transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor (reutilate în modul corespunzător), clasificate la poziţia tarifară 8703;

c) pentru stingerea incendiilor, clasificate la poziţia tarifară 870530000;

d) pentru curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materiale, pentru colectarea deşeurilor, clasificate la poziţia tarifară 8705.

Pot beneficia de facilitatea fiscală respectivă atît beneficiarii, cu condiţia utilizării mijloacelor de transport menţionate exclusiv în conformitate cu destinaţia lor finală, cît şi persoanele terţe care au importat şi au livrat aceste mijloace de transport către beneficiari.

Beneficiarii şi persoanele terţe nu pot comercializa, transmite în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar mijloacele de transport menţionate la lit.a)-d).

Modul de introducere, plasare sub regim vamal de import a mijloacelor de transport menţionate şi de beneficiere de facilitatea fiscală respectivă este stabilit de Guvern.

(9⁷) Se scuteşte de T.V.A. importul mostrelor de mărfuri cu valoarea în vamă care nu depăşeşte 22 euro pentru un import şi care nu include cheltuielile prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie distincte. În cazul în care valoarea mostrelor de mărfuri depăşeşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se calculează pornind de la valoarea în vamă a mostrelor de mărfuri, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora. Pentru a beneficia de scutire, mostrele de mărfuri trebuie să fie de nefolosit prin rupere, perforare sau marcare clară şi permanentă sau prin alte procedee, cu condiţia ca această operaţiune să nu le distrugă caracterul de mostre. Scutirea de T.V.A. nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402 şi 2403.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Se propune adoptarea în redacţie nouă a art. 103 alin.(9³) şi (9⁷) după cum urmează:

,,(9³) T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale cu valoarea în vamă care nu depăşeşte 22 euro pentru un import şi care nu include cheltuielile prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, cu condiţia că aceste cheltuieli să fie distincte. În cazul în care valoarea mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se calculează pornind de la valoarea în vamă a mărfurilor, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora. Scutirea de T.V.A. nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402 şi 2403.”

,,(9⁷) TVA nu se aplică mostrelor importate pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru a beneficia de scutire, mostrele urmează să fi devenit de nefolosit prin rupere, perforare sau marcare clară şi permanentă sau prin alte procedee, cu condiţia ca această operaţiune să nu le distrugă caracterul de mostre. Scutirea de T.V.A. nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402 şi 2403.”

Argumentare:

Mostre

În cadrul relaţiilor comerciale într-o economie în dezvoltare, un proces firesc este perfecţionarea continuă a tehnologilor de producţie şi oferta pe pieţele externe a mărfurilor produse. Aceasta, pe lîngă alte modalităţi, are loc prin prezentarea de mostre a materialelor şi produselor finite.

Anul precedent au fost adoptate prevederi care permit importul mostrelor fără perceperea TVA, taxelor vamale şi a accizelor, însă acestea au o natură foarte restrictivă care instituie o serie de formalităţi de prisos (limita valorii a mostrelor, un mod specific de întocmire a invoice-urilor şi documentelor de însoţire etc.). Această stare de lucruri duce la faptul că agenţii economici nu se pot folosi de scutirile în cauză.

De regulă, mostrele nu aduc companiilor nici un beneficiu direct, acestea sunt marcate sau nu conţin o serie de atribute necesare să fie pasibile revînzării. Astfel, impunerea acestui proces cu cheltuieli adăugătoare va afecta rentabilitatea şi utilitatea acestuia, care ca efect final va influenţa negativ dezvoltarea comerţului interior şi exterior.

Bunuri cu o valoarea nesemnificativă

În acelaşi context apare şi problema bunurilor care nu cad sub incidenţa definiţiei de mostre fără valoare comercială şi nu pot beneficia de scutirile prevăzute de Hotărîrea de Guvern 1140. Astfel, în unele cazuri pentru atingerea scopului de reprezentare a produsului propriu-zis, mostrele nu pot fi deteriorate sau mutilate (spre exemplu, un agent economic importă 10 pixuri de tip diferit, pentru aprecierea calităţii şi potenţialului de vînzare pe piaţă).

Pentru asemenea situaţii Codul Fiscal şi Legea cu privire la tariful vamal prevede că T.V.A. şi taxele vamale nu se aplică mărfurilor importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 100 de euro. Însă, conform art. 11 Legii cu privire la tariful vamal, la determinarea valorii în vamă în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:

- costul transportului;

- cheltuielile suportate de cumpărător;

- redevenţele şi taxele pentru licenţe referitoare la mărfurile de rt;

Prin urmare, chiar în cazul cînd valoarea mărfii importată sau exportată în calitate de material de probă este una simbolică, celelalte cheltuieli aferente (costul serviciilor de transport şi asigurare) depăşesc din start de minimusul de 100 EUR. Acest fapt duce la necesitatea devamării acestor mostre, care generează o serie de cheltuieli:

- În cazul importului: costul serviciilor a brokerului vamal, taxa pentru proceduri vamale, taxa de import, TVA.

Se acceptă parţial.

Examinarea oportunităţii cu privire la modificarea prevederilor privind scutirea de TVA, accize şi taxa vamală pentru monstrele importate va fi prealizată în contextul armonizării Codului vamal la prevederile Regulamentului (CEE) nr.2913/92 din 12.10.1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar şi a Regulamentului (CEE) nr.2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prin elaborarea proiectului Codului Vamal al Republicii Moldova, conform termenilor specificate în Acordul de Asociere.

Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero

La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:

a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;
Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Se propune expunerea punctului (a) în următoarea redacţie:

„a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transportare a mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit naţional, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;”

Prin această modificare, serviciile de transport a mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit naţional vor fi incluse în categoria serviciilor cărora li se aplică T.V.A. la cota zero. Plasarea mărfurilor în tranzit naţional înseamnă de fapt că sunt transportate pe teritoriul Republicii Moldova mărfuri care fie că vin din afara teritoriului ţării, dar nu au fost încă vămuite, fie că sunt exportate din ţară, fiind deja vămuite la birourile vamale interne. În esenţă, asemenea transporturi nu reprezintă decît o porţiune din transportul internaţional al mărfurilor respective. În ambele cazuri, valoarea serviciilor de transport (inclusiv pe porţiunea de teritoriu moldovenesc) este inclusă în valoarea în vamă a mărfurilor, asupra acesteia calculîndu-se drepturi vamale, inclusiv T.V.A. Pe de altă parte, atunci cînd aceste servicii sunt contractate între rezidenţii Republicii Moldova (d.e. importatorul contractează transportul auto sau feroviar din Portul Internaţional spre destinaţia finală a mărfurilor sosite pe cale navală), autorităţile fiscale pretind să se aplice T.V.A. la cotă standard, pe temeiul faptului că are loc o livrare internă şi nu este vorba de un transport internaţional. Rezultă, astfel, o dublă impunere cu T.V.A. a uneia şi aceleiaşi baze impozabile, dar şi încălcarea principiului neutralităţii impunerii şi echităţii fiscale, proclamate în articolul 6 Cod fiscal, conform cărora legislaţia fiscală trebuie să asigure condiţii egale capitalului autohton şi străin, precum şi persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare. Modificarea propusă are scopul de a soluţiona problema descrisă mai sus.

Nu se acceptă.

Propunerea nu face obiectul

proiectului de lege şi urmează a fi examinată în cadrul unui alt exerciţiu.