Traumatismele traumatismul

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 451 b.
səhifə6/14
tarix04.09.2018
ölçüsü451 b.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

TRAUMATISMELE

    • Plăgile tăiate
  • Se caracterizează prin: margini nete, regulate, uşor depărtate prin tendinţa ţesutului adipos subcutanat de a se „eversa" în plagă,

  • Direcţia soluţiei de continuitate tegumentară fiind variabilă în funcţie de traiectoria şi forma agentului vulnerant.

  • Cu cât agentul vulnerant are proprietăţi de tăiere mai bune, cu atât distrugerea tisulară este mai redusă, dar în acelaşi timp creşte şi riscul de lezare în profunzime a unor structuri anatomice importante ca: trunchiuri nervoase, pachete vasculare, tendoane, capsule articulare etc.

  • Deşi prezent, riscul infecţios este semnificativ mai redus decât la plăgile contuze sau înţepate.

  • Factorii principali de gravitate în cazul plăgilor tăiate sunt repre-zentaţi de: hemoragia externă, profunzimea şi traiectul, ce pot determina caracterul perforant sau chiar penetrant, cu posibile leziuni de organe cavitare sau parenchimatoase.



TRAUMATISMELE

    • Plăgile contuze
  • Se caracterizează prin margini tegumentare neregulate, anfrac-tuoase, cu zone sau lambouri devitalizate.

  • Ţesuturile subiacente prezintă leziuni prin zdrobire.

  • Mecanismul de producere are la bază efecte mecanice combinate - strivire între două planuri dure, tracţiune, torsiune.

  • Riscul infecţios este major datorită caracterului profund, anfrac-tuos, amploarei devitalizărilor tisulare ce oferă condiţii prielnice de dezvoltare a germenilor microbieni, mai ales a celor anaerobi.

  • Mediul sărac în oxigen (microaerofilie), existenţa resturilor ti-sulare, a cheagurilor de sânge, a hematoamelor, pH-ul acid, deter-mină la acest tip de leziuni riscul cel mai înalt de dezvoltare a te-tanosului, a gangrenei gazoase, a fasceitei şi miozitei necrozante.

  • Potenţalul septic este amplificat atunci când în profunzimea plăgii sunt reţinute material teluric (praf, pămînt), resturi de îmbrăcă-minte, fragmente ale corpului contondent.



TRAUMATISMELE

    • Plăgi muşcate
  • Constituie de fapt plăgi compuse, în producerea lor fiind implicate mai multe mecanisme distincte:

    • înţepare,
    • zdrobire,
    • tăiere,
    • dilacerare.
  • Aceasta face ca elementele de gravitate specifice fiecărui tip de plagă să se sumeze, rezultând în final o plagă cu totul aparte din punct de vedere al evoluţiei.

  • Flora microbiană prezentă în cavitatea bucală a animalului (cîine sau pisică) este surprinzător de numeroasă şi de diversă: Staphylococcus, Streptococcus, Bacillus Bacteroides, Fusobacterium, Peptococcus, Peptostreptococcus, Clostridium, Enterobacteriacee, virusul rabic etc.

  • Frecvenţa complicaţiilor septice este de circa 10-20% în plăgile muşcate de câini şi de circa 30-50% în cazul celor produse de pisici.

  • Infecţiile sunt de regulă polimicrobiene, mixte, aerobe şi anaerobe, cu atât mai severe cu cât caracterul contuz al plăgii este mai pregnant şi distrugerile de ţesuturi mai ample (în suprafaţă, dar mai ales în profunzime).



TRAUMATISMELE

  • Constiuie o categorie cu multiple particularităţi care justifică descrierea lor separată.

  • Forţa de acţiune a proiectilului este direct proporţională cu pătratul vitezei sale.

  • La nivelul orificiului de intrare distrugerea tegumentară este minimă, relativ comparabilă ca dimensiuni cu grosimea proiectilului

  • Odată pătruns în organism, prin energia sa cinetică el produce un efect de tip exploziv deosebit de puternic. Acesta este materializat printr-o undă de şoc, care prin propagare în masa musculară produce mari distrugeri sub forma unui „con de penetraţie" sau „de distrugere" cu baza spre periferie şi cu vîrful la locul de oprire al proiectilului.

  • Cînd acesta rămîne retenţionat în organism, plaga împuşcată este deci unipolară, iar la locul de retenţie se pot identifica: proiectilul, fragmente telurice şi/sau de îmbrăcăminte antrenate în profunzime.

  • Este cazul mai ales al schijelor, care produc plăgi anfractuoase, cu devitalizări întinse tisulare şi contaminare microbiană importantă. Sunt întrunite în aceste cazuri principalele elemente care concură la evoluţia gravă a unor astfel de plăgi.



TRAUMATISMELE

  • În parcursul său, proiectilul străbate în funcţie de energia sa cinetică, ţesuturi moi pe o adîncime variabilă, poate întâlni structuri osoase pe care le fracturează sau nu, ricoşând şi schimbîndu-şi traiectoria.

  • Refacerea traseului străbătut de proiectil nu este totdeauna uşoră, putând suferi deviaţii dintre cele mai imprevizibile.

  • Când proiectilul are suficientă energie şi străbate toate structurile întîlnite în cale, la poarta de ieşire, orificiul tegumen-tar este mult mai mare şl mai anfractuos comparativ cu orificiul de intrare.

  • Calibrul soluţiei tegumentare de „ieşire" este de circa 5-6 ori mai mare decât cel de intrare.

  • O astfel de plagă, cu un orificiu de intrare şi altul de ieşire, se defineşte ca fiind bipolară. O formă particulară este aceea în care proiectilul, între orificiul de intrare şi cel de ieşire, străbate doar ţesuturi superficiale, supra-aponevrotice, realizând aşa-numita plagă „în seton".



  • Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə