Studiul retrospectiv al lui A.J. Chauhan şi colab. cuprinzând 114 copii astmatici urmăriţi timp de 13 luni, confirmă rolul declanşator al infecţiilor virale de căi respiratorii, dar arată de asemenea că gravitatea crizelor induse de aceste infecţii este mărită de o expunere la nivele ridicate de NO2 în timpul săptămânii care precede infecţia. Pare deci că, asocierea mai multor factori de iritaţie şi/sau inflamaţie a căilor respiratorii acţionează în mod sinergic asupra simptomelor respiratorii. De altfel, o poluare atmosferică puternică, cu ozon şi derivaţi ai combustiei hidrocarburilor, creşte de asemenea expresia simptomelor la copiii suferind de Rinită dată de polen (P.A. Steerenberg şi colab.). Exemplele pot continua cu expunerile la SO2 (dioxid de sulf), gaze de eşapament etc.
Poluarea “casnică” poate fi de asemenea o cauză în studiul prospectiv pe aproape 200 de copii cu risc astmatic crescut, V. Diez şi colab. arată că, riscul “bronşitelor asmatiforme” este semnificativ crescut de renovarea apartamentelor în timpul precedenţilor 2 ani. Riscul acestor “bronşite astmatiforme” este majorat dacă există factori adiţionali, cum ar fi tabagismul pasiv, un grad de igrasie sau prezenţa animalelor cu blană. Există, astfel, noţiunea de efect cumulativ al factorilor de risc.
Poluarea “casnică” poate fi de asemenea o cauză în studiul prospectiv pe aproape 200 de copii cu risc astmatic crescut, V. Diez şi colab. arată că, riscul “bronşitelor asmatiforme” este semnificativ crescut de renovarea apartamentelor în timpul precedenţilor 2 ani. Riscul acestor “bronşite astmatiforme” este majorat dacă există factori adiţionali, cum ar fi tabagismul pasiv, un grad de igrasie sau prezenţa animalelor cu blană. Există, astfel, noţiunea de efect cumulativ al factorilor de risc.
În ceea ce priveşte gravitatea astmului, rezultatele studiului prospectiv al lui R. Kurukulaaratchy şi colab. cuprinzând 1450 n.n. neselecţionaţi, arată că, la vârsta de 10 ani, gravitatea astmului, apreciată prin:
În ceea ce priveşte gravitatea astmului, rezultatele studiului prospectiv al lui R. Kurukulaaratchy şi colab. cuprinzând 1450 n.n. neselecţionaţi, arată că, la vârsta de 10 ani, gravitatea astmului, apreciată prin:
scorul medicamentos
numărul de spitalizări
măsurarea HRB nespecifice,
este semnificativ mai importantă la copiii care au prezentat “sibilanţă” precoce şi durabilă, comparativ cu cei cu “sibilianţă” tardivă şi/sau tranzitorie.
Rezultatele studiului lui L. Bräbäch şi colab. pe 215.000 copii suedezi urmăriţi pe o perioadă de 10 ani prin analiza datelor medicale informatizate naţionale, arată că:
Rezultatele studiului lui L. Bräbäch şi colab. pe 215.000 copii suedezi urmăriţi pe o perioadă de 10 ani prin analiza datelor medicale informatizate naţionale, arată că:
reprezintă factori de risc de spitalizare pentru o Bronşită acută astmatiformă înainte de vârsta de 2 ani (!)
Riscul este în mod deosebit ridicat dacă există un cumul de factori de risc şi în particular un tabagism la mamă, asociat unei prematurităţi, în comparaţie cu copiii născuţi la termen şi neexpuşi la tabagism.
Riscul este în mod deosebit ridicat dacă există un cumul de factori de risc şi în particular un tabagism la mamă, asociat unei prematurităţi, în comparaţie cu copiii născuţi la termen şi neexpuşi la tabagism.
V. Siroux şi colab. într-un studiu cuprinzând 216 copii şi adolescenţi astmatici, arată că gravitatea astmului este pozitiv şi semnificativ corelată cu nivelul IgE seric total, dar nu şi cu numărul eozinofilelor sanguine şi nici cu numărul prick-testelor pozitive la alergenii curenţi.
O alergie alimentară asociată la un astm, reprezintă un factor de risc de gravitate al astmului infantil şi creşte în mod considerabil frecvenţa spitalizărilor pentru astm şi în special pentru astmul grav (astm “quasi-fatal”).
O alergie alimentară asociată la un astm, reprezintă un factor de risc de gravitate al astmului infantil şi creşte în mod considerabil frecvenţa spitalizărilor pentru astm şi în special pentru astmul grav (astm “quasi-fatal”).
Rolul terenului atopic ca factor de risc de persistenţă şi de gravitate al astmului este confirmat de B. Kjellman şi P.M. Gustafsson, care arată că, împreună cu sexul (feminin) şi existenţa unei puternice HRB ne-specifice, existenţa unei sensibilizări la alergenii obişnuiţi, la animalele domestice, în timpul copilăriei, creşte riscurile de persistenţă şi gravitate ale astmului la vârsta adultă.
Studiul lui W.K. Kalaajiek arată că riscul de spitalizări repetate pentru crize de astm acut grav este semnificativ crescut la:
Studiul lui W.K. Kalaajiek arată că riscul de spitalizări repetate pentru crize de astm acut grav este semnificativ crescut la:
Copiii de sex masculin (raport M/F = 1,8),
Expunere la tabagism al mamei (p < 0,02),
Cu repetate IACRS (p<0,001)
Vârsta mai mică de 11 ani (p<0,05)
Prezentare de semne manifeste de atopie, cum ar fi DA (p<0,001),
Un nivel seric crescut la IgE serice totale (p<0,02)
Hipereozinofilie sanguină (p<0,001)
Literatura ultimilor ani confirmă că astmul copilului este subdiagnosticat şi subtratat şi că rămân de făcut multe eforturi pentru organizarea activităţii în cadrul depistării şi tratării astmului. (W. Maziak şi colab.)
