Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Argumentare:

Cadrul de reglementare curent al activităţii de filantropie presupune în mod implicit existenţa unui beneficiar în favoarea căruia se efectuează donaţia/sponsorizarea. Ulterior, pentru a se exercita dreptul la deducere, tranzacţia urmează a fi recunoscută conform metodologiei de confirmare a donaţiilor şi sponsorizărilor stipulată în HG nr. 489 din 04.05.1998. Dat fiind particularităţile de finanţare, producere şi de difuzare gratuită a publicităţii sociale (în esenţă activitate de caritate a cărui beneficiar este societatea), formula legislativă actuală îngreunează procesul de deducere a cheltuielilor aferente producerii şi ulterior difuzării publicităţii sociale. Acest fapt constituie un impediment în multiplicarea implicării sectorului privat în proiecte ce ţin de crearea de campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la diverse cauze sociale prin producerea şi difuzarea de publicitate socială.

Nu se acceptă.

Examinarea posibilităţii de atribuire a cheltuielilor aferente cotizaţiilor de membru de sindicat achitate de persoanele fizice pe parcursul anului fiscal la cele deductibile din venitul impozabil al persoanei fizice poate fi efectuată concomitent cu dezicerea de la actualul sistem de deducere a scutirilor anuale personale şi pentru persoanele întreţinute, care nu ţine cont de cheltuielile personale.

Suplimentar, actualul sistem de impozitare al persoanelor fizice prevede deducerea doar a cheltuielilor personale cu caracter obligatoriu, cum ar fi contribuţiile de asigurări sociale şi medicale. De asemenea, sistemul actual prevede şi posibilitatea deducerii donaţiilor efectuate în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial, în limita a 10% din venitul impozabil, fără luarea în considerare a scutirilor acordate.

Astfel, ţinînd cont că aderarea la organizaţia sindicală are caracter benevol, cotizaţiile de membru de sindicat nu pot fi permise spre deducere.

Referitor la deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru securitatea şi sănătatea în muncă, comunicăm că, reieşind din caracterul, aceste cheltuieli reprezintă cheltuieli ordinare şi necesare şi se permit spre deducere în conformitate cu art.24 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Menţionăm că, în cazul în care conform legislaţiei în vigoare agenţii economici sunt obligaţi să suporte anumite cheltuieli pentru desfăşurarea activităţii sale, aceste cheltuieli vor constitui cheltuieli ordinare şi necesare, fiind permise spre deducere în scopuri fiscale prin prisma art.24 alin.(1) din Codul fiscal.

În acest context, nu există necesitatea includerii suplimentare a acestora în Codul fiscal.
Nu se acceptă.

Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.

Propunerile vor fi examinate în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.
Articolul 71. Venitul nerezidenţilor obţinut în Republica Moldova

(1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova se consideră:

……….

m) veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele de destinaţie situate în afara Republicii Moldova;

17. 
    La articolul 71 alineatul (1) litera m), textul „de destinaţie” se exclude.
    

Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)

Dacă se pretinde ca venitul nerezidentului să fie impozitat în RM inclusiv în cazurile când transportul trece prin tranzit pe teritoriul RM între două puncte de destinaţie aflate în afara teritoriului acesteia, nu este clar care va fi modalitatea de administrare a rutei.

Nu se acceptă.

Norma propusă poartă un caracter redacţional şi nu pereclitează felul în care este administrată această normă la zi. Precizarea ”de destinaţie” făcea norma tratabilă, ceea ce ducea la conflicte între organul fiscal şi contribuabil.

Articolul 80. Impozitarea dividendelor

(1) Agentul economic achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi din venitul rămas după impozitare.  

Articolul 80¹. Achitarea prealabilă a impozitului în cazul repartizării dividendelor

(1) Persoanele specificate la art.90 care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul anului fiscal achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul anului fiscal în curs, din care se vor achita dividende.

(2) Suma impozitului achitată de agentul economic conform alin.(1) este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru anul fiscal în care a fost făcută achitarea.

(3) Dacă, în vreun an fiscal, trecerile în cont, permise agentului economic în conformitate cu alin.(2), depăşesc suma impozitului pe venit în anul respectiv, diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.7¹.
Ministerul Economiei

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

În scopul evitării impozitării duble şi stimulării procesului investiţional propunem excluderea din Codul fiscal Capitolul 12 „Regimul fiscal pentru dividende”.

Nu se acceptă.

Explicaţiile date nu sunt relevante şi conţin o idee eronată, dat fiind faptul că, în cazul dat este vorba despre două obiecte şi subiecte impozabile diferite şi în nici un caz nu este dubla impozitare.

Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii

(2) Sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:

a) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

b) persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care nu au obligaţii privind achitarea impozitului, dar:

- obţin venit impozabil din surse altele decît salariul, cu excepţia cazurilor în care obţin venituri impozabile doar din plăţile primite conform art.90, care depăşeşte suma scutirii personale de 10128 lei pe an, acordate conform art.33 alin.(1);

- obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 29640 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;

- obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 29640 lei pe an;

- obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 29640 lei pe an doar din plăţile primite conform art.90;

- direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;

c) persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

d) formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, precum şi persoanele care administrează succesiunea conform art.17, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului;

e) reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.

19. 
    Articolul 83:
    

la alineatul (2) litera d), textul „precum şi persoanele care administrează succesiunea conform art.17,” se exclude;

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova

La alin.(2), litera b) al art.83 din Codul fiscal CNSM propune ca cifra ,,10128” să fie substituită cu sintagma „în cuantum egal cu minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă, calculat şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Naţional de Statistică, înmulţit la 12 luni”, iar cifra ,,29640”, să fie înlocuită în toate cazurile cu cifra ,,45000”.

(A se vedea argumentele formulate la art.15 din Codul fiscal).

Totodată, CNSM insistă ca la art.83, alin.(2), litera c), după cuvintele „instituţiile publice” să fie completat cu sintagma „organizaţiile sindicale şi patronale”, şi mai departe după text.

În conformitate cu art.51 şi 52 din Codul fiscal autorităţile publice şi instituţiile publice, precum şi autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional sînt scutite de impozit. De acelaşi drept beneficiază şi organizaţiile sindicale şi patronale în temeiul prevederilor art. 53³ din Codul fiscal. Totodată, prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din  23.12.2011, la alin.(2), litera c) a art.83 din Codul fiscal a fost exclus textul „organizaţii sindicale, asociaţii ale patronilor” care prevedea lipsa obligativităţii de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronilor.

În acest context, CNSM insistă asupra egalării în drepturi a partenerilor sociali, sindicate şi patronate cu autorităţile publice şi instituţiile de învăţămînt, şi scutirii acestora de obligaţia de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Nu se acceptă.

A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Nu se acceptă.

Conform art.184 alin.(1) din Codul civil, instituţia publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din urmă. Totodată, menţionăm că, organizaţiile sindicale şi patronale conform legislaţiei în vigoare sînt în drept să desfăşoare activitate economico-financiară.

Astfel, organizaţiile sindicale şi patronale nu pot fi egalate cu instituţiile publice.

Concomitent, menţionăm că, declaraţia cu privire la impozitul pe venit conţine şi alţi indicatori, decît sumele impozitului pe venit, care pot fi utilizate de Serviciul Fiscal de Stat pentru elaborarea analizelor şi studiilor.

Articolul 84. Achitarea impozitului în rate

(3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.7¹.

19. 
    La articolul 84 alineatul (3), textul „transferă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor” se înlocuieşte cu textul ,,transferă la buget suma obligaţiei aferentă sediului amplasării subdiviziunilor”.
    

Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)

Necesita concretizari referitor la plata impozitului pe venit în avans a agentilor economici care au devinit platitori de TVA si au trecut la impozitarea standard şi întreprinderi noi.

Se acceptă cu examinarea propunerii în cadrul elaborării proiectul ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2017 şi de perfecţionare a legislaţiei fiscale şi vamale.

Articolul 88. Reţinerea impozitului din salariu

(1) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

(1¹) Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate), la solicitarea lucrătorului, este obligat să reţină din suma impozitului calculat conform alin.(1) cuantumul procentual desemnat conform cererii scrise.


(5) Dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit. a).

19. 
    Articolul 88:
    

la alineatele (1) şi (1¹), cuvîntul „patron” se înlocuieşte cu cuvîntul „angajator”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Veniturile achitate persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pentru prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi membrilor consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).”.

Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM)

Referitor la alin.(5)

Considerăm că aceste prevederi contravin legislaţiei muncii conform cărora, salariul este o plată efectuată în mod regulat de către angajator în favoarea salariatului, angajat în baza contractului individual de muncă. Între societate (angajator) şi membrii consiliului ori comisiei de cenzori nu există relaţii de muncă, astfel că plăţile în favoarea acestor persoane nu pot fi considerate plăţi salariale.
Nu se acceptă.

În scopuri fiscale veniturile obţinute ca recompense, remuneraţii şi îndemnizaţii de către membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori urmează a fi impozitate analogic venturilor salariale conform normelor general stabilite.

Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul rezidentului

Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 90¹ şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

19. 
    La articolul 90:
    

după cuvintele „plăţile efectuate în folosul persoanei fizice” se introduc cuvintele „în calitate de contraprestaţie pentru bunurile livrate”;

după cuvintele „a executorului judecătoresc,” se introduc cuvintele „administratorii insolvabilităţii autorizaţi,”.

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

Nu există cu cuvântul “contraprestaţie”.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Persoanele menţionate la acest articol vor reţine prealabil din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice (cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti) impozitul în mărime de 7% doar dacă aceste plăţi vor fi efectuate pentru bunurile livrate.

În acest context nu este clar care va fi regimul fiscal aplicabil altor plăţi în favoarea persoanei fizice (cu excepţia celor neimpozabile, salariale, sub formă de dobânzi ş.a.) cum ar fi, de exemplu, sponsorizările, acoperirea cheltuielilor de studii, acordarea ajutoarelor materiale foştilor angajaţi, etc.
Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM)

Ministerul Justiţiei

Pentru a fi în concordanţă cu prevederile Legii nr.161 din 18.07.2014 cu privire la administratorii autorizaţi propunem de exclus cuvîntul „insolvabilităţii„, deoarece Legea prevede noţiunea de „administrator autorizat”.

Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege.


Se acceptă cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă.

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute
(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.88-90, art.90¹ – în partea în care valoarea venitului achitat depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal teritorial, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor.

24. 
    La articolul 92 alineatul (3):
    

cuvintele „în partea în care” se înlocuiesc cu cuvîntul „dacă”;

se completează în final cu fraza: „În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale persoanele menţionate care sunt obligate să reţină la sursă impozitul pe venit se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte în termen de o lună de la luarea deciziei de încetare a activităţii sau de iniţiere a procesului de reorganizare, darea de seamă menţionată.”.
Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Este necesar de precizat despre care decizie de încetare a activităţii sau de iniţiere a procesului de reorganizare, avînd în vedere că aceste decizii sunt diferite (decizia acţionarului, decizia managementului sau a Camerei Înregistrării de Stat). În opinia noastră urmează a se menţiona în proiect că este vorba despre decizia de încetare a activităţii luată de conducerea (managementul) întreprinderii in proces de lichidare sau reorganizare.

Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM)

La art.92 alineatul (3) propunem excluderea obligaţiei de a declara veniturile impozitate final în conformitate cu art.90¹ din Codul fiscal. În conformitate cu art.90¹ alineatul (4), beneficiarii nu sunt obligati să declare aceste venituri, iar corectitudinea reţinerii şi achitării impozitului la sursă poate fi verificată în cadrul controlului fiscal la plătitor. De asemenea este necesar de exclus şi prevederea art.92 alineatul (4) din Codul fiscal care prevede obligaţia plătitorului de venit de a prezenta pînă la 1 martie al anului fiscal următor celui de gestiune infomaţia beneficiarului plăţilor din care s-au efectuat reţineri în conformitate cu art.91. Pentru confirmarea impozitului pe venit persoanele nerezidente utilizează Certificatul privind atestarea impozitului pe venit achitat în Republica Moldova (Forma 3-DTA-13), care se eliberează de către Inspectoratul Fiscal de Stat în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.101 din 05.02.2013.

Se acceptă, în redacţia autorului:

,,La articolul 92, alineatul (3) se completează în final cu fraza „În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale persoanele menţionate care sunt obligate să reţină la sursă impozitul pe venit se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte în termen de o lună de la luarea deciziei de încetare a activităţii luată de conducerea (managementul) întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare, darea de seamă menţionată.”.

Se acceptă, în redacţia autorului:

la alineatul (4), după textul „art.90¹” se introduce textul „şi art.91 alin.(1)”.

TITLUL III

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Modificarea prevederilor Titlului III „TVA” din Codul fiscal cu excluderea

obligaţiei de emitere a facturilor fiscale la livrările de mărfuri şi servicii către persoanele fizice, inclusiv in cadrul comerţului electronic. Stabilirea emiterii Facturilor (facturilor de expediţie) la livrările către persoane fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

Nu se acceptă.

Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17.03.1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997 prevede expres cazurile de eliberare obligatorie a facturilor şi facturilor fiscale. Astfel, agentul economic înregistrat ca contribuabil al TVA este obligat să elibereze factura fiscală pentru livrările de mărfuri, servicii cu excepţiile prevăzute de titlul III din Codul fiscal. Conform propunerilor parvenite eliberarea facturilor să se efectueze la livrările de mărfuri, servicii către persoane fizice care nu desfăşoară activitatea de întreprinzător, ceea ce presupune cazuri în care un agent economic, contribuabil al TVA, va fi nevoit să elibereze atît facturi, cît şi facturi fiscale în dependenţă de statutul cumpărătorului, ceea ce contravine legislaţiei în vigoare.

Astfel, agentul economic va suporta cheltuieli duble atît pentru emiterea facturilor cît şi a facturilor fiscale.

Totodată, referitor la excluderea obligativităţii emiterii facturii fiscale către personale fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, menţionăm că, art.117 alin.(3) din Codul fiscal prevede dreptul agentului economic de a nu emite factură fiscală, în cadrul vînzărilor cu amănuntul cu plata în numerar sau cu alt instrument de plată, ci doar dacă factura fiscală este solicitată de cumpărător.

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Legislaţia fiscală stabileşte expres şi limitează cazurile în care agenţii economici pot solicita restituirea TVA (de ex. operaţiuni de export, efectuarea investiţiilor capitale). Astfel, companiile care nu efectuează astfel de tranzacţii şi înregistrează trecerea în cont a TVA (debit TVA) datorită diverselor motive (inclusiv cele ce ţin de perioadele diferite în care se efectuează procurările şi livrările) sunt obligate să investească mijloace băneşti adiţionale în creanţa privind TVA.

A racorda legislaţia la prevederile Directivei a VI-a a Uniunii Europene, astfel încât agenţii economici să poată beneficia de dreptul de a solicita restituirea TVA atunci când se înregistrează o creanţă privind TVA.

Nu se acceptă.

În contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, armonizarea legislaţiei fiscale naţionale în partea ce ţine de restituirea sumei TVA la prevederile Directivei a treisprezecea 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sînt stabilite pe teritoriul Comunităţii, urmează a fi realizată în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

A abroga prevederea referitoare la achitarea TVA la importul de servicii la data plăţii pentru servicii.

A prevedea achitarea TVA la importul de servicii până la data de 25 a lunii următoare celei de efectuare a plăţii pentru serviciile importate.

Se acceptă, cu examinarea în cadrul unui alt exerciţiu.