Tribunalul Ialomita Bilant 2010
INDICI DE CALITATE AI ACTIVITĂŢII JUDICIARE
Yüklə 0,64 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor
- C. Ponderea atacabilităţii hotărârilor . Indicele de desfiinţare
3.2. INDICI DE CALITATE AI ACTIVITĂŢII JUDICIARE A. Repartizarea aleatorie a cauzelor La nivelul Tribunalului Ialomiţa, repartizarea aleatorie a cauzelor s-a făcut în sistemul ECRIS . S-a constatat pe parcursul întregului an eficienţa şi performanţa sistemului de repartizare ECRIS, care asigură o mai bună transparenţă a actului de justiţie, beneficiarii acestui act având o mai mare posibilitate de acces pe cale informatică la activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti . Repartizarea cauzelor în acest sistem a dus, totodată, la eliminarea, în mare parte, a unor suspiciuni, a mărit gradul de încredere în actul de justiţie, sporind eficienţa sistemului judiciar . Aplicaţia ECRIS a fost utilizată începând cu data de 3 iulie 2006, în conformitate cu Hotărârea C.S.M.nr.352/ 10 mai 2006. Având în vedere dispoziţiile art.26 alin.1 lit.k, art.52 alin.1 lit.d şi art.95 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M.nr. 387/2005, modificat prin Hotărârea C.S.M. nr. 614/2008, în baza Ordinului de serviciu nr.1 din ianuarie 2010 s-a stabilit ca repartizarea aleatorie a cauzelor să se efectueze de preşedintele secţiei, grefierul sef, grefierul desemnat şi grefierul registrator. In măsura în care pentru repartizarea dosarelor au fost necesare măsuri ce urmau a fi efectuate în modulul de aplicaţie, acestea s-au efectuat cu participarea unui informatician. Pentru realizarea activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor s-au stabilit următoarele :
Potrivit dispoziţiilor art.26 lit.b din Regulamentul de Ordine Interioară şi art.52 din Legea nr. 304/2004 modificată, a fost aprobată compunerea completelor de judecată şi a completelor specializate, iar în conf. cu dispoz.art.98 alin.4 din acelaşi regulament s-a aprobat planificarea de permanenţă. Potrivit art.95 alin.3 din R.O.I., pentru aplicarea criteriului aleatoriu, dosarul se înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de către persoanele desemnate de colegiul de conducere, menţionate mai sus. Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu sunt preluate de preşedintele completului de judecată pentru a dispune măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, urmărindu-se soluţionarea cu celeritate a cauzelor, după care dosarele sunt predate la registratură, în aceeaşi zi fiind emise citaţiile şi adresele dispuse. În cazul repartizării eşuate, termenul de repartizare se modifică, pe baza procesului verbal semnat de preşedintele de secţie, dovada acestui fapt făcându-se prin listarea paginii cuprinzând rezultatul repartizării, de către grefierul desemnat cu repartizarea aleatorie. Cu privire la această modificare se încheie proces-verbal, care este păstrat în mape separate. Menţionăm, de asemenea, că în vederea implementării Hot.830A din 28 noiembrie 2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hot.131 din 7 februarie 2008, împreună cu preşedintele secţiei penale s-a propus colegiului de conducere şi s-a aprobat ca pentru evitarea blocării sistemului de repartizare să se procedeze la mărirea tipului de termen sau pentru respectarea termenului legal, mărirea baremului de complexitate, încheindu-se în acest sens proces-verbal. Configuraţia completelor de judecată, zilele şi ora de funcţionare, componenţa, termenele pentru repartizare aleatorie şi numărul maxim al cauzelor pentru primul termen de judecată, sunt stabilite prin hotărâri ale colegiului de conducere. Condiţiile în care sunt efectuate modificările tipurilor de termen utilizate pentru repartizarea aleatorie, precum şi a numărului maxim al cauzelor pentru primul termen de judecată, au fost stabilite prin dispoziţiile hotărârii colegiului de conducere; orice intervenţie efectuată sub acest aspect, este consemnată într-un proces-verbal, în care este menţionat şi motivul care a determinat luarea acestor măsuri. În perioada vacanţei judecătoreşti sunt configurate complete separate la propunerea preşedintelui de secţie, pe bază de referat aprobat de colegiu, fiind stabilite în cadrul secţiei şi cauzele care urmează a se soluţiona în această perioadă. Planificarea de permanenţă se întocmeşte semestrial, sau ori de câte ori intervin modificări (de exemplu prin încadrarea de noi judecători) cu avizul colegiului de conducere, stabilindu-se judecătorii care urmează să îi înlocuiască pe fiecare din membrii completelor având şedinţă de judecată în ziua respectivă. În cadrul secţiei civile este stabilită, în aceleaşi condiţii, o planificare pentru măsurile urgente, pentru fiecare zi a săptămânii pentru cauzele comerciale urgente (OUG nr. 116/2009), pentru cauzele de insolvenţă la cererea debitoarei şi inclusiv pentru zilele libere şi sărbătorile legale în ceea ce priveşte plasamentul de urgenţă în cauzele cu minori. În cadrul secţiei penale este stabilită, în aceleaşi condiţii, o planificare pentru măsuri urgente, pentru fiecare zi a săptămânii (inclusiv pentru zilele libere şi sărbători legale). Soluţionarea incidentelor procedurale referitoare la compunerea completului de judecată si cele prev.de art.98 din R.O.I., se realizează cu respectarea normelor de procedură şi a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată precum, incompatibilitatea, abţinerea sau recuzarea se soluţionează cu respectarea dispoziţiilor art.98 alin.2 şi 3 din Hotărârea C.S.M. nr.387/2005, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea nr.614/26.06.2008, în sensul că dacă în urma soluţionării acestor incidente se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece cauza, dosarul se repartizează aleatoriu. În acest sens, prin Hotărârea Colegiului de conducere din 04.12.2008, a fost aprobată propunerea, faţă de modificările art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ca după soluţionarea incidentelor procedurale să se procedeze la blocarea în modulul de administrare al aplicaţiei ECRIS completului de judecată faţă de care s-a constatat incompatibilitatea şi apoi la o nouă repartizare aleatorie a dosarului respectiv. Pentru că repartizarea aleatorie nu poate fi efectuată pentru un dosar decât o singură dată s-a stabilit ca dosarul să fie înregistrat cu un număr nou. Menţionăm că cele mai multe situaţii de incompatibilitate în cadrul secţiei penale sunt prevăzute de dispoziţiile art. 48 lit. a Cod procedură penală şi derivă din faptul că judecătorii secţiei penale participă la soluţionarea cererilor având ca obiect arestare preventivă sau prelungirea arestării preventive, devenind astfel incompatibili în cauzele respective. Totodată, la secţia civilă cele mai multe situaţii de incompatibilitate derivă din faptul că judecătorii secţiei, au participat la judecarea cauzelor pe fond (3 din judecătorii care participă la soluţionarea cauzelor în căile de atac participând înainte de încadrarea lor la tribunal, la soluţionarea în fond a cauzelor la Judecătoria Slobozia) precum şi urmare casării cu trimitere spre rejudecare. În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face cu respectarea dispoziţiilor art. 98 alin. 4 din ROI în sensul că incidentul a fost soluţionat de acelaşi complet în care, în locul judecătorului care s-a abţinut a intrat judecătorul stabilit prin planificarea de permanenţă. Au fost situaţii în care din motive obiective (participarea la seminarii, incapacitate de muncă), nu s-a putut asigura continuitatea completului de judecată, compunerea acestuia fiind asigurată de judecătorul din planificarea de permanenţă, cum rezultă din dispoz.art.98 alin.6 R.O.I. Evidenţa acestor incidente se ţine distinct – cereri de abţinere şi cereri de recuzare, încheierile prin care s-au soluţionat incidentele sunt păstrate în mape separate, fiind menţionate şi în registrul special. In cursul anului 2010 la secţia civilă au fost înregistrate şi soluţionate un număr de 126 cereri de abţineri, recuzări şi incompatibilităţi, din care 119 admise şi 6 respinse,1 fiind anulată ca netimbrată. Motivele pe care s-au întemeiat aceste cereri vizau fie art. 24 alin.1 Cod procedură civilă în cea mai mare parte fie art. 27 Cod procedură civilă unde s-a invocat de către judecător motivul reglementat de art.27 pct.9 Cod procedură civilă. Soluţionarea acestor incidente s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 98 din R.O.I. La nivelul secţiei civile s-au ivit şi s-au soluţionat şi alte incidente procedurale: transpuneri, recalificări căi de atac, repuneri pe rol, după suspendare, preschimbări termen, disjungeri, îndreptări eroare materială şi completare dispozitiv, perimări, respectându-se dispoziţiile cuprinse în art. 99 din R.O.I. La nivelul secţiei penale au fost înregistrare şi soluţionate un număr de 47 cereri de abţinere, recuzări şi incompatibilităţi, din care 44 admise , iar o cerere de abţinere şi două cereri de recuzare au fost respinse. Dosarele casate şi trimise spre rejudecare se repartizează manual conform dispoziţiilor art.99 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti completului iniţial investit, întocmindu-se un proces verbal în acest sens. În situaţia în care completul căruia i-a fost repartizată cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce a fost casată cu trimitere spre rejudecare formulează declaraţie de abţinere, soluţionată în sensul admiterii, cauza se repartizează aleatoriu, potrivit celor susmenţionate, aceste aspecte fiind evidenţiate atât prin procesul-verbal întocmit pentru fiecare dosar, proces-verbal ce se păstrează în mapă distinctă, cât şi în registrul privind abţinerile şi recuzările. La sfârşitul zilei, se imprimă listing-urile privind repartizarea aleatorie a cauzelor care sunt păstrate în mape separate, pe ani. Un exemplar al acestor liste se află la preşedintele secţiei, iar celălalt la grefierul şef. Procesele-verbale de înlocuire a membrilor completului, ca urmare a imposibilităţii de participare la şedinţa de judecată, sunt păstrate în mape separate. Pentru situaţiile de modificare a tipului de termen, de repartizare manuală a cauzelor şi modificările aduse compunerii completului de judecată sunt păstrate evidenţe distincte. S-a urmărit respectarea continuităţii completelor de judecatră pe tot parcursul soluţionării cauzelor, iar şedinţele de judecată au fost planificate în raport de încărcătura de dosare pe şedinţă, de numărul cauzelor nou intrate şi resursele de personal, ţinându-se seama, de asemenea, şi de realizarea unui echilibru în activitatea judecătorilor în funcţie şi de atribuţiile de coordonare a compartimentelor auxiliare delegate în sarcina acestora. Fără a ignora avantajele pe care le prezintă sistemul ECRIS, semnalăm în continuare persistenţa unor deficienţe izvorând din repartizarea aleatorie a cauzelor, şi anume :
Referitor la această ultimă deficienţă, considerăm că repartizarea dosarului aceluiaşi complet care a pronunţat hotărârea casată constituie un motiv în plus de excesivă formalitate, dat fiind faptul că, de regulă, în astfel de împrejurări completul s-a pronunţat pe fondul cauzei, iar repartizarea cauzei aceluiaşi complet duce la incompatibilitatea acestuia, potrivit art.24 alin.1 din Codul de procedură civilă. De aceea considerăm că o astfel de situaţie trebuie să fie în atenţia Comisiei abilitată cu observarea implementării repartizării aleatorii, care să propună o soluţie eficientă menită să ducă la o rapidă repartizare în sistem aleatoriu a cauzelor în discuţie şi care, se pare a fi soluţionată în viitoarea aplicare a sistemului ECRIS IV. Rezultă aşadar că deşi au trecut mai mulţi ani de la implementarea acestui sistem de repartizare a dosarelor, neajunsurile încă persistă, motiv pentru care considerăm că punerea în aplicare a celor cuprinse în hotărârile nr.830/A şi 831 ale C.S.M. vor îmbunătăţii sistemul de repartizare prin stabilirea la nivel naţional a unui nomenclator al cauzelor, precum şi a complexităţii fiecărei cauze în parte .
Soluţionarea cauzelor cu care este investită o instanţă trebuie rezolvată într-un termen rezonabil, aceasta constituind şi o expresie a îmbunătăţirii actului de justiţie şi un principiu cuprins în legile privind reforma în justiţie (art.10 din Legea nr304/2004) De altfel, termenul rezonabil este un element important ce asigură justiţiabilului dreptul său la un proces echitabil şi este determinat potrivit jurisprudenţei C.E.D.O. în funcţie de mai multe criterii . Astfel, în cauza Atanasiu contra României, prin hotărârea din 11 decembrie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că termenul rezonabil se determină în funcţie de complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi miza litigiului pentru cei în cauză . În acest sens, respectarea termenului rezonabil prin reducerea duratei de soluţionare a cauzelor constituie o obligaţie legală pentru cei care participă la realizarea actului de justiţie . În cadrul Tribunalului Ialomiţa , durata medie de soluţionare a cauzelor , atât în materie penală cât şi în materie civilă este de 0-6 luni pentru cauzele în primă instanţă , dar şi pentru cele aflate în apel sau în recurs . Pentru a ajunge la acest rezultat , la nivelul secţiei civile, s-au luat şi în cursul anului 2010 o serie de măsuri de natură administrativ – judiciară menite să ducă la reducerea duratei de soluţionare a cauzelor, astfel :
In acelaşi timp, la nivelul secţiei, în acord cu conducerea colectivă a tribunalului şi în vederea respectării termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor şi a preîntâmpinării eventualelor nemulţumiri ale justiţiabililor, indicele de complexitate pe fiecare judecător în parte, aşa cum acesta era prevăzut în Programul pentru stabilirea volumului optim de activitate în instanţe, a fost depăşit, aceasta implicând eforturi suplimentare din partea judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate. Urmare acestor măsuri, din cele 7.643 cauze aflate pe rolul secţiei civile în cursul anului 2010, s-au înregistrat, la sfârşitul anului, un singur dosar în apel mai vechi de 1 an şi 11 dosare în fond. Referitor la această ultimă categorie de dosare, arătăm că menţinerea lor pe rolul instanţei nu s-a datorat vinovăţiei completului de judecată, ci faptului că judecarea cauzelor a fost suspendată în baza dispoziţiilor Codului de procedură civilă, repunerea pe rol a majorităţii acestor cauze făcându-se la sfârşitul anului 2010. Pentru micşoarea duratei de soluţionare a cauzelor, la secţia penală a Tribunalului Ialomiţa măsurile administrative au vizat în principal următoarele aspecte :
S-a avut în vedere nomenclatorul cauzelor evidenţiat în sistemul computerizat de repartizarea aleatorie a cauzelor, aceste termene fiind respectate cu stricteţe. Funcţionarea mai multor complete de judecată în aceeaşi zi, deşi există o singură sală de judecată. Desfăşurarea activităţii pe timpul vacanţei judecătoreşti cu un număr redus de complete cu respectarea dispoziţiilor art.100 şi 159 alin. 3 din R.O.I.. De asemenea, s-au luat măsuri de sancţionare a faptelor care împiedică desfăşurarea în termenele prevăzute a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor datorate părţilor, apărătorilor, martorilor, experţilor sau a altor persoane care contribuie la realizarea actului de justiţie ( în acest sens au fost amendaţi experţii care nu au respectat termenul stabilit de instanţă pentru depunerea rapoartelor de expertiză, martorii care nu s-au prezentat pentru a fi audiaţi şi avocaţii care nu au respectat dispoziţiile art.171 alin.4 ind.1 Cod procedură penală). La sfârşitul anului 2010, la secţia penală nu a fost înregistrat niciun dosar mai vechi de 1 an. Nu sunt recursuri penale mai vechi de 6 luni. Există 3 dosare suspendate in conditiile art.303 al.6 Cod procedura penala şi inaintate Curtii Constitutionale pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, volumul optim de activitate în instanţe are valoare de principiu, alături de independenţă şi specializare. Cele trei principii sunt precondiţii ale procesului echitabil. Scopul Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe este promovarea echităţii în ceea ce priveşte volumul de muncă în instanţe, aspect care susţine manifestarea valorilor de imparţialitate şi competenţă profesională în activitatea judecătorilor. Obiectivele programului sunt: Asigurarea calităţii actului de justiţie, care se realizează prin: - stabilirea unui standard anual pentru dosarele repartizate completelor de judecată, în raport de numărul, complexitatea şi stadiul procesual al dosarelor; - alocarea unui timp adecvat de către judecător fiecărei cauze; - reducerea riscurilor de producere a erorilor judiciare; - evitarea riscurilor legate de afectarea randamentului professional al judecătorilor, şi Creşterea eficienţei activităţii în instanţe, care se realizează prin: - echilibrarea volumului de muncă a grefierilor în cadrul curţilor de apel şi instanţelor arondate; - eliminarea cauzelor care generează întârzieri procedurale nejustificate din cursul proceselor prin folosirea unui personal auxiliar mai numeros la instanţele aglomerate; - scurtarea timpilor de management al dosarelor la instanţele aglomerate prin transferul unor activităţi de rutină de la judecători către grefieri. Plenul CSM a apreciat că se impune continuarea aplicării Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe. Plenul CSM a aprobat proiectul Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2011.
În legătură cu ponderea atacabilităţii hotărârilor pronunţate de secţia civilă pe anul 2010, situaţia statistică este următoarea : a)
b)
Referitor la indicele de casare pe anul 2010, situaţia la nivelul secţiei civile este următoarea : Prin întreaga sa activitate secţia civilă a soluţionat un număr de 6.360 cauze, pronunţând tot atâtea hotărâri, din care în fond 5.549, în apel – 111 iar în recurs – un număr de 1.336 din care 636 au fost pronunţate de judecătorii secţiei penale . Raportat la cele 279 hotărâri desfiinţate sau casate din motive imputabile judecătorilor, indicele de casare este de 4,14 %, superior celui din anul 2009, care a fost de 3,36% . În materie civilă, motivele casării, desfiinţării sau modificării unor hotărâri judecătoreşti s-au datorat atât interpretării greşite a unor norme de drept substanţial, cât şi nerespectării normelor de procedură . Trebuie remarcat faptul că în ciuda volumului mare de activitate (în cursul anului 2010 s-au pronunţat cu 1.744 de hotărâri mai mult decât cele din anul 2009) şi numărului mic de judecători, indicele de casare a cunoscut o nesemnificativă deteriorare, ceea ce denotă preocuparea judecătorilor şi personalului auxiliar pentru calitatea actului de justiţie . Magistraţii de la secţia penală s-au preocupat pentru creşterea calităţii actului de justiţie prin aprofundarea legislaţiei noi şi a modiificărilor legislative intervenite în cursul anului 2010, pronunţarea unor soluţii legale şi temeinice, motivarea în clar şi concis a hotărârilor judecătoreşti, precum şi îndrumarea personalului auxiliar pentru efectuarea unor lucrări de calitate. Aceste eforturi se regăsesc în scăderea numărului de hotărâri atacate în apel şi respectiv recurs. In anul 2010, la nivelul secţiei penale din cele 465 de soluţii pronunţate în fond (inclusiv în cauzele având ca obiect măsuri preventive), 88 au fost atacate cu apel/recurs, indicele de atacabilitate în fonduri fiind de 18,9 %, iar din cele 162 de decizii pronunţate ca instanţă de apel, 44 au fost atacate cu recurs, indicele de atacabilitate în apel fiind de 27,1%. În privinţa măsurilor preventive, din cele 28 de încheieri având ca obiect propunere de arestare preventivă, pronunţate de tribunal ca instanţă de fond, au fost recurate 19, şi dintre acestea, casată doar o incheiere; de asemenea din cele 48 încheieri de prelungire a arestării preventive, 35 au fost recurate, în toate cazurile fiind menţinută soluţia pronunţată de Secţia penală a Tribunalului Ialomiţa. Analiza practicii de casare relevă faptul că în penal, din referatele privind analiza practicii de casare reiese că în anul 2010, au fost desfiinţate/casate un număr total de 22 hotărâri, din care 4 sentinţe şi 18 decizii. Dintre acestea, în 10 cazuri desfiinţarea/casarea a privit aspecte de nelegalitate, iar 12 hotărâri au fost casate pentru netemeinicie. Procentual, în materie penală, indicele de desfiinţare/casare, raportat la numărul de cauze soluţionate este de 1,03 % în fonduri şi 5,5 % în apeluri, mai mic decât în anul 2009. Motivele de desfiinţare/casare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de secţia penală în căile de atac au fost, în esenţă, următoarele: nepronunţarea pe o cerere esenţială pentru inculpat, neverificarea intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale în timpul judecării apelului pentru anumite infracţiuni, casarea hotărârii pe elemente de apreciere (individualizarea pedepsei, a modalităţii de executare, aplicarea art.181 Cod penal, aprecierea greşită a materialului probator administrat). Ca măsură, în scopul unificării practicii judiciare, în aplicarea dispoziţiilor art. 26 indice 1 din R.O.I. , la nivelul secţiei penale se organizează întâlniri lunare ale judecătorilor în care sunt discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite. Yüklə 0,64 Mb. Dostları ilə paylaş:
|