Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 2020 Cuprins Contents

10.Promovarea turismului urban şi a serviciilor adiacente

Strategia regională (Bucureşti şi Ilfov) de turism se bazează pe rolul istoric al Bucureştiului, pe imagine, pe valori simbolice şi geo-politice, promovându-l ca o capitală europeană renovată, localizată la graniţa continentului, ca o poartă est-europeană, deschisă în mod tradiţional influenţelor multiculturale.
Totuşi, în ciuda faptului că Bucureşti poate oferi o mare varietate de atracţii turistice „în afara sezonului”, clasificarea începând de la ţinte culturale (cum ar fi muzee, expoziţii de artă, clădiri istorice), până la evenimente de divertisment (cum ar fi spectacole de teatru, festivaluri muzicale, târguri internaţionale, evenimente sportive) şi la locuri de agrement (de ex. spaţii verzi, bazine de înot şi lacuri), potenţialul turistic al oraşului nu este pe deplin valorificat. Cei mai importanţi factori care împiedică Bucureştiul să redevină „Micul Paris” est-european sunt: gestiunea necorespunzătoare a moştenirii sale culturale şi istorice, şi nivelul scăzut de specializare a serviciilor turistice.
Sectorul 4 poate juca o carte importantă pe dezvoltarea turismului urban, conexat la patrimoniul cultural şi arhitectonic existent, şi la diversele evenimente de larg interes care pot fi organizate în sector.
În oraşele care au dezvoltat acest tip de turism se pune accentul pe vizitarea catedralelor şi a bisericilor, a ruinelor de tot felul precum şi a restaurantelor şi a unităţilor de agrement (jocuri, cazinou, etc.).

Obiective

• 
  Renovarea patrimoniului cultural până în anul 2016, devenind atracţia turistică a capitalei.
  
• 
  Promovarea patrimoniului cultural al Sectorului 4
  

Indicatori

• 
  Nr. de turişti în sectorul 4
  
• 
  Nr. de locuri în restaurantele sectorului
  
• 
  Valoarea încasărilor datorate turiştilor
  
• 
  % de turişti străini din total vizitatori
  

10.1.Măsuri de sprijin pentru turism

Turismul, pe lângă recreere, reprezintă şi un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură și de cunoaştere a istoriei unei comunităţi. Totodată, turismul facilitează schimbul de idei şi confruntarea de opinii, care conduce la lărgirea orizontului cultural. În acest context, proiectul bazat pe valorizarea patrimoniului cultural al Sectorului 4 va contribui la creşterea circulaţiei turiştilor prin promovarea unui număr de produse antropice în centrul istoric al capitalei.

Din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări analizate, se arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor. România ocupă locul 58 în lume după mărimea absolută a industriei turismului şi călătoriilor şi se clasează pe locul 157 din 176 de ţări, după criteriul contribuţiei relative a turismului la economia naţională, se mai arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor.
Dezvoltarea turismului în România trebuie să fie un obiectiv şi, în acelaşi timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală, considerând mai ales contextul politic, social şi economic favorabil reprezentat de intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană, reflectat în mai buna circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi forţei de muncă.
Comisia Europeana impreuna cu Guvernul Romaniei finanteaza aceste proiecte, tocmai intelegand importanta acestei ramuri economice, prin axe de finantare nerambursabila pentru sustinerea turismului romanesc.

Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv, de obiective culturale de valoare, de facilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul ospitalităţii şi turismului este o unul pentru oameni. Fiind una din cele mai competitive activităţi economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.

Realizarea unui ghid de informare turistic poate motiva călătoria, ajută orientarea și deplasarea călătoriilor, facilitează înțelegerea unor locuri sub aspect geografic, istoric, cultural, economic. În același timp, potențialul Sectorului 4, prin monumentele istorice pe care le deține, oferă informații despre patrimoniul arhitectonic (istoric sau modern), cultural (teatre, muzică), atracții sociale ( felul de viață al populației locale, oportunități de contacte sociale, atracții sportive)

Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi și servicii. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare, cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire profesională, precum şi pregătire practică la locul de muncă.

11.Eficientizarea administraţiei locale şi parteneriat active

Administraţia locală reprezintă în orice parte a globului entitatea care gestionează localitatea şi pentru ca acest lucru sa fie corespunzător realizat este nevoie de competenţă şi eficienţă în activităţi. Administraţia locală a sectorului are competenţe limitate în acest sens, procesul de descentralizare nefiind încă încheiat. Astfel, încă nu se ştie în mod concret cum va arăta administraţia locală din Bucureşti, în anul 2015, împiedicând actualmente realizarea unor previziuni precise referitor la dezvoltarea sectorului.

Pe de altă parte administraţia locală primeşte tot mai multe competenţe ceea ce implică pregătirea cadrelor şi adaptarea procedurilor de lucru.

Obiective

• 
  Scurtarea drumului cetăţenilor câtre primărie, prin centre de informare a cetăţenilor
  
• 
  Perfecţionarea tuturor salariaţilor, prin cursuri de cel puţin 15 zile pe an, până în anul 2016.
  
• 
  Informatizarea completă a fiecărui loc de muncă, inclusiv a funcţionarilor cu muncă pe teren, până în anul 2016.
  
• 
  Reţea informatică integrată şi complexă.
  
• 
  Implementarea sistemului de management total al calităţii
  

Indicatori

• 
  Dinamica numărului de sesizări ale cetăţenilor
  
• 
  Dinamica veniturilor la bugetul local
  
• 
  Gradul de satisfacţie al cetăţenilor faţă de administraţia locală
  
• 
  Nr. de parteneriate realizate
  
• 
  Gradul de stabilitate al salariaţilor din administraţie
  
• 
  Nr. mediu de zile de instruire / salariat
  
• 
  Nr. de calculatoare / salariat
  
• 
  Scorul obţinut în evaluarea managementului calităţii totale