Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală
Sesiunii
(Sesiunea 1) Reflecţii asupra predării aspectelor legate de populaţia rromă şi curriculum-ul naţional
(Sesiunea 2) Implementare, dezvoltare şi strategii
Durata sesiunii
În funcţie de volumul activităţilor proiectate de formator, de la 2, la 4 – 5 ore. La acest modul, reperele de timp / sesiuni sunt doar cu titlul de exemplu.
Scopuri
Acest modul poate fi valorificat la finele oricărei secvenţe educaţionale care utilizează diferitele module INSETRom. Finalităţile generale sunt:
Favorizarea reflecţiilor profesorilor referitoare la modul în care ei au predat aspecte legate de populaţia rromă în trecut şi/ sau au predat elevilor rromi.
Familiarizarea profesorilor cu cadrele curriculum-ului naţional şi cu misiunea acestuia.
Să îi ajute pe profesori să reflecteze la cum pot integra diferitele module care au fost prezentate în sesiunile de pregătire în practicile lor de predare, să dezvolte curriculum-ul şi să elaboreze proiecte de lecţii.
Să coopereze cu profesorii în identificarea scopurilor principale şi secundare atunci când predau teme care constituie nucleul proiectului INSETRom.
Să îi ajute pe profesori să gândească în termenii următori: ce tipuri de metodologii sunt mai apropriate în atingerea scopurilor care pot fi identificate present teachers with national curriculum guidelines and targets.
Modalităţile de organizare a grupului de participanţi
Iniţial, reflecţie individuală, apoi lucru în grupuri mici, prezentări şi discuţii cu întregul grup
Materiale de studiu
Curriculum-ul Naţional (dacă este disponibil) şi finalităţile acestui curriculum. Conţinutul altor module INSETRom. Propriile lor reflecţii realizate în legătură cu aceste module şi cu sesiunile de formare la care au participat
Structura sesiunii
Reflecţii asupra practicilor de predare şi asupra materialelor utilizate în trecut în legătură cu aspectele care ţin de populaţia rromă – puncte tari şi puncte slabe (105 minute).
Reflecţii asupra experienţelor care vor fi introduse în modulele INSETRom (100 minute).
Legături cu Curriculum-ul Naţional: Introducere în Curriculum-ul Naţional şi orientări referitoare la educaţie pe aspecte relevante pentru educaţia poplaţiei rrome, cum ar fi: drepturile omului, incluziunea, etica, religia şi credinţele etc. (25 minute) şi reflecţii referitoare la modul în care materialele INSETRom, pregătirea, principiile sunt relaţionate cu Curriculum-ul Naţional şi transcend Curriculum-ul naţional în practici de predare concrete (35 minute).
Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor de implementare în şcoală, valorificând finalităţile şi liniile orientative ale Curriculum-ului National, ca de altfel materialele şi resursele INSETRom ca surse de inspiraţie (120 minute).
Reflecţie asupra practicilor de predare şi asupra materialelor utilizate în trecut în legătură cu aspectele legate de populaţia rromă – puncte tari şi puncte slabe
Să fie capabili să reflecteze în mod critic asupra felului în care profesorul a predat studenţilor rromi în trecut şi, de asemenea, asupra aspectelor legate de populaţia rromă.
Pasul 1: Profesorii scriu (individual) trei declaraţii scurte (5 minute pentru fiecare topică – 15 minute în total) în legătură următoarele trei subiecte:
Dacă eu reflectez la cum am predat elevilor rromi în trecut, pot să spun că în general….
Dacă eu reflectez la cum am predat aspecte legate de populaţia rromă (cultură, religie, istorie etc.) în trecut, pot să spun că în general….
Dacă eu reflectez asupra relaţiilor cu părinţii rromi în trecut, pot să spun în general că….
Pasul 2: Profesorii se organizează în grupuri mici de 5 persoane, cu un facilitator, care ia notiţe şi prezintă. Ei îşi împart răspunsurile pentru 30 de minute, compară şi stabilesc diferenţele.
Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-un interval de timp de 5 minute şi primeşte feed-back şi întrebări de la alţii (de asemenea 5 minute)
Pasul 4: Facilitatorul seminarului sumarizează prezentările (10 minute).
Activitatea 2:
Reflecţie asupra experienţelor care vor fi introduse cu ajutorul modulelor INSETRom
Să fie capabili să evalueze critic modulele INSETRom, să coroboreze modulele INSETRom, materialele, principiile şi să le introducă în propriile practici de predare.
Pasul 1: Fiecare profesor, individual, scrie un răspuns la următoarele întrebări:
Cum credeţi că materialele INSETROM şi pregătirea pot ameliora practicile dumneavoastră de predare a aspectelor legate de populaţia rromă?
Care ar fi primii paşi pe care i-aţi face pentru ca să se întâmple asta?
De ce fel de ajutor aţi avea nevoie pentru a face posibilă şi efectivă implementarea noilor dumneavoastră idei/principii?(10 minute)
Pasul 2: Profesorii se organizează în grupuri mici, de 5 persoane, cu un facilitator, care ia notiţe şi prezintă. Ei îşi confruntă răspunsurile timp de 30 de minute, compară şi stabilesc diferenţele.
Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-un interval de timp de 5 minute şi primeşte feed-back şi întrebări de la alţii (de asemenea 5 minute).
Pasul 4: Facilitatorul seminarului sumarizează prezentările (10 minute) şi încearcă să identifice dimensiunile-cheie ale suportului.
Materiale INSETRom printate
[ANEXE]
Activitatea 3: Legăturile cu Curriculum-ul Naţional
Să fie capabili să coreleze informaţiile furnizate în INSETRom cu Curriculum-ul Naţional
Pasul 1: Fiecare persoană citeşte secţiuni-cheie din Curriculum-ul Naţional (10 minute)
Pasul 2: În grupuri mici, de 5 persoane: discuţii despre legături posibile cu Curriculum-ul Naţional: reflecţii pe baza Curriculum-ului Naţional şi orientări în Curriculum-ul Naţional pe tema educaţiei şi a predării problemelor legate de populaţia rromă, cum ar fi: drepturile omului, includerea, etica, religia şi credinţele etc. (15 minute)
Pasul 3: În grupuri mici, de 5 persoane, participanţii încearcă să relaţioneze materialele, pregătirea oferită în INSETROM, cu Curriculum-ul Naţional. Acesta este transformat în practici concrete de predare. Unde sunt legăturile, unde este motivaţia? (20 minute, în grupuri mici)
Pasul 4: Prezentări scurte şi discuţii cu întregul grup despre posibilele legături stabilite (15 minute).
Secţiuni-cheie din Curriculum-ul Naţional, cu deosebire finalităţi, judecăţi de valoare etc.
Sesiunea 2: Implementare şi dezvoltare
Prezentarea analitcă a activitătilor
Obiective
Procesul de predare
Materiale suport pentru predare
Activitatea 4: Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor pentru implementarea în şcoală, valorificând finalităţile Curriculum-ului Naţional şi orientările sale, ca de altfel şi materialele şi resursele INSETRom ca surse de inspiraţie.
Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor legate de populaţia rromă
Pasul 1: Fiecare persoană sa echipă va lucra intensiv la dezvoltarea propriului (propriilor) plan (planuri) de lecţie pentru predarea aspectelor legate de cultura, istoria populaţiei rrome. (20 minute). Acest lucru se realizează pe un poster.
Pasul 2: Fiecare persoană prezintă planul de lecţie pe poster în 3-5 minute (30 minute)
Pasul 3: Grupurile mici, formate din 5 persoane, reflectează asupra planurilor de lecţie individuale (ale persoanelor din acel grup) şi la ce strategii sunt necesare pentru a realiza implementarea cu succes – De ce resurse este nevoie? Ce rol joacă profesorul? Ce rol joacă directorul şcolii/ şeful profesorului? Ce rol joacă părinţii, studenţii şi alţi agenţi educaţionali? (45 minute)
Pasul 4: Prezentări şi Feedback (15 minute)
Pasul 5: Evaluare şi rezumare (10 minute)
Foi de flip chart sau hârtie de poster
Modulul 9 Comunicarea profesori- părinţi rrom Eleni Roussounidou, Chrystalla Kaloyirou, Stavroula Philippou, Loizos Symeou şi Yiasemina Karagiorgi, Universitatea Europeană Cipru
Modulul urmăreşte sporirea abilităţilor profesorilor de a creşte implicarea părinţilor rromi în şcoală şi de a pregăti şi organiza contextual pentru întâlniri cu părinţii, utilizarea abilităţilor de comunicare pentru când aceştia vor întâlni membrii familiei.
(Sesiunea 1)
vizează posibilitatea profesorilor de a colabora efectiv cu părinţii copiilor rromi.
(Sesiunea 2)
urmăreşte formarea profesorilor în organizarea unui context de cunoaştere a părinţilor rromi, care să asigure:
Promovarea neutralităţii
Asigurarea confidenţialităţii
Încurajarea comunicării
(Sesiunea 3)
urmăreşte posibilitatea profesorilor de a
fi apţi să definească comunicarea
înţelege efectele punerii în practică a abilităţilor de comunicare în procesul de instruire
comunica efectiv cu părinţii
învăţa cum să asculte activ
utiliza abilităţile de comunicare ce constituie ascultarea atentă şi activă
creşte înţelegerea empatică
Modalităţile de organizare a grupului de participanţi
Metodologia de instruire va fi constituită dintr-o componentă teoretică şi una practică. Pentru toate cele trei sesiuni va fi necesară o sală spaţioasă, cu toate facilităţile pentru învăţare, şi cu o aranjare a scaunelor în cerc.
Materiale de studiu
Prezentări pregătite în acord cu tematica fiecărei sesiuni.
Structura sesiunii
(Sesiunea 1)- Depăşirea barierelor (120 minute)
Introducere şi aşteptări (15 minute)
Activitatea 1:Componenta teoretică (35 minute)
Căi diferite de implicare a părinţilor în educaţia copiilor lor
Care sunt efectele implicării active a părinţilor
Abordări teoretice asupra relaţiei şcoală-familie
Factori care afectează relaţionarea şcoală-familie în general şi cei care se aplică în cazul rromilor
Care este scopul comunicării şcoală-familie
Sugestii pentru comunicarea orală şi cum poate fi aceasta aplicată în cazul culturii Roma
Ce efecte finale are comunicarea şcoală-familie
Activitatea 2: Încercarea de a depăşi barierele(35 minute)
Activitatea 3: “Propuneri pentru o bună practică” (25 minute)
Evaluare finală (10 minute)
(Sesiunea 2): Organizarea contextului de comunicare (120 minute)
Aşteptări (10 minute)
Activitatea 1: “Practica mea uzuală” ” (15 minute)
Activitatea 3: Utilizarea semnificaţiilor comunicării nonverbale(25 minute)
Activitatea 4: “ Organizarea contextului propriu” (25 minute)
Evaluare finală (10 minute)
(Sesiunea 3): Abilităţi de comunicare(120 minute)
Aşteptări (10 minute)
Activitatea 1: “O experienţă” (15 minute)
Activitatea 2: Componenta teoretică: (35 minute)
definirea comunicării şi precizarea efectelor de bună practică în procesul de instruire
delimitarea utilizării abilităţilor de comunicare de abilităţile de consiliere
factori implicaţi în comunicarea profesor-părinte înainte şi în timpul unui interviu
factori care facilitează şi impietează un interviu cu un părinte rrom
paşi ce trebuie urmaţi în ordinea desfăşurării interviului
ce este ascultarea activă inclusă în interviu şi ce realizează aceasta
utilizarea întrebărilor închise şi deschise, cum poate parafraza profesorul idea exprimată de părintele rrom, utilizarea reacţiilor verbale şi nonverbale pentru a încuraja exprimarea gândurilor şi sentimentelor părinţilor, cum să asculţi reflectând trăirile, cum realizăm ascultarea empatică şi cum un curs poate deveni mai îndepărtat sau mai apropiat de ceea ce este apreciat de ambele părţi, prin utilizarea sumarizării
Activitatea 3: “Ascultarea activă” (25 minute)
Activitatea 4. Exersarea unei întâlniri profesor-părinte rrom (25 minute)
Evaluare finală (10 minute)
Sesiunea 1
Prezentarea analitcă a activitătilor
Obiective
Procesul de predare
Materiale suport pentru predare
Evaluare
Introducere şi prezentarea aşteptărilor
Introducerea are ca ţintă oferirea fiecărui participant a posibilităţii de a exprima şi a face cunoscute celorlalţi aşteptările faţă de această sesiune.
Fiecărui participant i se va cere să se prezinte pe sine persoanei din vecinătate. În continuare, fiecare participant va prezenta în faţa grupului partenerul / partenera de dialog.
Introducerea va avea succes dacă va fi “spartă gheaţa” şi fiecare dintre participanţi va simţi că va lua parte la o activitate de învăţare sigură, utilă.
Activitatea 1: Componenta teoretică
Această activitate are ca scop oferirea posibilităţii participanţilor să înţeleagă teoria despre comunicarea şcoală-familie şi cum poate fi aceasta aplicată la cultura rromilor.
Prezentările vor aduce informaţii referitoare la:
Diferite căi de implicare a părinţilor în educaţia copiilor lor.
Ce efecte are implicarea activă a părinţilor.
Cunoştinţe teoretice despre relaţionarea şcoală-familie.
Factorii care afectează relaţionarea şcoală-familie în general şi cum caracterizează aceştia cultura rromilor.
Care sunt scopurile pe care le are comunicarea şcoală-familie.
Sugestii pentru comunicarea orală şi cum pot fi aplicate acestea la cultura rromilor.
Care sunt efectele finale pe care le are comunicarea şcoală-familie.
Materiale scrise (fişe) cu prezentarea pentru participanţi şi listă de lectură
La sfârşitul Activităţii 1 participanţii vor fi capabili să implementeze Activitatea 2.
Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să-şi planifice dinainte, bazându.-se pe cultura părinţilor rromi, căi de depăşire a barierelor dintre şcoală şi familie.
Activitatea va oferi posibilitatea ca participanţii să lucreze în grupuri mici şi să sugereze posibile căi de comunicare a informaţiei, potrivite pentru a implica părinţii rromi în educaţia copiilor lor.
Flip-charts şi materiale de scris vor fi puse la dispoziţia fiecărui grup care vine să-şi prezinte sugestiile.
La sfârşitul Activităţii 2 participanţii vor fi capabili să implementeze Activitatea 3.
Activitatea 3:
Propuneri de bune practici
Ţinta acestei activităţi este să dea ocazia fiecărui grup de participanţi să prezinte propunerile lor de posibile căi de comunicare cu părinţii rromi şi care să-i implice pe aceştia în educaţia copiilor lor.
Participanţii vor prezenta un plan de posibile căi de comunicare cu părinţii rromi şi care să-i implice pe aceştia în educaţia copiilor lor, bazându-se pe experienţa de lucru şi aplicând informaţiile învăţate.
Succesul activităţii va fi indicat de extinderea la nivelul fiecărui participant a modului de utilizare corespunzătoarea a cunoştinţelor şi experienţei de lucru cu elevii şi părinţii rromi. Succesul activităţii va fi demonstrat dacă succesiunea materialelor poate crea designul unei posibile intervenţii.
Evaluare finală
Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii.
Participanţilor li se cere să dea prezentatorilor şi colegilor feed-back despre experienţa avută în cadrul sesiunii.
Faza de închidere a sesiunii I va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul şi desfăşurarea sesiunii.
Sesiunea 2
Prezentarea analitcă a activitătilor
Obiective
Procesul de predare
Materiale suport pentru predare
Evaluare
Introducere
Introducerea are ca scop sumarizarea materialului din sesiunea I şi de a permite participanţilor de a-şi exprima aşteptările faţă de noua sesiune.
Sumarizarea Sesiunii I se va face utilizând metoda socratică. Aşteptările faţă de Sesiunea II se vor exprima de către participanţi prin discuţii libere.
La sfârşitul părţii de introducere a acestei sesiuni participanţii îşi pot exprima aşteptările bazându-se pe cunoştinţele assimilate în Sesiunea 1.
Activitatea 1:
Practicile mele obişnuite
Această activitate urmăreşte
oferirea posibilităţii ca participanţii să înţeleagă ce facilitează şi ce împiedică în practica lor curentă comunicarea profesor-părinte
Participanţilor li se cere să interacţioneze unii cu alţii şi să schimbe informaţii despre practicile lor curente pe parcursul întâlnirilor cu părinţii, începând de la invitaţia pe care o fac pentru întâlnire.
Li se va cere suplimentar să joace un joc de rol, pentru a împărtăşi şi demonstra colegilor lor pregătirea contextului necesar salutului într-o experienţă cu părinţii.
Vor fi schimbate informaţii despre experienţele lor de zi cu zi.
La sfârşitul activităţii 1 participanţii ar trebui să poată identifica şi analiza aspectele pozitive şi negative ale întâlnirilor cu părinţii. Suplimentar vor fi capabili să discute despre practicile folosite de colegi şi cum acestea favorizează sau împietează comunicarea.
Activitatea 2:
Componenta teoretică
Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să înţeleagă teoriile despre abilităţile de comunicare nonverbală, ca şi importanţa contextului în promovarea comunicării.
Prezentatorii vor aduce informaţii referitoare la:
importanţa comunicării nonverbale.
ce constituie comunicare nonverbală.
cum ne organizăm pentru a încuraja comunicarea.
indicii de descifrare a limbajului nonverbal.
Materiale scrise cu prezentarea, şi listă de lectură. Secvenţe video despre aranjamentul ambiental pe parcursul întâlnirilor în diferite profesii.
La sfârşitul activităţii 2 participanţii ar trebui să poată aduce argumente teoretice pentru cazurile de folosire a semnificaţiilor comunicării nonverbale pe parcursul întâlnirilor profesor- părinte şi semnificaţia aranjării contextului întâlnirii.
Activitatea 3:
Folosirea semnificaţiilor comunicării nonverbale
Ţinta acestei activităţi este să ofere posibilitatea profesorilor să lucreze interactiv, folosind indiciile referitoare la comunicarea nonverbală din Activitatea 2.
Cursanţilor li se cere să folosească indicatori nonverbali pe parcursul unei întâlniri profesor-părinte, interpretând în ordine şi schimbând experienţe ale impactului semnificaţiilor comunicării nonverbale asupra profesorului şi părintelui.
Această activitate permite şi compararea şi găsirea diferenţelor impactului asupra practicilor lor curente, aşa cum au fost demonstrate în Activitatea 1, atât asupra profesorului cât şi a părintelui.
Participanţii vor crea scenarii asupra experienţelor lor de zi cu zi în şcoală, cu părinţii, care să-i ajute în afara jocului de rol din activitate.
La sfârşitul Activităţii 3 profesorii trebuie să aibă posibilitatea să folosească şi să înţeleagă raţiunea utilizării indicatorilor nonverbali pentru a facilita comunicarea în întâlnirile cu părinţii.
Activitatea 4:
Organizându-mi contextul
Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să planifice şi să organizeze contextul întâlnirii, înainte ca părinţii rromi să viziteze şcoala.
Participanţii vor lucra în grupuri şi fiecare grup va realiza şi prezenta celorlalţi propuneri de bune practici
În ordine, participanţii vor decide asupra propunerilor pe care le vor furniza celorlalţi, ca informaţii despre practici de zi cu zi şi contexte. Propunerile vor fi alcătuite în funcţie de condiţiile date din şcoală.
Succesul activităţii va fi bazat pe producţia de bune practici de organizare, bazate pe materialul sesiunii, ca şi de situaţiile reale ale şcolilor.
Evaluare finală
Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii, în funcţie de considerentele următoarei sesiuni.
Participanţilor li se cere să dea prezentatorilor şi colegilor feed-back despre experienţa avută în cadrul sesiunii.
Faza de închidere a sesiunii va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul şi desfăşurarea sesiunii.
Sesiunea 3
Prezentarea analitcă a activitătilor
Obiective
Procesul de predare
Materiale suport pentru predare
Evaluare
Introducere
Introducerea are ca scop sumarizarea materialului din sesiunea 2 şi de a permite participanţilor de a-şi exprima aşteptările faţă de sesiune.
Sumarizarea Sesiunii 2 se va face utilizând metoda socratică. Aşteptările faţă de Sesiunea III se vor exprima de către participanţi prin discuţii libere.
La sfârşitul părţii de introducere a acestei sesiuni participanţii îşi pot exprima aşteptările bazându-se pe cunoştinţele asimilate în Sesiunile 1 şi 2.
Activitatea 1:
O experienţă
Scopurile activităţii:
Să permită participanţilor să împărtăşească informaţii despre practicile lor curente
Să ajute participanţii să înţeleagă ce facilitează şi ce împiedică în practica lor curentă comunicarea profesor-părinte
Participanţilor li se cere să redea în detaliu o întâlnire pe care au avut-o recent cu un părinte şi să noteze. În plus li se va cere să joace un joc de rol folosind cuvintele pe care le-au folosit pe parcursul întâlnirii.
Participanţilor li se cere să ofere feed-back unii altora despre ce a fost bine şi ce nu în acea întâlnire.
Activitatea 2:
Componenta teoretică
Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să înţeleagă teoriile despre abilităţile ascultării active.
Activitatea se va caracteriza prin:
definirea comunicării şi indicarea efectelor bunelor practici în procesul de învăţare.
distincţia între utilizarea abilităţilor de comunicare şi a celor de consiliere.
factori care subliniază o reală comunicare profesor-părinte înaintea şi pe parcursul desfăşurării unui interviu.
factori care facilitează şi care împietează un interviu.
paşii care trebuie urmaţi în realizarea cu succes a unui interviu.
ce este ascultarea activă şi ce trebuie să facem să o realizăm.
folosirea întrebărilor deschise şi închise, cum poate profesorul să parafrazeze ceea ce au comunicat părinţii rromi, folosirea limbajului verbal şi nonverbal pentru a încuraja exprimarea ideilor şi sentimentelor părinţilor, cum să ascultăm şi să reflectăm asupra trăirilor, cum empatia ne ajută să înţelegem şi cum o sesiune deschisă sau închisă sumarizării poate aduce de acord sau nu cele două părţi.
Vor fi distribuite fişe cu conţinutul informativ.
La sfârşitul activităţii 2 participanţii ar trebui să poată aduce argumente teoretice pentru a justifica şi explica folosirea ascultării active pe parcursul întâlnirilor profesor-părinte.
Activitatea 3:
Ascultarea activă
Scopul activităţii este de a pune în practică informaţiile teoretice ale sesiunii.
Participanţii vor folosi un scenariu despre bunele lor practici curente, pentru a juca roluri în care să folosească fiecare abilitate de comunicare, după care aceasta va fi prezentată.
Succesul activităţii va fi indicat de gradul în care fiecare participant va folosi cele mai potrivite abilităţi pe parcursul jocului de rol.
Activitatea 4:
Realizând o întâlnire profesor-părinte
Ţinta acestei activităţi este să sprijine participanţii să folosească materialul învăţat în sesiunile 1 şi 2 în funcţie de care să-şi organizeze şi mobilizeze abilităţile de comunicare în întâlnirile cu părinţii.
Participanţilor li se va solicita un scenariu despre bunele lor practici curente şi vor fi întrebaţi cum vor folosi ceea ce au învăţat în Sesiunile 1 şi 2, efectuând şi o întâlnire profesor-părinte de la început până la sfârşit.
Succesul activităţii va fi definit de folosirea adecvată a fiecărei abilităţi învăţate şi de buna organizare a contextului întâlnirii profesor-părinte.
Evaluare finală
Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii, în funcţie de considerentele următoarei sesiuni
Participanţilor li se cere să dea prezentatorilor şi colegilor feed-back despre experienţa avută în cadrul sesiunii.
Faza de închidere a sesiunii 1 va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul şi desfăşurarea sesiunii.
