-Examenul fundului de ochi poate evidentia o opacitate cenusie parafoveala si o discreta pata rosie ciresie maculara. -Examenul fundului de ochi poate evidentia o opacitate cenusie parafoveala si o discreta pata rosie ciresie maculara.
-Examenul LCR evidentiaza hiperglicorahie. In evolutie, boala se agraveaza progresiv(constant), conducand la deces inaintea varstei de 2 ani prin casexie si suprainfectii(in special respiratorii). -Sunt insa cunoscute rarisime forme atipice de boala cu debut tardiv(pana la 3 ani), in care tabloul clinic este dominat de manifestarile articulare si nodulii subcutanati, in absenta manifestarilor neuropsihice.
-Evolutia acestor forme este lent progresiva.
- Diagnosticul sugerat clinic este sustinut de examenul histologic(celule spumoase continand material PAS-pozitive) si histochimic, practicat pe fragmentul de biopsie de la nivelul nodulilor subcutanati si confirmat de evidentierea deficitului de ceramidaza acida lizozomala in culturi de fibroblasti. - Diagnosticul sugerat clinic este sustinut de examenul histologic(celule spumoase continand material PAS-pozitive) si histochimic, practicat pe fragmentul de biopsie de la nivelul nodulilor subcutanati si confirmat de evidentierea deficitului de ceramidaza acida lizozomala in culturi de fibroblasti.
-Prognosticul este grav in formele tipice de boala, iar tratamentul este simptomatic(tratament antibiotic al infectiilor pulmonare, traheostomie pentru dispneea laringiana etc). -Corticoterapia este ineficace. -Clorambucilul este partial eficace aupra mobilitatii articulare.
B: SFINGOMIELINOZE: B: SFINGOMIELINOZE: Boala Niemann-Pick: In functie de natura deficitului enzimatic, distributia sa tisulara si tabloul clinic al bolii au separat 5 tipuri distincte de boala, la care, in ultimul timp, tinde a fi adaugata o a 6-a forma. Transmisia ereditara se face separat, in functie de tip, insa autosomal recesiv pentru toate tipurile.Forma acuta infantila(tipul ,,A,,: Crocker si Farber) reprezinta 75-85% din toate cazurile de boala Niemann-Pick, frecventa sa absoluta fiind de 1 caz/330000 nascuti vii(mai frecventa la evrei: 1 caz/100000 nascuti vii). -Boala se datoreste deficitului de sfingomielinaza lizozomala de la nivelul ficatului(activitate enzimatica redusa la 10%), rinichiului, splinei, creierului, intestinului subtire, etc.
-Manifestarile bolii se datoresc acumularii(secundare deficitului enzimatic) de sfingomielina si colesterol liber(secundar si glucosfingolipide) in ficat, splina, pulmon si in mai mica masura in creier, unde acumularea intereseaza predominant gangliozidele GM₂ si GM₃. -Manifestarile bolii se datoresc acumularii(secundare deficitului enzimatic) de sfingomielina si colesterol liber(secundar si glucosfingolipide) in ficat, splina, pulmon si in mai mica masura in creier, unde acumularea intereseaza predominant gangliozidele GM₂ si GM₃.
-Histopatologic este caracteristica prezenta de celule Pick in sinusoidele hepatice, pulpa rosie splenica, ganglionii limfatici, pulmon, maduva osoasa. Este vorba de celule reticulare mari( cu diametrul de 20-90µm in sectiuni si 40-200µm in frotiuri), de aspect muriform sau spumos, ca urmare a prezentei in citoplasma acestora a unor vacuole clare(de supraincarcare lipidica la nivel lizozomal), aparent optic vide in microscopia obisnuita, birefringente in lumina polarizata si fluorescente in lumina ultravioleta.
In microscopia electronooptica aceste vacuole clare au aspectul unor globule amorfe sau aspect in ,,bulb de ceapa,, format prin suprapunerea de lamele, separate de zone clare(corpi mielinici sau corpi membranosi). La nivel cerebral, leziunile predomina in substanta cenusie. Neuronii sunt balonizati, prezinta leziuni degenerative(predominant la nivelul cerebelului, trunchiului cerebral si maduvei) si contin in citoplasma corpi membranosi. In substanta alba, leziunile sunt discrete. In microscopia electronooptica aceste vacuole clare au aspectul unor globule amorfe sau aspect in ,,bulb de ceapa,, format prin suprapunerea de lamele, separate de zone clare(corpi mielinici sau corpi membranosi). La nivel cerebral, leziunile predomina in substanta cenusie. Neuronii sunt balonizati, prezinta leziuni degenerative(predominant la nivelul cerebelului, trunchiului cerebral si maduvei) si contin in citoplasma corpi membranosi. In substanta alba, leziunile sunt discrete. La nivelul nervilor periferici, se constata leziuni axo-mielinice de degenerescenta walleriana si prezenta in citoplasma celulelor Schwann de corpi vacuolari granulomembranosi cu diametrul intre 0,3-1µm, alaturi de corpi asemanatori cu dimensiuni mai mari(1-7µm) situati la nivelul spatiilor clare.
Debutul clinic are loc de obicei dupa un interval liber de cateva luni(de regula in primele 6 luni de viata, iar in ¾ din cazuri in primele 3 luni). Debutul clinic are loc de obicei dupa un interval liber de cateva luni(de regula in primele 6 luni de viata, iar in ¾ din cazuri in primele 3 luni). Semnele de debut constau in hepatosplenomegalie, stationare ponderala, agitatie, manifestari digestive(varsaturi, anorexie, diaree sau constipatie), iar la 1/3 din cazuri elementul revelator al debutului il constituie convulsiile si intarzierea psihomotorie.
Dostları ilə paylaş:
|
