Încălzirea locuințelor și infrastructura de alimentare cu apă caldă
Pe parcursul anului, Republica Moldova are un climat foarte confortabil, cu toate acestea, în timpul iernii, temperaturile minime medii sunt cuprinse între -2 și -9 grade Celsius cu înregistrări de sub -20 de grade (conform BBC). Aprovizionarea cu energie reprezintă o problemă majoră pentru Republica Moldova, în general, cu resurse minime proprii de energie (hidro), țara se bazează pe importul de gaze, petrol și electricitate (Ministerul Economiei, 2013 interviu). Cheltuielile pentru încălzirea locuințelor în timpul iernii sunt foarte mari în comparație cu venitul mediu, și poate constitui până la 80% din bugetele gospodăriilor (Ion Gumene, Cancelaria de Stat, 2013, interviu). Guvernul cunoaște problemele energetice din sectoarele economiei, eforturile sale au fost valorificate în programe de eficiență energetică, inclusiv inițiativa din domeniul locuințelor susținută de BERD (MoREEFF, 2013). Sectorul locuințelor, inclusiv infrastructura de încălzire reprezintă o oportunitate amplă pentru reducerea consumului de energie.
În majoritatea orașelor și municipiilor încălzirea este centralizată (sistemul de termoficare), infrastructura a fost moștenită din perioada sovietică. Apa caldă este încălzită la o centrală electrică și distribuită utilizatorilor prin rețeaua de conducte. În Moldova, apa caldă pentru încălzire este, de obicei, separată de aprovizionarea comunală cu apă caldă.
Companiile de furnizare a energiei termice se confruntă cu tot mai multe probleme tehnice și structurale (infrastructură învechită, sistem slab de colectare a taxelor). Costurile ridicate la energie și rezultatul scăzut privind eficiența și prețurile mari pentru consumatorii privați, dintre care mulți preferă să renunțe și încălzesc apartamentele lor cu energie electrică sau cu gaz. Acest lucru duce la pierderea veniturilor pentru furnizorii de căldură, dar nu la reducerea consumului real, deoarece sistemele de încălzire în blocurile multietajate ar necesita aproximativ aceeași cantitate de energie ca urmare a mecanismului circulației căldurii prin intermediul rețelei de conducte și migrării căldurii între apartamente. În cele din urmă, încălzirea devine chiar mai scumpă pentru consumatorii care au decis să nu renunțe.
Situația în care consumatorii renunță la termoficare nu este unică pentru Republica Moldova, și a fost raportată la un număr de foste republici sovietice, inclusiv Tadjikistan (CEE-ONU, Profilul țării, Tadjikistan, 2011). În Dușambe, capitala Tadjikistanului, aproape 80% din locuitorii din blocurile multifamiliale au demontat radiatoarele și conductele de apă caldă, care au dus la supraconsum și întreruperi de electricitate în perioadele de iarnă (CEE-ONU, Profilul țarii, Tadjikistan, 2011). Evident, situația din Republica Moldova este mult mai stabilă, doar 15% dintre consumatori au renunțat la energia termică (TERMOCOM, 2013), cu toate acestea, din punct de vedere tehnic și structural (social) eficiența sistemelor de încălzire urbană este o preocupare majoră.
Potrivit TERMOCOM - furnizorul de energie termică în Chișinău, există o discrepanță medie de 36% în valorile contoarelor între apa caldă într-o clădire multietajată și suma valorilor pentru apartamentele individuale (TERMOCOM, 2013). În timp ce în ultimii 10 ani, 15% din consumatori au renunțat la alimentarea cu energie termică, consumul de energie a scăzut la doar 5%, ceea ce sugerează 10% pierderi în eficiență. TERMOCOM estimează pierderile de energie în rețelele sale (înainte de a intra clădiri) de 21% din punct de vedere energetic, din care 2% sunt datorate scurgerilor și 98% datorită izolării. Aprovizionarea cu energie termică este o problemă majoră în orașele din Republica Moldova. Primarul de Bălti estimează ca 130 de blocuri multietajate în oraș au o rețele inginerești complet depășite.
Dostları ilə paylaş: |