Tortura şi rele tratamente faţĂ de copii

Consecinţele psiho-sociale ale torturii trebuie luate în consideraţie, deoarece ele, la fel ca şi cicatricile sau durerea fizică, îi amintesc permanent victimei despre cele suferite. Este un cerc vicios, în care evenimentele traumatizante reapar mereu în amintire și victima suferă o perioadă îndelungată de timp, poate chiar toată viaţa. Practic toţi minorii care au fost maltrataţi suferă enorm și poartă în ei setea de răzbunare. Din aceste considerente, ei au nevoie de înţelegere și suport în depășirea problemelor cu care se confruntă.

5.4. Aspectele legale privind consecinţele torturii și a tratamentelor inumane

În cadrul studiului au fost analizate cazurile a 20 persoane cu statut de minori asistaţi la RCTV Memoria, începînd cu anul 2003 (1 persoană), 2004 (1), 2006 (1) și începînd cu 2009 – 17 persoane. Majoritatea dintre ei au fost înregistraţi la solicitările avocaţilor, rudelor sau la adresare personală, fiind eligibili conform art. 1 al UN CAT, deoarece au suferit diferire forme de tortură, tratament inuman și/sau degradant în perioade cînd se aflau în custodia statului.

Pe lîngă problemele de sănătate fizică și mentală cauzate de tortura suferită, unii dintre ei s-au confruntat și cu probleme legale. Din numărul total de 20 de minori asistaţi la RCTV Memoria, 7 au declarat că nu au avut posibilitate de a depune un recurs efectiv la învinuirile aduse, din cauza stării materiale precare și a lipsei banilor pentru a contracta un avocat. Drept urmare sentinţele primei instanţe au rămas nesupuse căilor de atac și 4 persoane au fost condamnate cu privaţiune de libertate. Din aceste 4 cazuri, numai 2 persoane, care au fost condamnate la privațiune de libertate, au contestat hotărîrile instanţelor judecătoreşti, nefiind de acord cu sentința.

În pofida faptului că toate persoanele asistate au suferit traume fizice și psihice, fiind în arest sau detenţie, nu toţi au avut curajul și posibilitatea să depună plîngere. Un număr de 6 persoane asistate au declarat că nu au depus plîngere pe tortură şi relele tratamente din cauza neîncrederii în justiţie sau experienţei negative ale altor persoane, care s-au plîns în instanţe dar nu au fost îndreptăţiţi și despăgubiţi pentru suferinţele sale. Din14 beneficiari ai RCTV Memoria, care au depus plîngere pe tortură şi relele tratamente, cauzele a 6 persoane au fost suspendate, din motivul ca ar lipsi probele care ar demonstra vinovăţia torţionarilor. Dar motivul a fost de fapt ineficienţa anchetei cu o investigare medico-legală superficială.

Asistenţa victimelor și depunerea plîngerilor pe tortură poartă un caracter preventiv și reprezintă o garanţie fundamentală împotriva torturii și relelor tratamente. Astfel, toţi deţinuţii trebuie să dispună de mecanisme eficiente de depunere a plîngerilor, atît în interiorul cît şi în exteriorul instituţiei de detenţie.

Totuşi din 14 plîngeri depuse, 6 beneficiari ai RCTV Memoria au obţinut calitatea de victimă procesuală, reieșind din daunele morale, fizice sau materiale care le-au fost aduse. Victimele, împreună cu apărătorii săi, au demonstrat prin folosirea mijloacelor de probă în procesul penal, vinovăţia şi atragerea la răspundere a persoanelor vinovate de aplicare a torturii şi relelor tratamente. Dosarele lor cu privire la plîngerile pe tortură au fost examinate de instanţele naţionale, dar din cauza lipsei unor remedii eficiente, au fost depuse cereri la CEDO, dintre care intr-un caz a fost deja luată hotarîrea (Corsacov vs Moldova), iar altele 5 sunt pe rol.

Recomandări finale:

1. 
   Modificarea cadrului normativ care reglementează sancțiunile disciplinare aplicate condamnaților, în vederea excluderii încarcerării ca măsură disciplinară aplicată minorilor în detenție.
   
2. 
   Modificarea cadrului normativ în vederea reglementării capacității minorului de a-și exercita personal dreptul la petiționare și a procedurii de examinare a acestora .
   
3. 
   Consolidarea mecanismului de decidere asupra oportunității de decidere și de aplicare a măsurilor de protecție față de minorii care au depus plângeri.
   
4. 
   Modificarea cadrului normativ în vederea reglementării acordării asistenţei juridice garantate de stat copiilor victime ale infracţiunilor.
   
5. 
   Elaborarea și aprobarea unui mecanism de monitorizare și evaluare a calității asistenței juridice acordate minorilor.
   
6. 
   Elaborarea unui set de indicatori universali pentru colectarea și prelucrarea datelor dezagregate privind copiii în conflict și în contact cu legea.
   
7. 
   Sensibilizarea opiniei publice cu privire la fenomenul torturii și relelor tratamente, și a consecințelor acestora asupra victimelor și societății.
   
8. 
   Includerea în curicula de formare și instruire inițială și continuă, a tuturor aspectelor ce țin de fenomenul torturii și relelor tratamente: prevenire, combatere, documentare, investigare, identificare și asistență a cazurilor.
   
9. 
   Asigurarea independenței funcționale a serviciilor medicale din cadrul instituțiilor ce asigură detenția persoanelor, în special a minorilor, odată cu creșterea profesionalismului personalului medical și psiho-social și a nivelului lor de cunoștințe în domeniul ce ține de efectele torturii și relelor tratamente asupra minorilor.
   
10. 
    Elaborarea unei cartele medicale unice care să însoțească minorul de la momentul reținerii pînă la eliberarea din detenție, cu asigurarea documentării sistematice și complexe a tuturor manifestărilor clinice și a potențialelor consecințe ale torturii.
    
11. 
    Elaborarea unor programe de identificare timpurie a victimelor torturii şi relelor tratamente, inclusiv din rândul minorilor care se află în arest sau detenţie, cu monitorizarea și asistența lor complexă, în scopul prevenirii agravărilor sau a evoluției cronice a consecinţelor traumelor suferite, cu elaborarea programelor de reabilitare și în perioada post-detenție.
    
12. 
    Includerea reabilitării victimelor torturii ca prioritate primordială în activitatea instituțiilor de stat relevante (MJ; MS; MMPSFC) și în dialogul Moldova-UE sau alți parteneri externi, cu implicarea societăţii civice.