Situatia privind starea si evolutia indicatorilor economico-sociali aferenti Strategiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 Decembrie 2015



Yüklə 0,92 Mb.
səhifə9/12
tarix15.05.2018
ölçüsü0,92 Mb.
#50558
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12

8. Turismul



8.1. Patrimoniul natural protejat
In Regiunea Nord Est exista numeroase rezervatii si monumente ale naturii, zone naturale protejate de interes national, printre care 3 din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei, respectiv Parcul National Muntii Calimani, Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas si Parcul National Ceahlau, precum si un parc natural – Vanatori-Neamt. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est exista 100 de arii naturale care au devenit situri "Natura 2000".
8.2. Patrimoniu antropic protejat
Regiunea Nord Est detine 3.995 monumente de interes international, national si local, conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii si Cultelor din 2010. Acestea includ situri arheologice, cladiri de interes istoric si arheologic, case memoriale. Se remarca faptul ca majoritatea vizitelor la obiective turistice sunt de preferinta orientate catre monumentele religioase, acestea formand „coloana vertebrala traditionala” a atractiilor turistice din Regiunea Nord-Est.
Dintre cele sapte areale turistice ale Romaniei care cuprind obiective culturale de importanta mondiala, manastirile din nordul Moldovei au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO in anul 1993 si includ manastirile Voronet, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, bisericile Patrauti si Arbore si din anul 2010 si manastirea Sucevita, toate apartinand judetului Suceava.
8.3. Peisajul cultural al zonei
Muzeele reprezinta o componenta semnificativa a punctelor de atractie frecventate de catre vizitatori. In Regiunea Nord-Est functioneaza al doilea cel mai mare numar de muzee si colectii publice dupa regiunea Centru, detinand 126 de astfel de unitati culturale in 2014 (in crestere fata de 201369 cu doua unitati).
Din informatii cantitative prezentate, se poate concluziona ca exista trei zone clare de turism cultural la nivel regional - Iasi, Suceava si Neamt. Se observa totusi ca in Municipiul Iasi, desi prezinta cel mai mare numar de bunuri culturale, a fost vizitat de doar aproximativ 21% din numarul total de turisti in 2014.
In ceea ce priveste institutiile si companiile de spectacol sau concerte, Iasi, Botosani si Bacau au fiecare cate o institutie dramatica, una de papusi si marionete si o filarmonica si orchestra simfonica, la care se adauga la Bacau un ansamblu artistic, la Botosani o orchestra populara, iar la Iasi – Opera. In judetul Vaslui functioneaza o institutie dramatica si un ansamblu artistic, in judetul Neamt o institutie dramatica, iar la Suceava un ansamblu artistic70. Teatrul National din Iasi a fost primul teatru national din Romania, infiintat in 1840.
8.4. Aspecte privind valorificarea potentialului turistic
In ciuda potentialului turistic variat si a importantei nationale si chiar internationale a unor monumente sau areale turistice, nu exista un sistem coerent si vizibil de indicatoare turistice in cadrul sau in proximitatea aeroporturilor, a garilor si a autogarilor, care sa afiseze si sa indrume eventualii turisti catre anumite obiective turistice. Pe drumurile nationale si chiar pe cele judetene intalnim ocazional unele indicatoare catre monumente istorice, insa insuficient corelate cu alte elemente de promovare (harti, trasee, marcaje, puncte de informare turistica etc.) care sa poata indruma turistii catre alte obiective.

8.5. Starea si evolutia indicatorilor economici in turism
La nivelul anului 2014, capacitatea de cazare in functiune in regiune este de 7.731 mii locuri-zile, in crestere fata de 2013 cu peste 200 mii, (reprezentand doar 9,95% din totalul existent la nivel national), in crestere cu 39,8% fata de 2006. Desi nivelul capacitatii de cazare in functiune poate parea mic in raport cu potentialul turistic existent in regiune, se observa ca indicele de utilizare al acesteia este de numai 22,16% in anul 2014. Practic indicele de utilizare in anul 2014 are un nivel inferior celui inregistrat in 2006, dar relativ constant fata de 2013.
Evolutia numarului de turisti a inregistrat un trend pozitiv in intervalul 2013-2014, ajungand la aproximativ 813 mii in 2014, in crestere cu aproximativ 57 mii de turisti (numarul turistilor straini a crescut cu 5200, reprezentand 12,18% din total). Totodata, valoarea mentionata reprezinta aproape 10% din totalul national al sosirilor.
In anul 2014, cei mai multi turisti (78% din total) au vizitat judetele Suceava (260.684 turisti, reprezentand 32% din totalul regional), Iasi (197.024 turisti) si Neamt (176.226 turisti). Cei mai putini turisti au fost inregistrati in judetul Botosani - 4,9% si in judetul Vaslui - 4,1% din numarul total al turistilor. Se remarca faptul ca Vaslui este singurul judet din Regiunea Nord-Est la nivelul caruia se constata o scadere a numarului de turisti.
Evolutia numarului de sosiri turistice in 2013 si 2014




RNE

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Sosiri 2013

756006

101826

33349

183305

160707

241629

35190

Din care straini

93774

9144

2563

24606

11509

41396

4556

Sosiri 2014

812880

105505

39848

197024

176226

260684

33593

Din care straini

98972

9688

3138

29570

12785

40170

3621

Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS 2013-2014
In privinta numarului de innoptari, in anul 2014 s-a inregistrat o crestere fata de anul 2013, ajungandu-se la un total de 1.710 mii.
Atractivitatea turistica a regiunii poate fi masurata in special cu ajutorul duratei medii de sedere. In anul 2014, valoarea acestui indicator a scazut de la 2,14 (anul 2013) la 2,10 nopti per turist. Avand in vedere ca in 2014 s-a inregistrat cea mai scazuta valoare din ultimii ani, se observa o diminuare a sejururilor lungi in regiune, evidentiindu-se o trecere catre un turism fie de weekend, fie ocazional sau de tranzit. Tinand cont de potentialul turistic existent consideram ca acest nivel este inferior in raport cu posibilitatile existente. Mai mult, in intreaga perioada analizata, nivelul inregistrat la nivel regional a fost inferior celui national.
In continuare sunt prezentate localitatile care au un numar mai mare de turisti sositi (peste 3.000 sosiri in 2014), evidentiindu-le pe cele care se situeaza deasupra valorii medii regionale in ceea ce priveste durata medie de sedere71:

  • Judetul Bacau: Targu Ocna (8.753 turisti/7,55 durata medie de sedere), Slanic Moldova (17.902/3,16). De remarcat ca desi in municipiul Bacau au sosit 44.010 turisti, durata medie de sedere este de 2,07 nopti/turist. Magura (8.746/1,37), Onesti (8.644/1,75), Margineni (4.624/1,29).

  • Judetul Botosani: In municipiul Botosani au fost 27.003 turisti cu o durata medie de sedere de 2,05 nopti/turist. Curtesti (8.492/1,99), Dorohoi (3.022/1,23).

  • Judetul Iasi: Municipiul Iasi a fost vizitat de cel mai mare numar de turisti – 176.924 reprezentand 21,76% din totalul regional, durata medie de sedere fiind de 2,01 nopti/turist. Ion Neculce (4.904/1,25).

  • Judetul Neamt: Baltatesti (5.485/9,34), Raucesti (3.471/2,48), Dumbrava Rosie (3.209/2,17). In municipiul Piatra Neamt au fost inregistrati 47.665 turisti, durata medie de sedere fiind de 1,78 nopti/turist. Ceahlau (24.265/1,7), Alexandru cel Bun (21.100/1,35), Roman (20.171/1,8), Agapia (10.795/1,54), Tg. Neamt (10.609/1,26) si Bicaz (7.005/1,8).

  • Judetul Suceava: Vatra Dornei (42.187/4,64), Dorna Candrenilor (3.964/3,43), Vama (5.384/2,81). Municipiul Suceava a fost vizitat de 81.489 turisti, durata medie de sedere fiind de doar 1,52 nopti/turist. Gura Humorului (40.855/1,74), Scheia (13.585/1,6), Campulung Moldovenesc (13.235/1,72), Sucevita (12.349/1,86), Radauti (11.935/1,93), Dorna Arini (6.242/1,82), Falticeni (5.554/1,68), Cacica (3.059/1,74).

  • Judetul Vaslui: Municipiul Vaslui a fost vizitat de 15.849 turisti, durata medie de sedere fiind 1,72 nopti/turist. Barlad (6.206/1,52), Husi (3.302/1).

d:\geomedia work\c - harti export\finale\sejur si sosiri 2014.jpg
In graficul urmator este reprezentata evolutia capacitatii de cazare existente (nr. locuri) in Regiunea Nord-Est, structurata pe judete, in perioada 2013-2014 comparativ cu 2006. In judetele Bacau si Botosani se observa o scadere a numarului de locuri intre 2013 si 2014, celelalte judete inregistrand cresteri.

Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca avem in vedere conditiile geografice existente, favorabile pentru dezvoltarea turismului, precum si spiritul antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet - la polul opus situandu-se judetele Botosani si Vaslui.


In intervalul 2006-2014 se remarca o crestere a numarului de hoteluri si pensiuni turistice si agroturistice, in timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare sau o usoara scadere.
Statiunile turistice
Analizand evolutia numarului de structuri de primire turistica din statiunile turistice in anul 2014, se pot observa urmatoarele evolutii:

  • Crestere in statiunile Vatra Dornei, Ceahlau inclusiv Durau, Piatra-Neamt, Targu-Neamt inclusiv Oglinzi;

  • Scadere in statiunile Gura Humorului, Slanic Moldova;

  • Stagnare in statiunile Campulung Moldovenesc, Tirgu Ocna si Baltatesti

Din punct de vedere al tipurilor de structuri de primire turistica, s-a constatat o preponderenta a pensiunilor turistice in toate statiunile turistice de interes national, iar in comuna Ceahlau, un numar crescut de pensiuni agroturistice. Hotelurile ocupa locul secund ca numar in toate aceste statiuni, existand insa si numeroase alte tipuri de structuri de primire turistica.



Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS 2014
Populatia ocupata in turism
Din graficul prezentat se observa ca, spre deosebire de anul 2013, cand sezonul de varf a fost trimestrul II in aproape toate judetele, in 2014 trimestrul III este sezonul de varf in turism in judetele Botosani, Iasi, Neamt si Vaslui, iar pentru judetele Bacau si Suceava, sezonul de varf este trimestrul IV. Cele mai multe persoane ocupate in structurile de cazare turistica se gasesc in judetul Suceava, in corelare cu datele privind capacitatea de cazare existenta si numarul de turisti sositi in acest judet. Fata de 2013, personalul ocupat din structurile de cazare turistica a crescut cel mai mult in judetul Suceava, cu aproape 250 de persoane, urmat de judetele Iasi si Vaslui cu cate 85 de persoane, celelalte judete inregistrand scaderi de personal (cu pana la 130 de persoane).
Sursa: Date prelucrate din „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2014”, INS
In ceea ce priveste repartizarea personalului pe tipuri de structuri de cazare, observam ca procentul cel mai mare a personalului ocupat il intalnim in hoteluri intre 32% (Neamt) si 75% (Iasi) din totalul personalului), moteluri (intre 3% si 19%), pensiuni turistice (intre 12% si 31%) si pensiuni agroturistice (intre 4% si 37%). Singurul judet in care procentul personalului ocupat in pensiuni agroturistice il depaseste pe cel al personalului ocupat in hoteluri este judetul Neamt.


Sursa: Date prelucrate din „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2014”, INS
8.6. Forme de turism practicate


  • Turismul activ

Se pot practica drumetiile montane, sporturi de iarna, dar si activitati specifice turismului de aventura si sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta. In prezent, in Regiunea Nord Est, statiunile montane unde se pot practica aceste sporturi de iarna sunt Vatra-Dornei, Gura Humorului, Piatra Neamt, Durau, Sucevita, Malini, Campulung Moldovenesc si Carlibaba.


  • Turismul balnear

Desi Regiunea Nord-Est ofera posibilitati largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mica parte din potentialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfacator. Localitatile regiunii Nord-Est carora le-a fost acordat statutul de statiune balneoclimatica sunt:



  • Municipiul Vatra Dornei, judetul Suceava

  • Orasul Slanic Moldova, judetul Bacau

  • Orasul Targu Ocna, judetul Bacau

  • Arealul corespunzator zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iasi, judetul Iasi


Numar sosiri, persoane
Sursa: Date prelucrate din baza de date TEMPO – online, INS 2014
Din graficul prezentat mai sus, se poate observa ca in anul 2014 numarul de sosiri in statiunile balneoclimatice Tirgu Ocna si Vatra Dornei a crescut cu 25,7 % si respectiv 7,5%, dar se remarca si scaderea drastica de 30,8% inregistrata in Statiunea Slanic Moldova.
Pe langa aceste statiuni balneoclimatice, exista si alte localitati care au beneficiat in trecut de statutul de statiune, precum Sarata Bai si Moinesti din judetul Bacau, baile Strunga din judetul Iasi, Negulesti din judetul Neamt, Ghermanesti-Dranceni din judetul Vaslui, sau Cacica si Solca din judetul Suceava.
La nivelul anului 2014, numarul de sosiri turistice este de 672 persoane la Sarata Bai, 3.059 la Cacica, 1.502 la Moinesti, 195 la Solca si doar 83 la Poiana Soimului (Negulesti). Multe dintre structurile de cazare ale acestor statiuni necesita reparatii majore sau chiar capitale, iar intre acestea se afla si statiuni balneare cu un mare potential turistic daca ar functiona la standardele cerute de un turism modern.


  • Turismul rural si agroturismul

La nivel regional, in anul 2014 existau 288 de pensiuni agroturistice, in crestere cu 2 unitati fata de 2013, Regiunea Nord-Est ocupand locul doi pe tara, dupa regiunea Centru.


In Regiunea Nord-Est se pot practica si alte forme de turism, precum cel de afaceri, ecoturismul, turismul oenologic.


Yüklə 0,92 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   12




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin