Studiul privind managementul locuințelor și al terenurilor republica Moldova

Infrastructura de alimentare cu apă rece în locuințe, eficiența infrastructurii

Aprovizionarea cu apă rece potabilă cuprinde toate localitățile importante, în satele mici sunt utilizate fîntîni subterane. Aprovizionarea orașului cu apă potabilă provine din rezervoare de suprafață și râuri. Mun. Chișinău are o calitate bună a apei potabile, cu sistem de preparare a apei recent modernizată cu ionizare în loc de clor. Consumul mediu de apă este de 6 m3 per persoană pe lună.

Potrivit „Apă Canal Chișinău”, furnizorul de apă potabilă și de canalizare din mun. Chișinău, există o discrepanță medie de 16% în citirea contoarelor între alimentarea cu apă rece într-o clădire cu multe apartamente și suma valorilor pentru apartamentele individuale (Apă Canal Chișinău, 2013). Apă Canal Chișinău estimează pierderile în rețelele sale din cauza scurgerilor (înainte de a intra în clădiri) de aproximativ 20-30%, ceea ce este destul de mare în conformitate cu standardele internaționale de 5-10% în țările dezvoltate.

Infrastructura serviciilor comunale nu a fost modernizată de mai multe decenii, eficiența operațională este scăzută. Se estimează că modernizarea echipamentelor de pompare în rețelele de canalizare și alimentare cu apă poate reduce consumul de energie electrică cu 25-30% (Ministerul Mediului, 2013).

Tabelul 5 prezintă un concept de pierderi de apă (unaccounted-for water), care ne ajută să înțelegem mai bine tipologia pierderilor din rețeaua de apă și să dezvolte o strategie pentru sistemele comunale mai eficiente, care este o mare necesitate pentru Republica Moldova. Pierderile de apă rezultă din pierderi fizice pentru de apă (scurgeri) si comerciale (de exemplu, discrepanțe în valorile contorului). Pierderile de apă reprezintă diferența dintre "producția netă" (volumul de apă livrată într-o rețea) și "consumul" (volumul de apă care poate fi reprezentat prin consumul legitim, indiferent dacă este măsurat sau nu) (UNESCO-IHE). Conform studiului Băncii Mondiale (tabelul 4) au fost raportate valori ale pierderilor de apă variind de la 6% până la 63%.
Tabelul 4. Componentele pierderilor de apă

Țara / Oraș / Anul - Componentele pierderilor de apă (%)	Fizic	Comercial	Total
Bălți			27,7
Chișinău	20,6	16	36,6
Criuleni			50
Tokio			3,6
Singapore 1989	4	7	11
Spania, Barcelona 1988	11	12	23
Philadelphia Departamentul de apă, (cel mai mare din Statele Unite ale Americii, 2010)			31
Costa Rica, San Jose 1990	21	21	46

Surse: Apă și Utilitățile privind apele uzate - 2nd Edition 1996. Yepes, Guillermo; Dianderas, Augusta. 1996. Apa și utilitățile privind apele uzate: indicatori 2-a editie. Washington, DC: Bănca Mondială, Asociația "Moldova Apă-Canal», 2011http :/ / www.amac.md/;: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova 2011 (1.3.7 CONSUMUL (UTILIZAREA) APEI.), Controlul și reducerea pierderilor de apă potabilă din rețelele de distribuție. US Environmental Protection Agency. Noiembrie 2010; Biroul de fântâni Tokyo Metropolitan Government, 2013 https://www.waterworks.metro.tokyo.jp/eng/supply/index.html;
Tabelul 5. Orientări pentru interpretarea pierderilor de apă în sistemele de distribuție

Pierderile de apă, %	Acțiune recomandată (UNESCO-IHE)
<10	Acceptabil, monitorizare și control
10-25	Intermediară, ar putea fi redusă
>25	Motiv de îngrijorare, reducerea necesară

Sursa: UNESCO-IHE prezentare pe SWITCH * http://www.switchurbanwater.eu/cities/index.php * SWITCH este un parteneriat de cercetare major pe problemele urbane legate de apă fondat de Comisia Europeană.
Tabelul 5 oferă orientări conform UNESCO-IHE cu privire la pierderile de apă acceptabile. În prezent, Tokyo are una dintre cele mai eficiente sisteme de apă din lume. Tokyo a avut succes in reducerea ratei de scurgere de la 20% în 1956 la 3,6% în 2006. (Tokyo: populația deservită 12822722 de oameni, lungimea totală a conductelor de distribuție 26,219 km). Reducerea scurgerilor economisește și o cantitate semnificativă de energie. Tabelul 6 prezintă câteva date statistice privind infrastructura de alimentare cu apă transportabilă din municipiile Chișinău și Bălți.
Tabelul 6. Datele referitoare la infrastructura de apa rece transportabilă din mun. Chișinău și mun. Bălți.

Municipiu	Pierderi de apă,%	Lungimea conductelor de distribuție, km	Populația deservită, oameni	Consumul mediu de apă, litri pentru fiecare persoană pe zi	Energia medie cheltuită pentru prelucrarea și livrarea 1 m^3 de apă, kW/h/m^3
Chișinău	36,6	1,816		166	0,8
Bălți	27,7	261		71	1

Surse: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova 2011 (1.3.7 CONSUMUL (UTILIZAREA) APEI.); Asociația "Moldova Apă-Canal», 2011 http://www.amac.md/