Template for curriculum preparation

Modulul 6

Educaţie interculturală
Georgios Nikolaou, Universitatea Ioannina

Sesiunii

(Sesiunea 1) Interculturalitate - Globalizare, societăţi postmoderne, managementul diversităţii (Sesiunea 2) Teoria interculturală: Principii, postulate, “Curs intercultural”.

Durata sesiunii	(Sesiunea 1) 2,5 ore (Sesiunea 2) 2,5 ore
Scopuri	(Sesiunea 1) Profesorii: Să înţeleagă că diversitatea este o caracteristică comună a majorităţii societăţilor. Să înţeleagă că formarea Naţiunilor Unite a rezultat din Modernism şi Iluminism. Naţiunile Unite au fost fondate din nevoia de omogenitate. Să ia în considerare diferitele modalităţi de integrare: “jus sanguinis versus jus solis”. Să realizeze că actualele condiţii demografice, geostrategice, politice şi culturale favorizează evidenţierea diversităţii şi a dialogului dintre culturi. Să noteze limitele şi paradoxurile morale ale post-modernismului. Să se afle în poziţia de a deosebi modul în care diversitatea este abordată, iar aceasta este exprimată prin modele diferite: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală. Să realizeze diferenţa dintre educaţia multiculturală şi cea interculturală. (Sesiunea 2) Profesorii: Să se familiarizeze cu principiile educaţiei interculturale: empatie, solidaritate, respect intercultural, evitarea gândirii naţionaliste. Să înţeleagă conceptele: paritate culturală, paritate la nivel de domeniu educaţional şi cultural al unui individ, oportunităţi egale, coeziune socială. Să noteze faptul că abilităţile interculturale necesită auto-cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri. Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate din neglijenţa cuiva şi îngrădesc comunicarea. Să înveţe să compună prin diversitate şi contraste.
Modalităţile de organizare a grupului de participanţi	(Sesiunea 1) Această sesiune se va desfăşura sub formă de prelegere, utilizând slide-uri. Astfel este preferată aranjarea pe rânduri a scaunelor, cu faţa la ecran (Sesiunea 2) Sesiunea nr.2 se va desfăşura sub forma unui laborator - experiment. Se va începe în cerc, iar pe parcurs se vor forma grupe de 4-5 persoane pentru exerciţii.
Materiale de studiu	(Bibliografie comună pentru ambele sesiuni, surse citate sau echivalente) Articol: Nikolaou, G. 2007. Diversity and intercultural education through the prism of critical theory: The Integration School. Comparative and International Educational Supervision 9: 79-106 (în greacă). Texte suplimentare [ANEXE] (Sesiunea 1) Grădina de flori (Fişă de lucru) Prezentare: Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia Interculturală. (Sesiunea 2) Prezentare: Educaţie Interculturală – Comunicare. Curs Intercultural Incidente interculturale selectate: Studii de caz [ANEXE]
Structura sesiunii	(Sesiunea 1) Introducere (Ce este diversitatea?) (10 min) Iluminism, modernism, Naţiuni Unite, Era Nouă, post- modernism, globalizare şi caracteristicile sale (25 min.) Realitatea demografică a Europei: un continent îmbătrânit: necesitatea forţei de muncă (20 min.) Realitatea multiculturală a ţărilor dezvoltate (20 min.) Managementul diversităţii – proporţiile unei grădini de flori (15 min.) Modele ale managementului diversităţii: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală (30 min.) Implicaţii educaţionale ale modelelor managementului diversităţii (30 min.) (Sesiunea 2) Introducere: Teoria interculturală (15 min.) Principiile educaţiei interculturale (20 min.) Conceptele de paritate culturală şi capital cultural. Conceptul egalităţii şanselor. (20 min.) Lupta împotriva stereotipurilor şi prejudecăţilor (20 min.) Cursul intercultural (20 min.) Laborator: Incidente interculturale selectate: studii de caz (75 min.)

Sesiunea 1

Prezentarea analitcă a activitătilor	Obiective	Procesul de predare	Materiale suport pentru predare	Evaluare
Introducere	Participanţii să înţeleagă că diversitatea este o caracteristică comună a majorităţii societăţilor. Ea se intensifică cu progresul culturii tehnologice, asimetria dintre ţările subdezvoltate şi cele dezvoltate, imigraţia şi trezirea grupurilor etnice.	Sesiunea începe cu întrebarea: Ce este diversitatea? După o scurtă discuţie, concluzionăm că diversitatea depinde de: etnie, naţionalitate, limba, religie, clasă socială etc. Deci este norma şi nu excepţia.	Tablă, pentru a scrie conceptele principale.
Activitatea 1	Să înţeleagă că formarea Naţiunilor Unite a rezultat din principiile Modernismului şi ale Iluminismului. Naţiunile Unite s-au format din nevoia de omogenitate. Să ia în considerare diferitele tipuri de integrare “jus sanguinis versus jus solis”. Să realizeze că actualele condiţii demografice, geostrategice, politice şi culturale favorizează evidenţierea diversităţii şi a dialogului dintre culturi. Să noteze limitele şi paradoxurile morale ale post-modernismului.	Se continuă cu formularea întrebărilor şi discuţiile cu participanţii. Nu este utilizată metoda socratică, încercând să nu fim foarte directivi. Prezentarea Power Point permite organizarea discursului şi argumentarea. Nu se omite încurajarea formulării opiniilor care generează dialogul În mod particular, se insistă asupra experienţei personale. Această parte este teoretică şi dificilă. Vom fi clari în exprimare şi vom utiliza termeni comprehensibili. În mod special, când prezentăm tabele demografice, acordăm timp participanţilor pentru comentarii şi concluzii. Insistăm asupra diferenţei dintre omul modern şi post- modern.	Prezentare: Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia Interculturală.	Evaluare non- standardizată Observăm interesul şi dispoziţia participanţilor în timpul dezbaterii. Încurajăm formularea întrebărilor şi exprimarea opiniilor.
Activitatea 2	Să se afle în poziţia de a deosebi modul în care diversitatea este abordată, iar aceasta este exprimată prin modele diferite: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală. Să diferenţieze între educaţia multiculturală şi cea interculturală.	Propunem utilizarea fişei de lucru (sau brainstorming dacă grupul este mare). Utilizăm analogia “Grădina de flori”. Îi întrebăm pe participanţi ce ar face într-o grădină de flori cu trandafiri roşii, unde din loc în loc apar lăstari de trandafiri galbeni, albi sau portocalii. Ce alternative au? Analizăm conceptele: asimilare, multiculturalitate derivată din relativism cultural, interculturalitate. Insistăm asupra diferenţei dintre multiculturalitate (unde nu există interacţiune între diferitele grupuri) vs. interculturalitate (unde diferite grupuri interacţionează între ele).	Utilizăm analogia grădinii de flori pe o fişă de lucru. Pentru conceptele şi termenii de bază utilizăm prezentarea Power Point Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia Interculturală.	Evaluare nestandardizată Observăm varietatea alternativelor propuse I evaluăm capacitatea de a corela aceste alternative cu realitatea socială. Examinăm gradul în care participanţii recunosc modelul de management al diversităţii parcurs în şcoala lor şi dacă se află în postura de a putea documentat un astfel de diagnostic. Evaluare standardizată Cerem participanţilor să menţioneze pe o fişă de lucru diferenţele dintre relativism cultural şi interculturalitate.
Evaluare finală	Să înţeleagă că dialogul dintre diversitate şi interculturalitate este legat de noua conjunctură internaţională. Caracterizată de globalizare. Să diferenţieze între diferitele modele de management a diversităţii. Să diferenţieze între relativism cultural şi interculturalitate. Să cunoască implicaţiile educaţionale ale fiecărui model	Discuţii şi prezentări ale concluziilor, utilizând Power Point.	Power Point şi tablă	Activitate de grup, grupe formate din câte trei persoane, cu tema: Cum pot eu să promovez principiile interculturalităţii în şcoala mea: măsuri specifice şi practice.

Sesiunea 2

Prezentarea analitcă a activitătilor	Obiective	Procesul de predare	Materiale suport pentru predare	Evaluare
Introducere	Participanţii vor face legătura cu sesiunea anterioară.	Dialog şi notarea întrebărilor
Activitatea 1	Să se familiarizeze cu principiile educaţiei interculturale: empatie, solidaritate, respect intercultural, evitarea unei gândiri naţionaliste. Să înţeleagă conceptele: paritate culturală, paritate în domeniul cultural şi educaţional al persoanei, oportunităţi egale, coeziune socială.	Se discută termenii empatie, solidaritate, respect intercultural, naţionalism vs. patriotism. Cerem participanţilor să ofere exemple. Analizăm termenii de paritate a culturilor şi capitolul educaţional - cultural. Se face diferenţiere între paritate şi egalitate. Se discută conceptul de oportunităţi egale. Egalitatea burghezilor iacobini şi egalitate compensată. Se oferă exemple.	Utilizăm slide-urile prezentării: Educaţie Interculturală- Comunicare. Curs Intercultural.	Evaluare nestandardizată Se evaluează posibilitatea ca participanţii să găsească exemple care corespund conceptelor învăţate din viaţa profesională şi socială. Este un vocabular important pentru a înţelege conceptele abordate.
Activitatea 2	Să noteze abilităţile interculturale care necesită auto - cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri. Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate din neglijenţa celuilalt şi îngrădesc comunicarea.	Utilizând Power Point prezentăm Cursul Intercultural, un model de comunicare interpersonală, care se bazează pe combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor. Fiecare slide conţine link-uri care fac legătura cu termeni care se discută cu participanţii, îmbogăţind dialogul cu exemple. Ne axăm pe faptul că Educaţia Interculturală nu îşi propune să schimbe persoana, ci din contră încearcă să creeze condiţii pentru o colaborare optimă. Demonstrăm că fiecare etapă a cursului intercultural este o condiţie pentru următoarea. Vom parcurge acest demers de la sfârşit la început şi vom observa că fiecare etapă este un rezultat al etapei anterioare.	Prezentare Power Point: Curs Intercultural
Activitatea 3	Să observe că abilităţile interculturale necesită auto - cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri. Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate de neglijenţa persoanei ţi îngrădesc comunicarea. Să înveţe cum să compună prin diversitate şi contraste.	Workshop: Urmărim instrucţiunile activităţii: Incidente interculturale selectate: studii de caz [ANEXE] Activitatea este desfăşurată pe grupe.	Foi albe tip A3 pe care se notează ideile participanţilor. Un panou pe care să se pună foile. Tablă	Evaluare nestandardizată Ne axăm pe calitatea colaborării dintre membrii grupului. Subliniem acurateţea analizei precum şi posibilele justificări propuse privind atitudinile persoanelor menţionate în studiile de caz. Evaluăm posibilitatea de a depăşi propriile credinţe culturale.
Evaluare finală	Să se sensibilizeze în ceea ce priveşte aspectele legate de diversitate Să exercite auto - critica în ceea ce priveşte propriile comportamente şi poziţii. Să fie capabili să transforme formarea interculturală în abilităţi intercutlurale şi eficienţă didactică.	Discuţii privind impresiile despre modulul specific. Cum cred că s-au schimbat şi cum pot fi acestea transformate în activitatea didactică?		Evaluare standardizată Scrierea unui raport care se va referi la experienţa personală şi participant. Marcarea ideilor preconcepute şi a erorilor. Ar fi abordat în mod diferite problema şi de ce?

ANEXE
Texte suplimentare
Campbell, A. 2000. Cultural identity as a social construct. Intercultural Education 11, no 1: 31-39.
Le Roux, J. 2002. Effective educators are culturally competent communicators. Intercultural Education 13, no 1: 37-48.
Nederveen Pieterse, J. 2002. Globalization and human integration: we are all migrants. Futures 32: 385-398.
Xu, S. 2001. Critical Pedagogy and Intercultural Communication: creating discourses of diversity, equality, common goals and rational-moral motivation. Journal of Intercultural Studies 22, no 3: 279-293.
Sesiunea 1
Activitatea 2
Definiţii ale educaţiei interculturale

Educaţia Interculturală este definită de către Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare ca fiind:

“…educaţia care respectă,celebrează şi recunoaşte normalitatea diversităţii în toate ariile vieţii umane. Sensibilizează elevii cu ideea că oamenii au dezvoltat în mod natural o serie de diferite moduri de viaţă, tradiţii şi perspective asupra lumii, şi prin această complexitate a vieţii umane ne îmbogăţeşte pe noi toţi. Este educaţia care promovează egalitatea şi drepturile omului, combate discriminarea nedreaptă şi promovează valorile pe care se construieşte egalitatea.” (NCCA, Ireland, 2005: 3).

Conform Irish National Teachers' Organisation (INTO), educaţia interculturală este de asemenea, “…respectarea diferenţelor culturale şi promovarea anti-rasismului, nu numai o cunoaştere a culturilor variate. Îşi doreşte să combată ideile preconcepute şi stereotipurile negative ale diferitelor culturi, religii şi naţionalităţi şi caută să dezvolte o apreciere a altor culturi în contextul unei aprecieri critice ale culturilor locale- Irlandeze. Educaţia Interculturală celebrează aspectele pozitive ale diversităţii culturale la fel cum atrage atenţia asupra diferenţelor de putere dintre grupuri şi societăţi”. (INTO, 2002).
Ce este educaţia interculturală?

Educaţia Interculturală

• 
  Se referă la dezvoltarea înţelegerii privind diferitele culturi, sistem de valori, şi sistemele politice şi sociale.
  
• 
  Se referă la înţelegerea diferenţelor şi similarităţilor dintre culturi, sistem de valori, sisteme politice şi sociale
  
• 
  Se referă la înţelegerea diversităţii în toate formele sale, atât la nivel local, cât şi la nivel global
  
• 
  Se referă la dezvoltarea respectului pentru diversitate
  
• 
  Se referă la înţelegerea diversităţii
  
• 
  Se referă la înţelegerea cauzelor şi efectelor rasismului şi a discriminării în toate formele sale
  
• 
  Se referă la dezvoltarea dorinţei de a interacţiona cu persoane din diferite culturi, religii, origini, mod de viaţă, perspective etc. Se referă la combaterea stereotipurilor, a biasărilor şi prejudecăţilor.
  

Sesiunea 2
Activitatea 3
Incidente interculturale selectate şi propuse de S. Paul Verluyten, Universitatea Antwerp.

Formatorii pot utiliza exemple adecvate contextului cultural propriu.

Instrucţiuni: Atribuiţi un scenariu fiecărui elev (fără informaţiile scrise cu font italic). Elevii vor discuta comportamentele descrise în scenarii utilizând un limbaj non- peiorativ şi critic. În final, oferiţi informaţiile de care elevii au nevoie (scrise cu font italic) pentru a înţelege scenariul. Elevii vor discuta pornind de la întrebarea aflată la sfârştul fiecărui scenariu şi vor descrie propriile lor convingeri culturale. Activitatea se desfăşoară mai bine pe echipe formate in cadrul clasei.
Scenariul 1

Am stat trei luni în SUA. Două săptămâni mi-am revenit din şocul cultural, eram pentru prima oară într-o ţară vorbitoare de limba engleză şi era greu pentru mine să vorbesc în engleză.

Un incident a avut loc după câteva săptămâni. Ne-am dus la o petrecere. Casa unde a avut loc petrecerea era pe o stradă lăturalnică. După un timp am descoperit (cu alte două persoane din Cehia) că în faţa casei era un alt student care avea grijă ca persoanele să nu iasă în stradă cu un pahar de bere sau vin. Mai târziu, am aflat că există multe interdicţii ciudate în SUA precum interdicţia de a bea bere în parc sau spatiu de picnic, şi multe altele….(Mariana L., Slovakia, despre prima vizită în SUA)
Notă

• 
  În Europa, nu există un stigmat moral asociat cu consumarea băuturilor alcolice, aşa cum este în SUA. Cum comentaţi aceste diferenţe?
  

Scenariul 2

În vara anului 1984 eram într-o vacanţă cu tatăl meu în Bulgaria. Am locuit la o familie şi într-o seară i-am invitat să mergem împreună să bem o cafea. Au răspuns da (da), dar şi-au întors capul de la stânga la dreapta, ca şi cum ar fi pus “nu”. Am fost surprinşi pentru că nu am înţeles ce spuneau. Nu ştiam dacă invitaţia a fost acceptată sau nu. (Natalia B., Cehia, despre o vizită în Bulgaria)

Notă

• 
  În mai multe ţări balcanice, inclusiv Grecia şi Bulgaria, persoanele dau din cap de la stânga la dreapta pentru a spune “da”. Pentru a spori dificultatea, ridică din cap pentru a spune “nu”. Cum aţi spune “da” sau “nu” în Grecia.
  

Scenariul 3

În vara anului 1992, am fost în Agadir, Maroc, cu un prieten care s-a născut în Belgia, al cărui tată era însă marocan. Am fost invitaţi la cină cu câteva din rudele sale. Mi-a spus înainte că va trebui să mâncăm cu mâna. Am simţit la un moment dat că am făcut ceva teribil greşit. Prietenul meu a observat că mănânc cu mâna stângă şi mi-a atras atenţia, în olandeză, să mănânc cu mâna dreaptă, după care totul a decurs normal. (Koen C., Belgium, in Morocco)

Notă

• 
  În ţările arabe oamenii folosesc trei degete de la mâna dreaptă pentru a mânca. În multe ţări musulmane folosirea mâinii stângi este interzisă pentru atingerea mâncării şi a oamenilor.
  
• 
  Aţi putea să mâncaţi în timp ce folosiţi doar trei degete de la mână)
  
• 
  Vi s-a spus să daţi întotdeauna mâna dreaptă pentru a saluta? De ce credeţi că nu se face acest lucru cu mâna stângă?
  

Scenariul 4

În Italia nu este neobişnuit ca bărbaţii să se sărute pe ambii obraji, mai ales cu ocazia zilelor de naştere sau alte sărbători, sau dacă se reîntâlnesc după o lungă perioadă de timp. În timp ce am fost în Anglia, am dorit să urez unui prieten Crăciun Fericit şi m-am apropiat ca sa îl sărut. S-a dat în spate împietrit. (Ignazio M., Italy, in Anglia)

Notă

• 
  Comportamentele de atingere (inclusiv strângeri de mână sau sărut) sunt specifice culturii. În multe ţări mediteraneene, doi bărbaţi se pot pupa, îmbrăţişa sau ţine de mâna în public.
  
• 
  Există vreo situaţie în care doi bărbaţi se pot îmbrăţişa în public în ţara dumneavoastră? În Europa de Nord, dacă la un meci de fotbal se marchează un gol, acest comportament este acceptabil)
  

Scenariul 5

Am avut şansa de a petrece două săptămâni în Cape Town, Africa de Sud. Am plecat acolo cu Aldo, un italian care nu vorbea limba engleză. Aldo mi-a spus că pentru aniversarea a 25 de ani de căsătorie va cumpăra un diamant pentru soţia lui şi miâa propus să fiu translator la întâlnirea dintre el şi vânzător. Cumpărarea unui diamant nu e un lucru uşor. Trebuie să cunoaşti multe caracteristici: mărime, puritate etc. am petrecut mai multe ore inspectând diferite diamante. După trei ore Aldo era pe punctul de a alege diamantul pe care dorea să îl cumpere, dar vroia să ştie mai multe detalii. Deodată vânzătorul ne-a anunţat că nu mai are timp, chiar când eram pe punctul de a încheia afacerea. Aldo s-a supărat i am plecat din magazine fără să cumpărăm ceva. Apoi Aldo mi-a spus că oricum era hotărât să nu cumpere de la acest vânzător, motivul fiind acela că acesta nu l-a privit în ochi. (Mario P., Italia, în Africa de Sud.)

Notă

• 
  În unele culturi cumpărarea unui obiect dintr-un magazin este un eveniment social, dar şi o tranzacţie comercială. În unele culturi este doar o tranzacţie. Timpul nu este trăit la fel în toate culturile. Onestitatea şi corectitudinea sunt transmise prin contactul vizual şi o stângere de mână fermă. În alte culture un vânzător nu îndrăzneşte să stabilească contactul vizual cu cumpărătorul şi cu siguranţă nu îi va strânge mâna foarte ferm. Cum aţi reacţiona dacă vânzătorul devine nerăbdător în timp ce încercaţi să cumpăraţi ceva? Ce simţiţi, când în timpul unei conversaţii, interlocutorul evită contactul vizual?