Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 2020 Cuprins Contents

7.1.Îmbunătăţirea infrastructurii sportive şi de agreement

7.1.1. Infrastructura pentru sport

Dezvoltarea infrastructurii pentru sport urmăreşte atingerea următoarelor obiective generale: creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a tuturor cetăţenilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici şi persoane cu handicap) prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului, în cadrul activităţilor de educaţie fizică şi sport, precum şi revigorarea activităţilor sportive şi în special a jocurilor de echipă.

Concomitent se va urmări dezvoltarea activităţilor sportive în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare.

• 
  Re-amenajarea, modernizarea şi dotarea sălilor de sport şcolare
  
• 
  Construirea de bazine de înot acoperite, şcolare
  
• 
  Construirea de noi baze sportive şi săli de sport
  

7.1.2. Agrementul public

Municipiul Bucureşti resimte o nevoie acută pentru spatii de agrement de tip acvatic: ştranduri şi/sau piscine. Pe durata verii, ştrandurile existente nu fac faţă cererii iar calitatea serviciilor oferite este cu mult sub standardul european. Pe durata iernii, numărul piscinelor funcţionale este total neadecvat în faţa numărului de persoane doritoare să petreacă câteva ore înotând. La nivelul Capitalei există doar 2-3 piscine puse la dispoziţie populaţiei, de nivel mediu, restul de maxim 5-6 sunt locaţii aflate la hoteluri de 4 sau 5 stele, accesibile unor persoane cu standard de viaţă foarte ridicat, accesul aici fiind extrem de costisitor.

7.1.3. Măsuri de stimulare şi realizare a investiţiilor în sport şi agreement

Atragerea de finanţări externe pentru investiţii în sport şi agreement

Promovarea parteneriatelor public-privat în domeniul sportive

8.Cultura şi socializarea urbană

Procesul de descentralizare a instituţiilor din subordinea Ministerul Culturii şi Cultelor în subordinea autorităţilor municipale a început în anul 1998 (cu trei instituţii teatrale), a continuat în anul 2002 (cu patru instituţii muzeale), absorbţia sarcinilor de finanţare realizându-se fără distorsiuni. Acest proces trebuie continuat şi extins şi în relaţie cu alte autorităţi publice de nivel central, în subordinea cărora funcţionează instituţii care dezvoltă o ofertă culturală semnificativă, dar a căror activitate nu este susţinută financiar pe măsura potenţialului de aport la viaţa culturală a oraşului.

În sectorul 4 activitatea cultural-educativă se derulează de către administraţia locală prin Serviciul specializat. Activităţile derulate se desfăşoară, din pricina lipsei unui spaţiu adecvat, cel mai adesea în aer liber sau în spaţiile puse la dispoziţie de unităţile de învăţământ.

Obiective

• 
  Zestrea culturală şi arhitectonică este dezvoltată pentru atragerea turiştilor sosiţi în Bucureşti.
  
• 
  Evenimente socio-culturale vor exista în fiecare anotimp al anului polarizând atenţia întregii capitale.
  
• 
  Sprijinirea activităților tuturor instituțiilor de cultură din Sector
  

Creşterea calităţi educaţiei culturale în şcoală

Informare publică operativă privind calendarul evenimentelor socio-culturale

Facilităţi de acces la cultură pentru grupurile vulnerabile

Organizarea de evenimente în aer liber și organizarea de târguri diverse

Organizarea de festivaluri pe diverse teme, respectând specificul sectorului 4
Indicatori

• 
  Nr. de evenimente socio-culturale organizate anual
  
• 
  Nr. de piese de teatru jucate anual in aer liber
  

9.Dezvoltare economică locală şi mediul de afaceri

Aşezările urbane au apărut ca rezultat al diviziunii muncii şi dezvoltarea meşteşugurilor. Ele constituie locul în care s-au dezvoltat intensiv industriile, datorită concentrării forţei de muncă şi a dezvoltării utilităţilor pentru acestea. Efectul a fost că odată cu creşterea economică a avut loc şi dezvoltarea socială, valoarea creată de activitatea economică contribuind la finanţarea programelor sociale, care inevitabil apar în aglomerări umane.

O limitare considerabilă a dezvoltării activităţii economice în sector o constituie suprafaţa disponibilă, tot mai mică, pentru înfiinţarea de întreprinderi productive, în domenii complet nepoluante.

Din păcate, în acest domeniu şi în actualul context, primăria nu poate face multe, singura pârghie directă fiind reducerea taxelor şi a impozitelor. Înfiinţarea unui compartiment de planificare şi consultanţă, cu oameni pregătiţi şi acest domeniu, şi cu largi abilităţi de acţiune, ar putea ajuta la dezvoltarea economică, dar numai în parteneriat strâns cu mediul de afaceri.
Strategia de la Lisabona - În 2000, Consiliul European de la Lisabona a stabilit o strategie pe zece ani pentru a face Uniunea „cea mai competitivă şi dinamică economie mondială bazată pe cunoaştere, capabilă de dezvoltare economică durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o intensă coeziune socială”. Ca urmare a unei evaluări pe termen mediu a rezultatelor obţinute de către statele membre, Strategia de la Lisabona a fost revizuită în februarie 2005, iar ţintele ei au fost reorientate.

Administraţia locală va sprijini mediul de afaceri şi în special Eco-întreprinderile, ce vor deveni factori de dezvoltare economică.

Se va urmări creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung pentru a face faţă globalizării.

Dezvoltarea liberă a firmelor este împiedicată de mai multe probleme, dintre care putem enumera: lipsa de stimulente financiare, birocraţie pentru diverse avize şi aprobări, lipsa de spaţii şi terenuri pentru dezvoltare, lipsa de programe de instruire, etc.

Astfel firmele au şanse mari de eşec în primii doi ani, dacă nu li se asigură facilităţi diverse, care să le sprijine în depăşirea etapei de înfiinţare şi trecerea la un număr de salariaţi superior, de cel puţin 20 persoane (lansare).

Primăria are competenţe minime în stimularea dezvoltării afacerilor şi în consecinţă duce lipsa de personal calificat în domeniul dezvoltării economice şi de elaborare de programe în domeniu. Pentru a putea deveni un jucător activ în domeniul dezvoltării locale trebuie să-şi dezvolte o capacitate administrativă în acest domeniu.

Cu toate că dezvoltarea activităţilor economice, de producţie, este limitată semnificativ, datorită lipsei de spaţii şi a tendinţei de a dezvolta în locul fostelor fabrici proiecte imobiliare, există sectorul terţiar, cel al serviciilor din diferite domenii, ce va putea să se dezvolte în continuare semnificativ, ne-necesitând hale de producţie tradiţionale şi deci suprafeţe de teren întinse. Numai pentru acest lucru administraţia nu trebuie sa rateze ocazia dezvoltării unui compartiment propriu de dezvoltare economică
Obiective

• 
  Dezvoltarea mediului de afaceri din Sectorul 4
  
• 
  Iniţierea de parteneriate public – private pentru dezvoltarea economica locală
  
• 
  Sprijinirea patronatelor şi asociaţiilor profesionale
  

Măsuri

• 
  Dezvoltarea unui parc tehnologic important, până în anul 2020
  
• 
  Sprijinirea consultanţei în afaceri
  
• 
  Participarea la elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul Municipiului București și la nivel regional
  

Indicatori

• 
  Nr. de noi firme înfiinţate anual
  
• 
  Nr. de locuri de muncă existente în sectorul 4
  
• 
  Nr. de incubatoare de afaceri şi parcuri tehnologice
  
• 
  Veniturile bugetare directe de la mediul de afaceri
  
• 
  Nr. de proiecte co-finanţate de administraţie
  
• 
  Nr. de noi locuri de muncă create datorită intervenţiei administraţiei