Relaţia între atopie şi infecţiile curente este foarte interesantă. Rezultatele unui studiu prospectiv, efectuat pe 889 copii danezi urmăriţi de la naştere, arată că, la vârsta de 7 ani, riscul atopic, apreciat prin istoricul clinic şi pe baza rezultatelor dozărilor IgE serice specifice pentru alergenii curenţi, creşte odată cu numărul infecţiilor (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă) în timpul celor 2 ani de viaţă (P. Bager şi colab. 2002). Aceste studii concordă cu rezultatele unei cercetări in vitro care arată că temperaturile egale sau superioare la 380C, inhibă producţia citokinelor t caracteristice tipului Th1 şi potenţează producţia citokinelor de tip Th2 de către celulele mononucleate sanguine umane (E.M. Boneberg şi T. Hartung 2003).
Relaţia între atopie şi infecţiile curente este foarte interesantă. Rezultatele unui studiu prospectiv, efectuat pe 889 copii danezi urmăriţi de la naştere, arată că, la vârsta de 7 ani, riscul atopic, apreciat prin istoricul clinic şi pe baza rezultatelor dozărilor IgE serice specifice pentru alergenii curenţi, creşte odată cu numărul infecţiilor (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă) în timpul celor 2 ani de viaţă (P. Bager şi colab. 2002). Aceste studii concordă cu rezultatele unei cercetări in vitro care arată că temperaturile egale sau superioare la 380C, inhibă producţia citokinelor t caracteristice tipului Th1 şi potenţează producţia citokinelor de tip Th2 de către celulele mononucleate sanguine umane (E.M. Boneberg şi T. Hartung 2003).
În cazul infecţiilor cu VSR în primii 2 ani de viaţă, dacă ele grăbesc vârsta de debut a astmului (în medie 3 ani faţă de 5,6 ani la copilul care nu a fost infectat cu VSR, p=0,014), ele par a nu avea nici o influenţă semnificativă faţă de prevalenţa dermatitei alergice, a rinitei alergice şi a astmului la vârsta de 6-10 ani (H. Juntti şi colab.)
În cazul infecţiilor cu VSR în primii 2 ani de viaţă, dacă ele grăbesc vârsta de debut a astmului (în medie 3 ani faţă de 5,6 ani la copilul care nu a fost infectat cu VSR, p=0,014), ele par a nu avea nici o influenţă semnificativă faţă de prevalenţa dermatitei alergice, a rinitei alergice şi a astmului la vârsta de 6-10 ani (H. Juntti şi colab.)
În legătura cu vaccinările, s-a pornit de la idea că, creşterea numărului de vaccinări ar putea sta la originea creşterii prevalenţei bolilor alergice.
În legătura cu vaccinările, s-a pornit de la idea că, creşterea numărului de vaccinări ar putea sta la originea creşterii prevalenţei bolilor alergice.
Studiul lui P. Bager şi colab. pe 2.300 femei tinere daneze, arată că riscul de atopie, de rinită alergică sau astm la vârsta de adult nu este influenţată de existenţa sau absenţa vaccinării antivariolice în copilărie.
Diverse studii au sugerat că vaccinarea BCG în timpul copilăriei ar putea diminua riscul atopic şi că acest efect protector ar fi proporţional cu imunitatea antituberculoasă indusă. In vitro, celulele mononucleate sanguine a copiilor atopici recent vaccinaţi cu BCG produc mai mult IFN-gamma (p<0,001) şi mai puţină IL-5 decât celulele sanguine ale copiilor atopici ne-vaccinaţi (A.Ozera şi colab.)
Diverse studii au sugerat că vaccinarea BCG în timpul copilăriei ar putea diminua riscul atopic şi că acest efect protector ar fi proporţional cu imunitatea antituberculoasă indusă. In vitro, celulele mononucleate sanguine a copiilor atopici recent vaccinaţi cu BCG produc mai mult IFN-gamma (p<0,001) şi mai puţină IL-5 decât celulele sanguine ale copiilor atopici ne-vaccinaţi (A.Ozera şi colab.)
În acelaş timp, într-un studiu prospectiv, efectuat pe 751 copii australieni de origine asiatică, G.B. Marks şi colab. arată că, global, între 7-14 ani, frecvenţa bolilor alergice este identică la copiii vaccinaţi BCG la naştere, ca şi la cei nevaccinaţi.
În acelaş timp, într-un studiu prospectiv, efectuat pe 751 copii australieni de origine asiatică, G.B. Marks şi colab. arată că, global, între 7-14 ani, frecvenţa bolilor alergice este identică la copiii vaccinaţi BCG la naştere, ca şi la cei nevaccinaţi.
Totuşi, în acest studiu, riscul relativ al Hiperreactivităţii bronşice ne-specifice şi ale Astmului este modest, dar semnificativ diminuat, la copiii vaccinaţi având antecedente de atopie la părinţi, ceea ce sugerează că vaccinarea neo-natală cu BCG ar exercita un anumit efect protector faţă de riscul astmatic, dar numai la copiii cu risc atopic crescut (!)
Rezultatele studiului lui C. Grüber şi colab., pe aproape 1000 de copii germani investigaţi printr-o anamneză detaliată, dozarea IgE serice totale şi a IgE serice specifice, arată că prevalenţa Dermatitei atopice, a Astmului şi a nivelului de sensibilizare este,la vârsta de 5 ani, invers corelată cu numărul de injecţii de vaccinuri împotriva tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului şi Haemophilus influenzae.
Rezultatele studiului lui C. Grüber şi colab., pe aproape 1000 de copii germani investigaţi printr-o anamneză detaliată, dozarea IgE serice totale şi a IgE serice specifice, arată că prevalenţa Dermatitei atopice, a Astmului şi a nivelului de sensibilizare este,la vârsta de 5 ani, invers corelată cu numărul de injecţii de vaccinuri împotriva tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului şi Haemophilus influenzae.
Numeroşi factori care acţionează asupra foetusului (în special tabagismul pasiv in utero), alţii care depind de n.n.: greutatea mică la naştere, prematuritatea, condiţiile naşterii, etc. / şi de sugar: infecţiile virale ale căilor respiratorii, expunerea la alergene şi la substanţe iritante ale căilor respiratorii, printre care acelaşi tabagism pasiv, sunt capabili de a majora riscurile de atopie şi astm la copil.
