Terenul atopic

Mai multe studii recente au demonstrat eficacitatea desensibilizării (DS) pe cale sublinguală a copiilor cu Rinită, Conjunctivită şi/sau Astm, alergici la acarieni şi la polen.

• Mai multe studii recente au demonstrat eficacitatea desensibilizării (DS) pe cale sublinguală a copiilor cu Rinită, Conjunctivită şi/sau Astm, alergici la acarieni şi la polen.

După Di Rienzo şi colab., într-un studiu efectuat pe 60 de copii suferind de Astm alergic la Acarieni, din care 35 au primit DS pe cale sublinguală şi 25 placebo, eficacitatea DS persistă pentru o perioadă de 4-5 ani după oprirea sa, în termeni de reducere a scorului clinic şi medicamentos.

• După Di Rienzo şi colab., într-un studiu efectuat pe 60 de copii suferind de Astm alergic la Acarieni, din care 35 au primit DS pe cale sublinguală şi 25 placebo, eficacitatea DS persistă pentru o perioadă de 4-5 ani după oprirea sa, în termeni de reducere a scorului clinic şi medicamentos.

• O diminuare semnificativă a nivelului plasmatic al ECP (proteina cationică a eozinofilelor), a IL-13 şi a Prolactinei, care nu este observată decât la copiii care au primit recent un tratament activ şi nu la cei care au primit placebo, sugerează că DS pe cale sublinguală tinde să diminue reactivitatea LyT Th2 îndeosebi (!)

Diversele studii recente au sugerat un posibil interes al anticorpilor anti IgE “umanizaţi” în tratamentul bolilor alergice a copilului (R.F. Lemanske şi colab.)

• Diversele studii recente au sugerat un posibil interes al anticorpilor anti IgE “umanizaţi” în tratamentul bolilor alergice a copilului (R.F. Lemanske şi colab.)

În sfârşit, dacă un program educativ de tip şcoala astmului ameliorează semnificativ adeziunea părinţilor la tratamentul cu corticoizi inhalaţi de copiii lor, acest tip de program nu diminuă semnificativ riscul relativ al consultaţiilor de urgenţă sau de spitalizare pentru criza de astm (S.L. Lukacs şi colab.)

• În sfârşit, dacă un program educativ de tip şcoala astmului ameliorează semnificativ adeziunea părinţilor la tratamentul cu corticoizi inhalaţi de copiii lor, acest tip de program nu diminuă semnificativ riscul relativ al consultaţiilor de urgenţă sau de spitalizare pentru criza de astm (S.L. Lukacs şi colab.)

Dermatita atopică este o afecţiune frecventă a copilului. Ea este martorul existenţei unui teren atopic, care predispune la dezvoltarea altor alergii, alimentare şi/sau respiratorii.

• Dermatita atopică este o afecţiune frecventă a copilului. Ea este martorul existenţei unui teren atopic, care predispune la dezvoltarea altor alergii, alimentare şi/sau respiratorii.

• Într-un studiu pe 1500 copii englezi în vârstă de 10 ani, Kurukulaaratchy şi colab. arată că, la această vârstă, prevalenţa DA este de 13,7%, dar dacă se ia în consideraţie faptul că o proporţie din copii şi-au vindecat DA, prevalenţa cumulată a acestei afecţiuni este estimată la peste 40%.

Factorii de risc ai persistenţei DA, la vârsta de 10 ani, au fost:

• Factorii de risc ai persistenţei DA, la vârsta de 10 ani, au fost:

• un debut precoce (56,3%)
• istoric clinic de alergie alimentară şi/sau respiratorie
• prick-teste pozitive la unul sau mai mulţi alergeni obişnuiţi (p<0,001)
• antecedente materne de astm (p=0,03)

Se ştie că alergenele alimentare joacă un rol etiopatogenetic important în DA la copil, dar se ignoră dacă alimentele actuale în cauză sunt aceleaşi care erau implicate în urmă cu 10-15 ani.

• Se ştie că alergenele alimentare joacă un rol etiopatogenetic important în DA la copil, dar se ignoră dacă alimentele actuale în cauză sunt aceleaşi care erau implicate în urmă cu 10-15 ani.

• LV, oul, făina de grâu, soia, arahidele şi peştele par a fi alergenele alimentare cel mai frecvent implicate.

Unele sensibilizări alimentare pot fi oculte, după cum au arătat Monti şi colab. într-un studiu prospectiv pe 107 sugari suferind de DA şi care nu au consumat alimente cu conţinut de ou şi supuşi la un prim contact cu acest aliment, sub formă de test de provocare orală (TPO), efectuat în mediu spitalicesc. TPO la ou a fost pozitiv la 72 copii (67,3%).

• Unele sensibilizări alimentare pot fi oculte, după cum au arătat Monti şi colab. într-un studiu prospectiv pe 107 sugari suferind de DA şi care nu au consumat alimente cu conţinut de ou şi supuşi la un prim contact cu acest aliment, sub formă de test de provocare orală (TPO), efectuat în mediu spitalicesc. TPO la ou a fost pozitiv la 72 copii (67,3%).

Se pare că sensibilitatea patch-testelor la alimente este net superioară sensibilităţii prick-testelor.

• Se pare că sensibilitatea patch-testelor la alimente este net superioară sensibilităţii prick-testelor.

• Clasic, tratamentul DA se bazează pe o asociere, cea mai complet posibilă, printre care:

• îndepărtarea alergenilor responsabili şi a factorilor iritanţi ne-specifici
• o bună igienă a pielii
• utilizarea regulată de emoliente
• aplicarea de dermocorticoizi în perioada puseului acut

Rezultatele studiului ETACTM au arătat că CETIRIZINE, administrată zilnic, ar diminua semnificativ riscul dezvoltării astmului la copiii suferind de DA.

•