Tratat din 25/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 din 01/06/2005 Intrare in vigoare
Yüklə 4,52 Mb.
|
CAPITOLUL VI DISPOZIŢII FINANCIARE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ARTICOLUL 26 Conturi financiare 1. Exerciţiul financiar al Băncii Centrale Europene şi al băncilor centrale naţionale începe în prima zi a lunii ianuarie şi se încheie în ultima zi a lunii decembrie. 2. Conturile anuale ale Băncii Centrale Europene se stabilesc de Comitetul Executiv, în conformitate cu principiile definite de Consiliul Guvernatorilor. Conturile se aprobă de Consiliul Guvernatorilor şi ulterior se publică. 3. În scopul administrării şi efectuării de analize, Comitetul Executiv realizează un bilanţ consolidat al Sistemului European al Băncilor Centrale care cuprinde activele şi pasivele băncilor centrale naţionale care fac parte din Sistemul European al Băncilor Centrale. 4. În aplicarea prezentului articol, Consiliul Guvernatorilor adoptă normele necesare pentru standardizarea procedurilor contabile şi de informare privind operaţiunile băncilor centrale naţionale. ARTICOLUL 27 Auditarea conturilor 1. Conturile Băncii Centrale Europene şi ale băncilor centrale naţionale sunt verificate de auditori externi independenţi, desemnaţi la recomandarea Consiliului Guvernatorilor şi aprobaţi de Consiliu. Auditorii au autoritate deplină de a verifica toate registrele şi conturile Băncii Centrale Europene şi ale băncilor centrale naţionale şi de a obţine toate informaţiile necesare privind operaţiunile desfăşurate de acestea. 2. Articolul III-384 din Constituţie se aplică numai în cazul unei evaluări a eficienţei gestiunii Băncii Centrale Europene. ARTICOLUL 28 Capitalul Băncii Centrale Europene 1. Capitalul Băncii Centrale Europene se ridică la 5 miliarde de euro. Capitalul poate fi majorat printr-o decizie europeană a Consiliului Guvernatorilor care hotărăşte cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41. 2. Băncile centrale naţionale sunt singurele autorizate să subscrie şi să deţină capitalul Băncii Centrale Europene. Subscrierea capitalului se efectuează conform cheii de repartizare determinate în conformitate cu articolul 29. 3. Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), stabileşte suma şi forma în care va fi vărsat capitalul. 4. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (5), cotele deţinute de băncile centrale naţionale din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene nu pot fi cedate, constituite ca garanţie sau sechestrate. 5. În cazul în care cheia de repartizare menţionată în articolul 29 este modificată, băncile centrale naţionale transferă între ele cotele din capital corespunzătoare, astfel încât repartizarea lor să corespundă noii chei. Consiliul Guvernatorilor stabileşte modalităţile de realizare a acestor transferuri.
- 50% din proporţia reprezentată de populaţia statului membru în cauză în cadrul populaţiei Uniunii în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale; - 50% din proporţia reprezentată de produsul intern brut al statului membru în cauză din produsul intern brut al Uniunii la preţul pieţei, stabilită în decursul ultimilor cinci ani până în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale. Procentele se rotunjesc la valoarea mai mare sau mai mică până la cel mai apropiat multiplu de 0,0001%. 2. Datele statistice necesare pentru aplicarea prezentului articol se stabilesc de Comisie în conformitate cu normele prevăzute de Consiliu în conformitate cu articolul 41. 3. Ponderile atribuite băncilor centrale naţionale se adaptează din cinci în cinci ani după instituirea Sistemului European al Băncilor Centrale, prin analogie cu alineatul (1). Cheia de repartizare adaptată intră în vigoare în prima zi a anului următor. 4. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol.
2. Contribuţia fiecărei bănci centrale naţionale se stabileşte proporţional cu cota deţinută de aceasta în capitalul subscris al Băncii Centrale Europene. 3. Fiecare bancă centrală naţională primeşte de la Banca Centrală Europeană o creanţă echivalentă cu contribuţia sa. Consiliul Guvernatorilor stabileşte denominarea şi remunerarea creanţelor menţionate. 4. Banca Centrală Europeană poate solicita active suplimentare din rezerve, în conformitate cu alineatul (2), peste limita stabilită în alineatul (1), în limitele şi condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41. 5. Banca Centrală Europeană poate deţine şi gestiona poziţii de rezervă la Fondul Monetar Internaţional şi drepturi speciale de tragere şi poate accepta punerea în comun a acestor active. 6. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare în vederea aplicării prezentului articol. ARTICOLUL 31 Active din rezervele valutare deţinute de băncile centrale naţionale 1. Băncile centrale naţionale sunt autorizate să efectueze operaţiuni pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de organizaţiile internaţionale, în conformitate cu articolul 23. 2. Toate celelalte operaţiuni cu active din rezervele valutare care rămân în băncile centrale naţionale după efectuarea transferurilor menţionate la articolul 30 şi tranzacţiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în devize, până la o anumită limită care urmează să fie stabilită în cadrul alineatului (3), fac obiectul unei autorizări din partea Băncii Centrale Europene pentru a asigura consecvenţa cu politica de schimb valutar şi cu politica monetară a Uniunii. 3. Consiliul Guvernatorilor adoptă orientări pentru a facilita operaţiunile menţionate anterior.
2. Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naţionale este egal cu venitul anual pe care aceasta îl obţine din activele deţinute în schimbul bancnotelor aflate în circulaţie şi al obligaţiilor rezultate din depozitele constituite de instituţiile de credit. Aceste active sunt identificate de băncile centrale naţionale în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor. 3. În cazul în care, după debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor consideră că structura bilanţului băncilor centrale naţionale nu permite aplicarea alineatului (2), acesta poate decide, cu majoritate calificată, ca, prin derogare de la alineatul (2), venitul monetar să se calculeze în conformitate cu o altă metodă pe parcursul unei perioade de cel mult cinci ani. 4. Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naţionale se reduce cu valoarea dobânzilor plătite de banca centrală în cauză pentru depozitele constituite de instituţiile de credit, în conformitate cu articolul 19. Consiliul Guvernatorilor poate decide să compenseze băncile centrale naţionale pentru costurile suportate cu ocazia emisiunii de bancnote sau, în situaţii excepţionale, pentru pierderi specifice rezultate din operaţiunile de politică monetară efectuate în contul Sistemului European al Băncilor Centrale. Compensarea se realizează în forma pe care Consiliul Guvernatorilor o consideră corespunzătoare. Aceste sume se pot compensa din venitul monetar al băncilor centrale naţionale. 5. Suma veniturilor monetare ale băncilor centrale naţionale se repartizează între acestea, proporţional cu cotele vărsate pe care le deţin din capitalul Băncii Centrale Europene, sub rezerva oricărei decizii adoptate de Consiliul Guvernatorilor în conformitate cu articolul 33 alineatul (2). 6. Banca Centrală Europeană efectuează compensarea şi regularizarea soldurilor rezultate din repartizarea venitului monetar în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor. 7. Consiliul Guvernatorilor adoptă toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol. ARTICOLUL 33 Repartizarea profiturilor şi pierderilor nete ale Băncii Centrale Europene 1. Profitul net al Băncii Centrale Europene se transferă după cum urmează: (a) o sumă care urmează să fie stabilită de Consiliul Guvernatorilor, dar care nu poate depăşi 20% din profitul net, se transferă în fondul general de rezervă în limita unui nivel egal cu 100% din capital; (b) profitul net rămas se distribuie acţionarilor Băncii Centrale Europene în mod proporţional cu cotele vărsate din capital. 2. În cazul în care Banca Centrală Europeană înregistrează o pierdere, aceasta se acoperă din fondul general de rezervă al Băncii Centrale Europene şi, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de Consiliul Guvernatorilor, din veniturile monetare aferente exerciţiului financiar în cauză în mod proporţional şi în limita sumelor alocate băncilor centrale naţionale în conformitate cu articolul 32 alineatul (5). CAPITOLUL VII DISPOZIŢII GENERALE ARTICOLUL 34 Acte juridice 1. În conformitate cu articolul III-190 din Constituţie, Banca Centrală Europeană adoptă: (a) regulamente europene, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din prezentul statut, precum şi în cazurile prevăzute de regulamentele şi deciziile europene menţionate la articolul 41; (b) deciziile europene necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut; (c) recomandări şi avize. 2. Banca Centrală Europeană poate decide să publice deciziile europene, regulamentele şi avizele pe care le adoptă. 3. În limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Banca Centrală Europeană are competenţa de a impune amenzi şi penalităţi întreprinderilor în caz de nerespectare a regulamentelor sale şi a deciziilor europene. ARTICOLUL 35 Controlul jurisdicţional şi aspecte conexe 1. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate examina actele sau omisiunile Băncii Centrale Europene sau i se poate solicita să le interpreteze în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie. Banca Centrală Europeană poate formula acţiuni în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie. 2. Litigiile dintre Banca Centrală Europeană, pe de-o parte, şi creditorii sau debitorii acesteia sau orice altă persoană, pe de altă parte, sunt soluţionate de instanţele naţionale competente, cu excepţia cazurilor în care competenţa a fost atribuită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 3. Banca Centrală Europeană intră sub incidenţa regimului de răspundere prevăzut la articolul III-341 din Constituţie. Răspunderea băncilor centrale naţionale se determină în funcţie de legislaţia internă respectiv. 4. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să hotărască în temeiul unei clauze de arbitraj prevăzută într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Banca Centrală Europeană sau în numele acesteia. 5. Consiliul Guvernatorilor ia decizia Băncii Centrale Europene de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. 6. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să hotărască în litigiile privind îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care le revin în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut. În cazul în care Banca Centrală Europeană consideră că o bancă centrală naţională nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut, Banca Centrală Europeană emite un aviz motivat asupra cazului, după ce a oferit băncii centrale naţionale în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile. În cazul în care banca centrală naţională în cauză nu respectă avizul menţionat într-un termen stabilit de Banca Centrală Europeană, poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. ARTICOLUL 36 Personalul 1. La propunerea comitetului executiv, Consiliul Guvernatorilor adoptă regimul aplicabil personalului Băncii Centrale Europene. 2. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să soluţioneze orice litigiu dintre Banca Centrală Europeană şi agenţii acesteia în limitele şi în condiţiile prevăzute de regimul care li se aplică. ARTICOLUL 37 Secret profesional 1. Membrii organelor de decizie şi ai personalului Băncii Centrale Europene şi ai băncilor centrale naţionale au obligaţia, chiar şi după încetarea funcţiei lor, să nu divulge informaţiile care, prin natura lor, intră sub incidenţa secretului profesional. 2. Persoanele care au acces la datele care intră sub incidenţa unui act juridic al Uniunii Europene care impune obligaţia secretului profesional intră de asemenea sub incidenţa acestei obligaţii. ARTICOLUL 38 Semnatari Banca Centrală Europeană se angajează din punct de vedere juridic faţă de terţi prin intermediul preşedintelui, prin intermediul a doi membri ai comitetului executiv sau prin semnătura a doi membri ai personalului băncii, autorizaţi de preşedinte să semneze în numele Băncii Centrale Europene. ARTICOLUL 39 Privilegii şi imunităţi Banca Centrală Europeană beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii sarcinilor sale, în condiţiilor stabilite în protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene. CAPITOLUL VIII MODIFICAREA STATUTULUI ŞI REGLEMENTĂRI COMPLEMENTARE ARTICOLUL 40 Proceduri simplificate de modificare 1. În conformitate cu articolul III-187 alineatul (3) din Constituţie, articolul 5 alineatele (1), (2) şi (3), articolele 17 şi 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 şi 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) şi (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) şi articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate prin legea europeană: (a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, (b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei. 2. Articolul 10 alineatul (2) poate fi modificat printr-o decizie europeană a Consiliului European care hotărăşte în unanimitate fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene. Respectivele modificări intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constituţionale. 3. O recomandare din partea Băncii Centrale Europene în temeiul prezentului articol necesită decizia unanimă a Consiliului Guvernatorilor.
(a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, (b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei.
2. Băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări, prevăzute la articolul III-197 alineatul (1) din Constituţie, îşi menţin competenţele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul intern. 3. În conformitate cu articolul III-197 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituţie, în articolul 3, articolul 11 alineatul (2) şi articolul 19 din prezentul statut, 'state membre' înseamnă statele membre a căror monedă este euro. 4. În articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (2) şi (3), articolul 12 alineatul (1), articolele 16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31 şi 32, articolul 33 alineatul (2) şi articolul 50, 'bănci centrale naţionale' înseamnă băncile centrale ale statelor membre a căror monedă este euro. 5. În articolul 10 alineatul (3) şi articolul 33 alineatul (1), 'acţionari' înseamnă băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror monedă este euro. 6. În articolul 10 alineatul (3) şi articolul 30 alineatul (2), 'capital subscris' înseamnă capitalul Băncii Centrale Europene subscris de băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror monedă este euro. ARTICOLUL 43 Sarcini tranzitorii ale Băncii Centrale Europene Banca Centrală Europeană preia funcţiile anterioare ale Institutului Monetar European prevăzute la articolul III-199 alineatul (2) din Constituţie care, având în vedere derogările acordate unuia sau mai multor state, trebuie să fie îndeplinite în continuare după introducerea monedei euro. Banca Centrală Europeană oferă consiliere în cadrul pregătirilor în vederea abrogării derogărilor prevăzute la articolul III-198 din Constituţie. ARTICOLUL 44 Consiliul General al Băncii Centrale Europene 1. Fără să aducă atingere articolului III-187 alineatul (1) din Constituţie, Consiliul General se constituie ca al treilea organ de decizie al Băncii Centrale Europene. 2. Consiliul General este format din preşedintele şi vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, precum şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale. Ceilalţi membri ai Comitetului Executiv pot participa la şedinţele Consiliului General, fără însă a avea drept de vot. 3. Responsabilităţile Consiliului General sunt enumerate în mod exhaustiv în articolul 46.
2. Preşedintele Consiliului şi un membru al Comisiei pot participa la şedinţele Consiliului general, fără însă a avea drept de vot. 3. Preşedintele pregăteşte reuniunile consiliului general. 4. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), Consiliul general îşi adoptă regulamentul de procedură. 5. Secretariatul Consiliului general este asigurat de Banca Centrală Europeană.
(a) îndeplineşte sarcinile prevăzute la articolul 43; (b) contribuie la funcţiile consultative menţionate la articolul 4 şi în articolul 25 alineatul (1). 2. Consiliul general contribuie: (a) la colectarea informaţiilor statistice menţionate la articolul 5; (b) la elaborarea rapoartelor de activitate ale Băncii Centrale Europene menţionate la articolul 15; (c) la stabilirea normelor prevăzute la articolul 26 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 26; (d) la luarea tuturor celorlalte măsuri prevăzute la articolul 29 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 29; (e) la stabilirea condiţiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene prevăzute la articolul 36. 3. Consiliul general contribuie la pregătirile necesare în vederea stabilirii irevocabile a cursurilor de schimb valutar pentru monedele statelor membre care fac obiectul unei derogări în raport cu moneda euro, prevăzută la articolul III-198 alineatul (3) din Constituţie. 4. Preşedintele Băncii Centrale Europene informează Consiliul general cu privire la deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor.
2. În afară de plata prevăzută la alineatul (1), banca centrală naţională în cauză contribuie la rezervele Băncii Centrale Europene, la provizioanele echivalente unor rezerve şi la suma care trebuie alocată în plus rezervelor şi provizioanelor, care corespunde soldului contului de profit şi pierderi la data de 31 decembrie a anului anterior abrogării derogării. Suma care urmează să fie vărsată se calculează înmulţind valoarea rezervelor, definite anterior şi aşa cum figurează în bilanţul aprobat al Băncii Centrale Europene, cu raportul dintre numărul de părţi subscrise de banca centrală în cauză şi numărul de părţi deja vărsate de celelalte bănci centrale. 3. În momentul în care unul sau mai multe state devin membre ale Uniunii, iar băncile lor centrale naţionale intră în Sistemul European al Băncilor Centrale, capitalul subscris al Băncii Centrale Europene, precum şi plafonul activelor din rezervele valutare care pot fi transferate Băncii Centrale Europene se majorează în mod automat. Valoarea majorării se obţine prin înmulţirea sumelor respective în vigoare la momentul dat cu raportul, în cadrul cheii de repartizare a sumelor subscrise din capitalul extins, dintre ponderea băncilor centrale naţionale în cauză şi ponderea băncilor centrale naţionale care sunt deja membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale. Ponderea fiecărei bănci centrale naţionale în cadrul cheii de repartizare se calculează prin analogie cu articolul 29 alineatul (1) şi în conformitate cu articolul 29 alineatul (2). Perioadele de referinţă utilizate pentru elaborarea statisticilor sunt aceleaşi ca şi perioadele utilizate pentru ultima adaptare cincinală a ponderilor prevăzută la articolul 29 alineatul (3). Yüklə 4,52 Mb. Dostları ilə paylaş:
|