Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Articolul 22³. Comparabilitatea preţurilor de transfer

(1) O tranzacţie necontrolată este compatibilă cu o tranzacţie controlată, dacă:

a) nu există diferenţe semnificative între tranzacţia controlată şi tranzacţia comparabilă care ar putea avea un impact semnificativ asupra indicatorului financiar care este testat în conformitate cu cea mai potrivită metodă a preţurilor de transfer;

b) diferenţa menţionată la litera a) există, atunci cînd ajustarea comparabilă a unui indicator financiar al unei tranzacţii necontrolate, este efectuată rezonabil de exact în scopul de a elimina impactul diferenţei atunci cînd se compară.

(2) Pentru a determina dacă două sau mai multe tranzacţii sunt comparabile, următorii cinci factori vor fi luaţi în considerare în măsura în care faptele şi circumstanţele tranzacţiilor sunt relevante din punct de vedere economic:

a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor;

b) funcţiile asumate de fiecare parte în ceea ce priveşte tranzacţiile, luând în considerare activele utilizate şi riscul asumat şi/sau transmis;

c) termenii şi condiţiile tranzacţiilor contractuale;

d) circumstanţele economice şi de piaţă în cazul în care tranzacţiile au loc; şi

e) strategiile de afaceri urmărite de părţile la tranzacţii.

(3) Sursele de informaţii comparabile includ tranzacţiile necontrolate comparabile interne şi externe, care sunt următoarele:

a) tranzacţii necontrolate comparabile interne sunt tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care una dintre părţile la tranzacţiile controlate este, de asemenea, parte la tranzacţiile necontrolate comparabile;

b) tranzacţii necontrolate comparabile externe sunt tranzacţiile necontrolate comparabile în cazul în care nici una dintre părţile la tranzacţiile controlate este parte a tranzacţiilor necontrolate comparabile.

(4) O tranzacţie necontrolată nu poate fi invocată de către organul fiscal în scopul de a face o ajustare primară în conformitate cu art.22² alin.(4), în cazul în care informaţiile referitoare la tranzacţie nu sunt puse la dispoziţia contribuabilului.

(5) O tranzacţie necontrolată internă poate fi invocată numai de către contribuabil în scopul de a demonstra coerenţa la o tranzacţie cu principiul deplinei concurenţei, în cazul în care informaţiile privind tranzacţia sunt puse la dispoziţia organului fiscal.

(6) În lipsa unor informaţii privind tranzacţiile necontrolate comparabile externe, din acelaşi an fiscal cu tranzacţiile controlate, contribuabilul se poate baza pe informaţiile privind tranzacţiile necontrolate comparabile externe din perioada cea mai recentă pentru care astfel de informaţii sunt puse la dispoziţie, cu condiţia că orice schimbare de pe piaţa de-a lungul timpului acordîndu-se atenţia necesară pentru impactul potenţial al acestora asupra comparabilităţii.

(7) Informaţiile privind tranzacţiile necontrolate comparabile interne şi externe pentru a fi utilizate atunci când se evaluează comparabilitatea unei tranzacţii necontrolate comparabile cu o tranzacţie controlată sunt datele referitoare la perioada fiscală în cazul în care a avut loc tranzacţia controlată, cu excepţia:

a) dacă informaţiile privind perioada fiscală în care a avut loc operaţiunea controlată nu este disponibil la momentul evaluării comparabilităţii o tranzacţie necontrolată comparabilă cu o tranzacţie controlată, atunci informaţiile din anii precedenţi vor fi utilizaţi, cu condiţia că standardul de comparabilitate este satisfăcut;

b) în cazul în care informaţiile referitoare la o perioadă, nu sunt mai mult de 6 ani anterior anului financiar în care a avut loc tranzacţia controlată, dezvăluie fapte care trebuie să aibă un impact semnificativ asupra indicatorului financiar care este testat în cadrul celei mai potrivite metode de preţuri de transfer.

Ministerul Economiei

Art.22³ alin.(2), (6), (7); art.22⁵; art.22⁸ alin.(1), sintagmele, respectiv: „măsura în care faptele şi circumstanţele tranzacţiilor sunt relevante din punct de vedere economic”, „perioada cea mai recentă”; „impact semnificativ”; „cea mai adecvată metodă”; „suficient de complete”, semnifică inserarea unor norme netransparente, contrar principului previzibilităţii şi transparenţei reglementării activităţii de întreprinzător, consacrat de art.4 al Legii nr.235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Mai mult, proiectul nu prevede ordinea consecutivă în care se vor aplica cele cinci metode instituite, dar nici faptul dacă aceste metode pot fi aplicate cumulativ sau doar în mod izolat.

În acest sens, considerăm că, autorii proiectului ar fi trebuit să consulte şi legislaţia fiscală a altor state, pentru studii de comparaţie.
Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 2¹), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege.

Articolul 22¹⁰. Dosarul preţurilor de transfer

(1) Contribuabilul care se angajează într-o tranzacţie controlată cu o parte interdependentă este obligat să pregătească şi să prezinte dosarul preţurilor de transfer. Dosarul preturilor de transfer este pregătit de către contribuabil pentru fiecare perioadă fiscală.

(2) Dosarul preţurilor de transfer se depune concomitent cu declaraţia cu privire la impozitul pe venit în termenii stabiliţi pentru prezentarea acesteia.

(3) În cazul în care contribuabilul nu depune dosarul preţurilor de transfer, organul fiscal va stabili dacă valoarea venitului impozabil este în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe.

(4) Conţinutul dosarului preţurilor de transfer, procedura de prezentare a acesteia de către contribuabil sunt reglementate de către Guvern.

Ministerul Economiei

Normele potrivit cărora „organul fiscal va stabili dacă valoarea venitului impozabil este în concordanţă cu principiul deplinei concurenţe” în cazul în care contribuabilul nu va prezenta dosarul preţurilor de transfer, sînt incerte şi comportă risc de aplicare subiective cu risc sporit de coruptibilitate.

Se acceptă, cu excluderea propunerilor înaintate la art.5 pct.12), art.12 pct.16) – 30, art.15 lit.e), Capitolul 2¹), art.24 alin.(7) şi alin.(8), art.226 (în denumire) şi alin.(8) şi alin.(9), art.260 alin.(6), alin.(7) şi alin.(8) ale Codului fiscal din proiectul de lege.
Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător

(4¹) Prin derogare de la prevederile prezentului articol, ale articolelor 26 şi 27, deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, deductibile conform prezentului titlu, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Art. 24 alin.(4¹) se substituie după cum urmează:

“- Prin derogare de la prevederile prezentului articol, precum şi ale articolelor 26 şi 27, pentru autoturismele utilizate de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se permite spre deducere 50% din cheltuielile cu autoturisme (inclusiv reparaţia, întreţinerea şi funcţionarea)”.

• 
  Cheltuilelile cu autovehicole sunt deductibile integral în cazul în care se justifică faptul că acestea sunt folosite exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzator, prin completarea obligatorie a foii de parcurs.
  

În cazul cheltuielilor aferente autoturismele reprezentând diferenţe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

Argumentare:

Preluarea modelului de deducerea cheltulielilor identice ca şi conţinut conform modelului României.

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Deductibilitatea cheltuielilor pentru întreţinerea autoturismelor

EBA Moldova a argumentat în anul 2014 şi susţine că prevederile existente contravin normelor generale aplicabile şi anume, criteriilor generale privind constatarea deductibilităţii cheltuielilor suportare. Astfel, potrivit art.24 alin.(1) al Codului fiscal sunt permise spre deducere cheltuieli ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Totodată, pentru a consolida o variantă de compromis, propunem să fie analizată şi implementată într-o oarecare măsură practica Romîniei în acest sens, unde se permite deducerea a 50% din toate cheltuielile direct atribuibile vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice (art.21, pct.4, lit.t) Codul Fiscal). Similar şi în cazul TVA, să se permită deducerea a 50% din TVA-ul deductibil pentru vehiculele rutiere care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice. Mai concret, considerăm că, prin intermediul unor documente justificative(spre exemplu, foaie de parcurs), orice societate comercială poate să ţină evidenta autoturismelor aflate în patrimoniu şi acordate în scopuri de business personalului angajat. În situatia în care potrivit foii de parcurs, se constată că autoturismul nu a fost utilizat exclusiv în scop de business (1 km a fost parcurs şi în scop personal), să nu se permită deducerea integrala a costurilor şi a

TVA aferente respectivelor autovehicule, însa să se permita în limita a 50%.

Agenda Naţională de Business şi IDIS ”Viitorul”

Actuala normă fiscală limitează agenţii economici în desfăşurarea activităţilor curente, prin limitarea impusă la deducerea cheltuielilor suportate şi trecerea în cont a TVA. Astfel agenţii economici indiferent de mărimea şi complexitatea afacerilor au dreptul doar la un sigur autoturism de serviciu pentru fiecare subdiviziune. Insistăm pe excluderea acestor două articole, deoarece cheltuielile suportate asupra autoturismelor sunt cheltuieli ordinare pentru afacerea de întreprinzător, iar restricţiile date limitează buna desfăşurarea a activităţii de întreprinzător şi creează premise de corupţie.

Recomandare: Anularea art.24 alin.(4¹) şi art.102 alin.(11) din Codul fiscal.
Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Nu este claritate în aplicarea art.24 alin.(4¹) din Codul Fiscal Titlul II ”Impozitul pe venit” informaţiile la subiect fiind contradictorii şi total opus argumentelor aduse de Ministerul Finanţelor până la includerea prevederii date în Codul fiscal. Se întrevede o interpretare abuzivă ce poate conduce la riscuri majore pentru contribuabilii mari, credibili, cu investiţii străine Revizuirea regulilor de deducere în scopul impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător. În special, ne referim la necesitatea definirii unor criterii clare in aplicarea art.24 alin.(4¹) din Codul Fiscal Titlul II ”Impozitul pe venit Ministerul Economiei în comun cu Ministerul Finanţelor să aducă claritate în aplicarea prevederii pentru evitarea discriminării business-ului investitorilor străini.

Se acceptă, în redacţia autorului:

,,Alineatul (4¹) va avea următorul curprins:

(4¹) Prin derogare de la prevederile prezentului articol, ale articolelor 26 şi 27, deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, deductibile conform prezentului titlu, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova.”.


Se acceptă, în redacţia autorului.

A se vedea redacţia expusă mai sus.

Se acceptă, în redacţia autorului.

A se vedea redacţia expusă mai sus.

Se acceptă, în redacţia autorului.

A se vedea redacţia expusă mai sus.

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător

(8) Nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente.

10. 
    La articolul 24, alineatul (8) se completează în final cu fraza ,,Prevederile prezentului alineat nu se aplică persoanelor care aplică preţurile de transfer conform capitolului 2¹ al prezentului titlu.”.
    

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (ACAP)

Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

A se vedea argumentele şi obiecţiile de la art.5 pct.12 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

Notă: Alin.(13) art.24 va fi modificat la data de 01.01.2017 conform Legii nr.71 din 12.04.2015
Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

EBA Moldova susţine că în condiţiile actuale este binevenită revenirea la varianta existentă de pînă la modificare. Astfel, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale să fie permisă în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. Cu toate că articolul va fi modificat din 2017, devine tot mai clar ca va fi imposibil de realizat cu succes modificarea aprobată, întrucît nici un mecanism de implementare viabil în afara entităţilor nu este dezvoltat şi aprobat.

Ministerul Economiei

În condiţiile actuale este binevenită revenirea la varianta existentă de pînă la modificarea aprobată de pct.8 al Art.IV. din Legii nr.71 din 12.04.2015 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. Astfel, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale să fie permisă în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. Cu toate că articolul va fi modificat din 01.01.2017, devine tot mai clar că va fi imposibil de realizat cu succes modificarea aprobată, întrucît nici un mecanism viabil de implementare în afara entităţilor nu este dezvoltat şi aprobat.

Se acceptă, cu abrogarea

articolului IV pct.8 referitor la art.24 alin.(13) din Legea cu privire modificarea şi completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015.

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova

Patronatul întreprinderilor industriale prelucrătoare de carne

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

De introdus în art.24 al Codului fiscal alin.(21) cu următorul cuprins: ,,Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru organizaţiiilor profesionale (asociaţii, uniuni etc.). Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 5% din fondul de retribuire a muncii.”.

Programul de activitatea al Guvernului Republicii Moldova în punctul 16 al punctului H. Dezvoltarea agriculturii moderne prevede Consolidarea dialogului cu exponenţii societăţii civile (ONG-uri, asociaţii de producători/procesatori) afiliate sectorului agroalimentar, în vederea fortificării cadrului legislativ-normativ din domeniu.

Prin Art.4 al LEGII Nr.257 din  27.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare se prevede că activitatea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare se reglementează de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi de Consiliul pe filiera produsului, în funcţie de atribuţiile şi responsabilităţile fiecăruia cuprinse în prezenta lege.

În componenţa Consiliul pe produs intră reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale pe produs sau pe un grup de produse care sînt din aceeaşi structură ramurală şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, ai Consiliului Concurenţei şi, după caz, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice din administraţia publică centrală.

Organizaţiile profesionale pe produs sînt formate prin asocierea reprezentanţilor producătorilor sau ai procesatorilor aceluiaşi produs ori prin asocierea reprezentanţilor prestatorilor aceloraşi servicii.

Înfiinţarea organizaţiilor profesionale pe produs se face cu respectarea prevederilor legale referitoare la asociaţii, cu avizul pozitiv al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, la nivel raional şi naţional.

 Obiectivele principale ale organizaţiei profesionale pe produs sînt momente legate de dezvoltarea durabilă a producţiei agricole, prin sprijinirea producătorilor agricoli privaţi, pentru a pune în valoare resursele materiale şi umane din spaţiul rural, în vederea creşterii puterii economice a fermierilor şi asociaţiilor agricole.

În art. 9 al Legii nominalizate este stipulat că finanţarea activităţii Consiliului pe produs este finanţată din cotizaţiile membrilor săi, sau din alte surse legale.

Achitarea cotizaţiilor de membru ale organizaţiiilor profesionale este reglementată în art.36 şi 52 al Codului Fiscal al RM, în mărime de nu mai mult de 2% din venitul impozabil. În acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în considerare scutirile ce i se acordă conform prezentului capitol. Deci, aceste organizaţii profesionale se folosesc de cerinţele faţă de organizaţiile necomerciale.

Majoritatea întreprinderilor care produc produse agricole şi le prelucrează anual au rezultate financiare mici şi 2% din aceste sume constituie sumele în cîţiva lei şi bani. Multe întreprinderi în general au avut pierderi. Prin întroducerea cotizaţiilor de membru care depăşesc 2% producătorii agricoli trebuie să calculeze şi să vireze la buget 12% din suma cotizaţiilor supra limitei. Unii producători şi prelucrători ai producţiei agricole sînt membrii Camerei de Comerţ Americane, Asociaţiei de Business European, Confederaţia Naţională a Patronatelor din RM. Limita tuturor cotizaţiilor nu poate depăşi procentajul stabilit. Deci, reiese că prin unele Legi statul prevede formarea Asociaţiilor Profesionale, Patronale, iar prin prevederile Codului Fiscal le pedepseşte pentru plata cotizaţiilor de membru. Acest moment este cauza principal a nedorinţei entităţilor de a conlucra activ prin Consiliul de Produse.

Nu se acceptă.

Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.

Concomitent, menţionăm că, art.24 alin.(15) din Codul fiscal permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Ministerul Economiei

A se prevedea în legislaţia fiscală divizarea cheltuielilor privind reparaţia capitală şi cea curentă, astfel încât cheltuielile privind reparaţia capitală în cazul capitalizării să fie deduse în întregime pe perioadă valabilităţii contractului de locaţiune.

Se acceptă parţial, cu examinarea oportunităţii propunerilor înaintate în cadrul procesului de elaborare a Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate

(1) Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietăţii se determină în conformitate cu prezentul articol, cu art.24 şi 27.

(2) Proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei.

(3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.(9).

(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calcularea şi deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar şi de către locator în cazul leasingului operaţional.

(5) Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la sfîrşitul perioadei de gestiune, ce se raportă la o anumită categorie de proprietate, la norma de uzură respectivă prevăzută la alin.(8). Baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină ca valoare a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate şi cu suma corectărilor şi micşorată cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul altor ieşiri. Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune ce se raportă la categoria respectivă de proprietate se determină ca diferenţă dintre baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune precedente şi suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.

(6) Întreaga proprietate a contribuabilului trebuie să fie raportată la una din categoriile de proprietate, în ordinea stabilită de Guvern.

(7) Se stabileşte următoarea ordine de evidenţă a proprietăţii pe categorii:

a) pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;

b) pentru proprietatea raportată la categoriile II-V, calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective. Raportarea proprietăţii la categoriile de proprietate se efectuează în modul prevăzut de Guvern;

c) pentru proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, uzura se calculează în modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.

(8) La fiecare categorie de proprietate se aplică următoarele norme de uzură:

 

Categoria de proprietate	Norma de uzură, %
I	5
II	8
III	12,5
IV	20
V	30