Sinteza 29. 02. 2016 rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero

La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:

b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

24. 
    La articolul 104 litera b), cuvintele „bunurile imobiliare cu destinaţie locativă” se înlocuiesc cu textul „consumatorii persoane fizice – cetăţeni din locuinţe”.
    

Ministerul Justiţiei

Modificarea propusă la art. 104 lit. b) urmează a fi revizuită, deoarece sintagma „cetăţeni din locuinţe” este improprie cadrului legal.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Propunem excluderea acestei prevederi din proiect. Crează confuzie în interpretare şi nu corelează cu legislaţia naţională în vigoare.
Agenţia pentru Eficienţă Energetică

Întru asigurarea unei creşteri continue şi constante a pieţei locale de producere a biocombustibil solid, precum şi aplicarea unor instrumente de stimulare a consumului de combustibil naţional, venim cu iniţiativa de modificare/ completare a prevederilor Codului Fiscal al Republicii Moldova, prin introducerea următoarelor prevederi la art.104 din Titlul III, Capitolul 5:

b¹) biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice, definit în conformitate cu Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la biocombustibilul solid Nr. 1070 din 27.12.2013, Monitorul Oficial nr.315-319/1179 din 31.12.2013, inclusiv şi materia primă utilizată în scopul producerii acestuia, precum produsele din activitatea agricolă şi silvică, reziduurile vegetale agricole şi forestiere, reziduurile vegetale provenite din industria alimentară, reziduurile de lemn, reziduurile vegetale fibroase rezultate din producţia de celuloză pură şi din producţia de hârtie obţinută din celuloză, reziduurile de plută (clasificaţia biocombustibilului în funcţie de origine şi sursă, precum şi formele de bază de comercializare a biocombustibilului sunt indicate în tabela nr.1 şi nr.2 al Regulamentului prenotat);

b²)energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată consumatorilor persoane fizice şi juridice;

În cazul dat, propunerea de modificare a regimului TVA aferent livrărilor de biocombustibili solizi şi energiei termice şi apei calde menajere produse din combustibilii respectivi corespunde întru totul cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene privind aplicarea schemelor de sprijin, precum şi cu priorităţile Guvernului în domeniul surselor de energie regenerabilă.

Este important de menţionat că, conform statisticilor, numărul agenţilor economici, producători de biocombustibili solizi, care sunt înregistraţi în calitate de contribuabili a TVA este unul redus, tendinţa acestora fiind una de diminuare. Această evoluţie este determinată, în special, de trecerea acestora în economia tenebră, cu impact negativ asupra încasărilor fiscale, precum şi datorită lipsei unor stimulente de natură fiscală, care ar impulsiona activitatea legală a agenţilor economici respectivi.

Astfel, odată cu introducerea cotei zero a TVA, producătorii de biocombustibili solizi vor fi stimulaţi întru înregistrarea unei majorări a volumului de producere, urmare majorării cererii la produsul dat atât din partea sectorului public cât şi a celui privat, precum şi reducerea livrărilor necontabilizate.

O parte importantă din livrările producătorilor de biocombustibili solizi sunt destinate instituţiilor publice, care la rândul său sunt finanţate din surse bugetare. Astfel, odată cu reducerea preţului, urmare introducerii cotei zero a TVA, se va reduce şi cheltuielile bugetare în legătură cu achiziţionarea biocombustibililor solizi pentru instituţiile publice, care utilizează acest tip de energie, numărul cărora va creşte simţitor în următorii ani. Astfel, introducerea cotei zero a TVA va determina o reducere de preţ în mărime de aproximativ 17%, ceea ce presupune că în aceiaşi mărime se vor reduce şi cheltuielile bugetare aferente achiziţiilor de biocombustibili solizi.

De precizat că, într-o abordare conservativă, capacităţile cumulative de generare a energiei termice, care cifrează la nivel naţional la 112,6 MW_th, instalate atât în sectorul public cât şi în privat/ rezidenţial, asigură un rulaj anual pe piaţa biocombustibililor solizi de aproximativ 130-140 milioane MDL. Totodată, economiile monetare de pe urma substituirii combustibililor convenţionali cu brichetele/ peletele produşi local (datorate costului produsului local şi eficienţei înalte de conversie utilizate), variază în limitele a 43-66 milioane MDL (în dependenţă de combustibilii fosili substituiţi). Sub aspectul protecţiei mediului ambiant, în mod similar, substituirea gazelor naturale şi cărbunelui de import cu biocombustibilii locali ar reduce din volumul emisiilor de gaze cu efect de seră, anual, cu aproximativ 47,1 kt CO_2.

Prin urmare, decizia de stabilire a cotei zero a TVA pentru livrările produselor sus-menţionate, este una absolut necesară/ imperativă pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta este fundamentată pe impactul pozitiv al evoluţiei pieţei biocombustibililor solizi asupra dezvoltării durabile a economiei naţionale, dezvoltării locale, asupra posibilităţilor de export, asupra coeziunii sociale şi încadrării în piaţa muncii, în special în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a producătorilor locali de resurse energetice. Nu în ultimul rând, diversificarea surselor de furnizare a resurselor energetice ar veni cu un aport considerabil la creşterea gradului de securitate energetică a statului Republica Moldova, în condiţiile în care acesta îşi acoperă practic integral necesităţile energetice de la sursele externe.
Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Considerăm că modificarea propusă cu înlocuirea cuvintelor „bunurile imobiliare cu destinaţie locativă” cu textul „consumatorii persoane fizice – cetăţeni din locuinţe” va determina o povară enormă pentru furnizorii vizaţi care vor fi obligaţi să impună consumatorii să anunţe despre scopul utilizării serviciilor, fapt destul de costisitor pentru moment. La fel, va fi necesară modificarea tuturor contractelor deja semnate. Considerăm că propunerea nu este binevenită în condiţiile actuale.

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

Art. 104 litera b) – nu se acceptă propunerea de modificare, fiind una abuzivă. Se propune de a fi păstrat în varianta existentă.
Ministerul Economiei

Propunem următoarea redacţie a lit.b¹):

„b¹) biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice, inclusiv şi materia primă utilizată în scopul producerii acestuia, precum produsele din activitatea agricolă şi silvică, reziduurile vegetale agricole şi forestiere, reziduurile vegetale provenite din industria alimentară, reziduurile de lemn, reziduurile vegetale fibroase rezultate din producţia de celuloză pură şi din producţia de hîrtie obţinută din celuloză, reziduurile de plută.

- Se completează cu o literă nouă:

„b²) energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată consumatorilor persoane fizice şi juridice;”

Completarea propusă are ca scop de a aduce în concordanţă prevederile Codului fiscal cu prevederile legislaţiei în domeniul energiei din surse regenerabile.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.


Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Nu se acceptă.

Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.

Totodată, în lipsa acestora, propunerile date nu pot fi examinate.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.


Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.
Nu se acceptă.

A se vedea argumentele de mai sus la Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei;
Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Se propune următoarea redacţie a literei g):

„g) serviciile prestate de agenţii economici pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern.”

Argumentare:

Prin operarea unor amendamente în anul 2014 la Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005, s-a îmbunătăţit semnificativ procedura de reglementare a regimului de perfecţionare activă (în continuare PA) – regim aplicabil companiilor producătoare care importă materie primă străină, pentru a o prelucra pe teritoriul Republicii Moldova şi exportă ulterior produsele finite.

Regimul de perfecţionare activă reprezintă pentru multe întreprinderi producătoare acel colac de salvare ce le permite nu doar continuarea proceselor operaţionale, dar şi dezvoltarea afacerii. Aşadar, în vederea creării oportunităţilor egale pentru toate sectoarelor economiei, recomandăm extinderea aplicabilităţii prevederii din cadrul art. 104, lit. g), inclusiv asupra altor industrii decât industria uşoară.  

Respectiva acţiune este în consonanţă cu pct. 31. lit. A, Capitolul IV. „Dezvoltarea economică, securitatea energetică, sporirea competitivităţii şi crearea locurilor de muncă”, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2016-2018, cât şi ar reprezenta un element constituent din programul de reindustrializare a ţării.

Nu se acceptă.

Propunerea nu face obiectul

proiectului de lege şi urmează a fi examinată în cadrul unui alt exerciţiu.
i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.
Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

La punctul i) propunem excluderea cuvintelor „cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova,”, iar la fine se propune completarea cu cuvintele”, inclusiv serviciile de transport legate de livrările de mărfuri menţionate în prezentul punct”.

Respectiv, se propune expunerea punctului (i) în următoarea redacţie:

”i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova rezidenţilor Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, precum şi a celor livrate de către rezidenţii Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, inclusiv serviciile de transport legate de livrările de mărfuri menţionate în prezentul punct.”

Această propunere de modificare urmăreşte aplicarea T.V.A. la cota zero serviciilor de transportare a mărfurilor livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti, pentru care acest punct deja stabileşte cota zero T.V.A. Modificarea are drept scop uniformizarea tratamentului fiscal al livrărilor relevante de mărfuri şi a serviciilor de transportare care însoţesc aceste livrări, şi se întemeiază pe regula articolului 105 Cod fiscal, conform căreia livrarea serviciilor legată de livrarea mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri. Suntem de părerea că aceeaşi logică trebuie aplicată şi la punctul (f) al aceluiaşi articol, care reglementează aplicarea TVA la cota zero pentru zonele economice libere. Pentru Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”, această modificare este, însă, cu atît mai pregnantă, cu cît transportarea mărfurilor din restul teritoriului ţării în Port deseori ţine de exportarea, în ultimă instanţă, a acestor mărfuri din Republica Moldova, căreia i se aplică TVA la cota zero.
Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)

Propunem expunerea punctului (i) în următoarea redacţie:

”i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din

Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova rezidentilor Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, precum şi a celor livrate de către rezidenţii Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, inclusiv serviciile de transport legate de livrările de mărfuri menţionate în prezentul punct.”

Această propunere de modificare urmăreşte aplicarea T.V.A. la cota zero serviciilor de transportare a mărfurilor livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti, pentru care acest punct deja stabileşte cota zero T.V.A.

Modificarea are drept scop uniformizarea tratamentului fiscal al livrărilor relevante de mărfuri şi

a serviciilor de transportare care însoţesc aceste livrări, şi se întemeiază pe regula articolului 105

Cod fiscal, conform căreia livrarea serviciilor legată de livrarea mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri. Suntem de părerea că aceeaşi logică trebuie aplicată şi la punctul (f) al aceluiaşi articol, care reglementează aplicarea TVA la cota zero pentru zonele economice libere.

Pentru Portul Internaţional Liber ”Giurgiuleşti”, această modificare este, însă, cu atît mai pregnantă, cu cît transportarea mărfurilor din restul teritoriului ţării în Port deseori ţine deexportarea, în ultimă instanţă, a acestor mărfuri din Republica Moldova, căreia i se aplică TVA la cota zero.

Nu se acceptă.

Propunerea nu face obiectul

proiectului de lege şi urmează a fi examinată în cadrul unui alt exerciţiu.

Nu se acceptă.

Propunerea nu face obiectul

proiectului de lege şi urmează a fi examinată în cadrul unui alt exerciţiu.

Articolul 109. Termenele obligaţiei fiscale în cazul importurilor
(1) Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării - data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar. La serviciile importate, utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.

24. 
    La articolul 109 alineatul (1), cuvintele „utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător” se exclud, iar cuvintele „serviciul de import” se înlocuiesc cu cuvintele „importul de servicii”.
    

Ministerul Economiei

La momentul actual, conform art.124 al Codului vamal, drepturile de import/export se achită în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. Codul fiscal, la art.109 prevede termenul de plată a obligaţiei fiscale – data depunerii declaraţiei vamale.

Propunem elaborarea amendamentelor la Codul vamal şi Codul fiscal în vederea stabilirii unui termen de plată a drepturilor de import, ulterior validării declaraţiei vamale, dar care nu va depăşi 10 zile calendaristice de la validarea declaraţiei vamale.

Acordarea posibilităţii achitării drepturilor de import ulterior operaţiunilor de vămuire va permite operatorilor economici să dispună de timp suficient pentru acumularea surselor financiare necesare.

Agentul economic importator/exportator va beneficia de o vacanţă fiscală, constituită din perioada validării declaraţiei şi nemijlocit plata obligaţiei vamale. Pe această perioadă agentul economic va dispune de mărfurile sale, ceea ce îi va permite acumularea lichidităţilor necesare achitării drepturilor de import.

Evident că, obligaţia achitării drepturilor de import, rămîne în sarcina agentului economic, doar că aceasta este amînată pentru perioada indicată, timp în care aceste mijloace băneşti vor putea fi utilizate în rulajul economic al societăţii comerciale respective.

Se acceptă, cu includerea propunerilor în varianta autorului expusă la art.124 alin.(1²) şi alin.(2) din Codul vamal al proiectului de lege.
Articolul 117. Factura fiscală

(3) Pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate, cu plata în numerar şi/sau cu card de plată, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător), dacă sînt respectate următoarele condiţii:

a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar şi/sau cu card de plată la fiecare punct comercial şi de prestări servicii cu utilizarea maşinilor de casă şi de control. Înregistrarea prin maşina de casă şi de control se efectuează în momentul primirii sumei în numerar şi/sau achitării sumei cu alt instrument de plată. La sfîrşitul fiecărei zile de lucru în registrul maşinii de casă şi control se înscriu datele raportului de închidere zilnică a maşinii de casă şi control;

b) la sfîrşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar şi/sau cu card de plată.

(3¹) În cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau cu alt instrument de plată, eliberarea facturii fiscale este obligatorie.

36. 
    La articolul 117 alineatul (3):
    

după cuvintele „în locurile special amenajate” se introduce textul „şi în cadrul comerţului electronic,”;
cuvintele „cu card de plată” se înlocuiesc în ambele cazuri cu cuvintele „prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar”;

după cuvintele „instrument de plată” se introduc cuvintele “fără numerar”;

alineatul (3¹) se abrogă.

Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)

Propunem la sfârşitul primei propoziţii, după sintagma “control” de completat cu urmatoarele sintagme: “, prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, ale altor persoane autorizate”.

Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA)

Propunem de a introduce o clauză suplimentară care ar permite de a nu emite obligatoriu facturi fiscale de către agenţii economici care livrează mărfuri (bunuri) către persoane fizice achitarea cărora se efectuează intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, ale altor persoane autorizate. (similar cum se efectuează în cadrul serviciilor electronice).

În prezent sunt agenţi economici (alţii decît cei care operează în cadrul comerţului electronic) care livrează mărfuri către persoanele fizice şi care sunt obligaţi să emită facturi fiscale către aceştia, deşi achitarea mărfurilor se efectuează prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, ale altor persoane autorizateşi de care nu au nevoie nici persoana fizică şi nici agentul economic în cauză.

Astfel se stochează cantităţi mari de facturi fiscale care în practică nu ar fi necesare, suportându-se în acest mod costuri şi resurse suplimentare din partea agenţilor economici respectivi.

Se acceptă, în redacţia autorului.

„la litera a), după cuvintul “control” se introduce textul “, prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, ale altor persoane autorizate”.

(5) La livrarea energiei electrice, energiei termice, apei, gazului şi serviciilor către populaţie cu plată în numerar, inclusiv prin intermediul serviciilor instituţiilor financiare, ale Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, ale altor persoane autorizate, eliberarea facturilor fiscale de către furnizorii mărfurilor, serviciilor nu se efectuează.
Banca Naţională a Moldovei (BNM)

La modificarea articolului 117, alineatul 5:

Substituirea cuvintelor „persoane autorizate” cu cuvintele „prestatori de servicii de plată”;

Se acceptă, cu substituirea cuvintelor „persoane autorizate” cu cuvintele „prestatori de servicii de plată”.

Articolul 118². Modul şi termenele de eliberare a formularelor de facturi fiscale

(1) Formularele de facturi fiscale se eliberează contra plată, în baza unei cereri scrise, în care se indică numărul de formulare solicitat, depusă de către plătitorul de TVA la organul fiscal în a cărui rază de deservire acesta este înregistrat, iar în cazul marilor contribuabili plătitori de TVA – la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

(2) În termen de 5 zile lucrătoare, organul fiscal examinează cererea depusă şi asigură eliberarea numărului solicitat al formularelor de facturi fiscale sau informează contribuabilul despre respingerea cererii dacă, în cadrul termenului stabilit în prezentul alineat, a fost iniţiată procedura de anulare a înregistrării contribuabilului în calitate de plătitor de TVA.

(3) Prima zi a termenului stabilit la alin.(2) se consideră următoarea zi lucrătoare ce urmează după ziua în care a fost depusă cererea de eliberare a formularelor de facturi fiscale.

39. 
    Articolul 118² se abrogă.
    

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM)

Susţinem propunerea de excluderea a acestui articol. Concomitent se propune revizuirea funcţiilor facturilor fiscale, cel puţin în partea ce reprezintă documentul de însoţire a mărfurilor eliberat transportatorilor.

Se acceptă, în redacţia autorului de la art.117 din Codul fiscal la proiectul de lege.
TITLUL IV