Tribunalul Ialomita Bilant 2010
CREŞTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE ÎN ACTIVITATEA JUDICIARĂ
Yüklə 0,64 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.4.FORMAREA PROFESIONALĂ LA NIVELUL INSTANŢEI Judecători
- 3.5. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANŢEI
- 3.6.ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ŞI PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
3.3.CREŞTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE ÎN ACTIVITATEA JUDICIARĂ Procesul de diversificare şi specializare a ramurilor dreptului, precum şi în materie civilă creşterea complexităţii raporturilor socio-economice, iar în materie penală dezvoltarea unei forme noi de criminalitate( infracţiuni economice) şi creşterea ponderii infracţionalităţii transfrontaliere aspecte care presupun un răspuns adecvat din partea statului în vederea creşterii calităţii actului de justiţie şi ţinerii sub control şi combaterea fenomenului criminalităţii. În acest context creşterea gradului de specializare în activităţi juridice conţine una dintre principale la modalităţi de funcţionare a sistemului judiciar la noile realităţi sociale pe care este chemat să le reglementeze, precum şi de asigurare a capacităţii de răspundere a acestuia la provocările aduse de ritmul transformărilor sociale şi economice. În domeniul judiciar, specializarea poate fi privită sub dublu aspect - la nivel instituţional ( instanţe, secţii sau complete specializate), precum şi la nivel individual al fiecărui magistrat, avându-se în vedere asigurarea unor programe de formare profesională continuă, adecvate specializării profesionale a acestuia. La nivelul anului 2010, în cadrul secţiei civile, potrivit art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 au fost constituite şi funcţionează complete specializate astfel :
- 2 complete apel şi recurs
- 2 complete apel şi recurs
- 2 complete recurs
- 3 complete recurs
- 1 complet recurs 6. În materia conflictelor de muncă si asigurări sociale - 6 complete fond - 2 complete recurs Din acestea, în anul 2010 au fost înfiinţate, ca urmare a încadrării de noi magistraţi, 3 complete, şi anume : 1 complet fond specializat în materia drept civil, minori şi familie, comercial şi insolvenţă, 1 complet specializat în materia contenciosului administrativ fiscal , comercial şi de insolvenţă precum şi 1 complet specializat în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale. De asemenea, precizăm că urmare intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor au fost desfiinţate cele 3 complete specializate în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale ce funcţionau în compunere colegială, înfiinţându-se 6 noi complete constituite dintr-un singur judecător. Eficienţa constituirii acestor complete de judecată este fără îndoială evidentă, specializarea anumitor judecători pe diferite materii asigurând acestora posibilitatea însuşirii superioare a legislaţiei şi jurisprudenţei în materia respectivă cu consecinţa aplicării corecte şi pronunţării unor hotărâri temeinice şi legale. Şi în cursul anului 2010 la nivelul secţiei civile s-a căutat în limita posibilităţilor păstrarea gradului de specializare al judecătorilor, încercându-se a se aloca fiecărui judecător unui număr cât mai mic de specializări pe materii . Astfel, judecătorii care funcţionează în cadrul secţiei au fost împărţiţi în mod egal în două grupe, alocându-li-se specializări pe materii, respectiv prima grupă cu specializarea în materiile civil, fond funciar şi minori şi familie, iar cea de-a doua grupă specializată în materiile contencios, administrativ - fiscal şi litigii de muncă şi asigurări sociale. Menţionăm că toţi judecătorii instrumentează cauze de natură comercială şi insolvenţă. Numărul foarte mic de judecători aflat efectiv în funcţiune pentru secţia civilă a făcut ca implementarea specializării activităţii de judecată să nu fie eficientă şi să nu atingă scopul pentru care o astfel de specializare a fost instituită . Se ajunge astfel ca un judecător să facă parte din mai multe complete de judecată, ceea ce impune ca el să acopere mai multe materii, îngreunând astfel posibilitatea însuşirii legislaţiei şi practicii în materia respectivă. Într-o astfel de situaţie, unul dintre factorii esenţiali care contribuie la depăşirea greutăţilor şi la realizarea unui act de justiţie de bună calitate este pregătirea profesională pe specializări a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate . Specializarea activităţii de judecată s-a realizat în cadrul secţiei penale prin crearea completelor specializate. In cadrul acestei secţii în anul 2010, până la data de 15.02.2010, au existat, în fond, 8 complete specializate să judece cauze cu minori şi de familie şi, de asemenea, 8 complete de fond, 3 complete de apel şi 2 complete de recurs specializate să judece cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie. Începând cu data de 15.02.2010, având în vedere că prin Hotărârea CSM –secţia pentru judecători din 28.01.2010 s-a aprobat transferul doamnei judecător Spiridon Ana-Maria Dana la Tribunalul Dolj, prin Hotărârea Colegiului de conducere din data de 03.02.2010 a fost aprobată noua componenţă a secţiei penale, respectiv desfiinţarea completelor C8 fond arestaţi (ce are asociate şi cauze cu minori şi de familie), C8 fond liberi (ce are asociate şi cauze cu minori şi de familie) şi C6 fond specializat să judece cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie. De asemenea, având în vedere Ordonanţa de Urgenţă nr.190 din 21 nov.2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană care a modificat dispoziţiile art.27 cod proc.penală, în şedinţa de colegiu din 01 ianuarie 2006 s-au înfiinţat două complete specializate pentru judecarea infracţiunilor privind proprietatea intelectuală, complete menţinute până la data 25 noiembrie 2010, când au fost desfiinţate, având în vedere dispoziţiile Legii 202 din 25 octombrie 2010 publicată în Monitorul Oficial 714 din 26 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, potrivit cu care dispoziţiile art.27 Cod procedură penală au fost modificate, infracţiunile la regimul dreptului de proprietate intelectuală nemaifiind de competenţa tribunalului. Aşa cum s-a mai arătat, în anul 2010 la secţia penală au fost înregistrate un număr de 31 cauze cu minori (7 fonduri, 12 apeluri şi 12 recursuri). In vederea asigurării exigenţelor dispoz.art.29 alin.1 din Legea nr. 78/2000, modificat şi având în vedere Hotărârea C.S.M.nr.299 din 28.09.2006 şi 427 din 18 oct.2007, toţi cei 7 judecători ai secţiei penale au fost desemnaţi să soluţioneze cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, fiind stabilite de asemenea completele de judecată în apel (3) şi recurs (2) care să soluţioneze astfel de cauze. In cursul anului 2010, pe rolul secţiei penale au fost înregistrate un număr total de 7 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, în stoc la 01.01.2010 se mai aflau 4 astfel de cauze, fiind soluţionate 8 cauze. Eficienţa funcţionării acestor complete asupra calităţii actului de justiţie este evidentă, specializarea anumitor judecători pe materii diferite asigurând acestora posibilitatea însuşirii legislaţiei şi jurisprudenţei în materia respectivă, cu consecinţa aplicării întocmai a dispoziţiilor legale în materie şi pronunţării unor hotărâri temeinice şi legale.
O condiţie esenţială pentru realizarea unui act de justiţie de înaltă calitate o reprezintă pregătirea profesională a magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal. Principalul obiectiv al pregătirii profesionale a magistraţilor avut în vedere în anul 2010 a vizat, în esenţă, următoarele :
La nivelul tribunalului , pe secţii , cu privire la judecători, programul de pregătire descentralizată s-a desfăşurat lunar sub conducerea preşedintelui secţiei şi sub supravegherea şi coordonarea vicepreşedintelui tribunalului. În cadrul acestei pregătiri au fost dezbătute actele normative noi apărute cu repercusiuni asupra activităţii secţiei civile, practica neunitară semnalată de alte tribunale şi curţi precum şi jurisprudenţa C.E.D.O. De asemenea, pregătirea judecătorilor se realizează prin studiu individual şi în cadrul programului de pregătire profesională a judecătorilor la nivel centralizat (în special I.N.M.). În anul 2010 participarea judecătorilor la programele de formare profesională a fost redusă , deşi aceştia şi-au manifestat opţiunile la începutul anului şi disponibilitatea de a participa . Astfel , doar 5 judecători au participat la seminarii după cum urmează :
Personalul auxiliar de specialitate desfăşoară o activitate de pregătire profesională la nivelul tribunalului pe două direcţii, sub îndrumarea preşedintelui secţiei, astfel : - lunar, sub conducerea unui judecător desemnat, pe baza unui plan de teme stabilit la începutul anului, teme expuse şi supuse dezbaterii personalului de judecătorul desemnat ; - întocmirea unor lucrări individuale de către personalul auxiliar pe baza planului de lucrări întocmite de preşedintele secţiei. În cursul anului 2010, personalul auxiliar de specialitate din cadrul celor două secţii, a participat la cursurile de formare profesională organizate de S.N.G. şi Curtea de Apel Bucureşti, după cum urmează:
3.5. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANŢEI Trioul management - judecător – lege înseamnă justiţie bine organizată, bine condusă şi eficientă cu scopul menţinerii stării de echilibru şi evoluţiei pozitive a societăţii. Instanţa, ca angrenaj în care factorul uman îndeplineşte, pe suportul material existent şi în baza unor reguli prestabilite, nu poate funcţiona optim decât atunci când toate cele trei componente sunt perfect corelate. Managementul instanţei presupune realizarea unor corelaţii între aceste trei elemente prin culegerea şi prelucrarea eficientă a informaţiei, utilizarea adecvată a aptitudinilor personalului , distribuirea echilibrată a sarcinilor, motivarea judicioasă a personalului şi evaluarea corectă a acestuia. Fiecare dintre instanţe reprezintă o organizaţie , condusă de către un preşedinte care, potrivit art. 43 din Legea privind organizarea judecătorească, exercită atribuţii manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii instanţei. Alături de preşedinte, exercită şi atribuţii de conducere şi vicepreşedintele instanţei şi primul grefier, aceştia coordonând şi controlând activitatea personalului în limitele prevăzute de Legea de organizare judiciară şi R.O.I. În anul 2010 activitatea administrativ –judiciară a instanţei a fost condusă de domnul judecător Ionescu Traian, ca preşedinte şi doamna judecător Munteanu Larisa Isabella , ca vicepreşedinte. Totodată, conducerea administrativ-judiciară a instanţei este realizată de către organul judiciar de conducere - colegiul de conducere – care potrivit art. 49 din Legea nr. 304/2004, hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de art. 41 din lege. În 2010 colegiul de conducere a avut următoarea componenţă: preşedinte tribunalului – judecător Ionescu Traian, vicepreşedintele tribunalului – judecător Toma Ion, Bercaru Alexandru, Muşat Tăncuţa, Burlacu Mariana, Duţă Camelia-Tatiana şi Olteanu Tudor. Principala preocupare a conducerii acestei instanţe a reprezentat-o folosirea unor metode de management moderne, participative, care să asigure implicarea într-o mai mare măsură a colegiului de conducere al instanţei dar şi a fiecărui judecător în parte în rezolvarea problemelor ivite în activitatea curentă. Au fost luate măsuri ca ordinele de serviciu ale judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate să stabilească pentru fiecare sarcini clare astfel încât fiecare să cunoască cu precizie activităţile pe care le are de îndeplinit în scopul unei realizări eficiente a acestora. Ordinele de serviciu au fost emise la începutul anului şi completate ori de câte ori activitatea practică a instanţelor a impus acest lucru. S-au diversificat şi îmbunătăţit metodele şi mijloacele de comunicare atât între judecători cât şi cu personalul auxiliar de specialitate, astfel încât la fiecare moment conducerea instanţei să cunoască problemele cu care aceştia se confruntă în activitatea profesională, cât şi în cea extra-profesională , scopul comunicării fiind atât soluţionarea acestor probleme cât şi creşterea eficienţei activităţii profesionale. În exercitarea atribuţiilor prevăzute atât de lege cât şi de Regulamentul de ordine interioară, toţi ce care au asigurat conducerea instanţei au urmărit eficientizarea activităţii judiciare, obiectiv care în mare măsură a şi fost realizat. Conducerea instanţei a urmărit crearea unui echilibru în activitatea desfăşurată de către fiecare salariat, repartizarea echitabilă a dosarelor pe şedinţe pe principii aleatorii, în sistem informatizat, concretizată în posibilitatea ca fiecare magistrat să participe la şedinţă odată pe săptămână, pe un complet stabil, fără a mai asigura rotaţia pe alte complete. Astfel , pentru a se asigura un echilibru între cele două secţii ale tribunalului ,civilă şi penală , având în vedere volumul diferit de activitate , prin hotărârea colegiului de conducere , s-a decis ca un post de judecător de pe secţie penală , devenit vacant ca urmare a transferului unui judecător la Tribunalul Dolj , să fie trecut pe secţie civilă , unde volumul de activitate este în continuă creştere. Din alt punct de vedere, faptul ca instanţele nu dispun de compartimente tehnice de întreţinere a bazei materiale ,creează pentru mulţi preşedinţi dificultăţi in managementul administrativ , fiind nevoiţi să aloce un important fond de timp rezolvării problemelor din această categorie. Din păcate trebuie să ţinem cont şi să adaptăm practica managerială la realitatea în care suntem obligaţi să acţionăm. Astfel , în martie 2010 s-a realizat şi mutarea Tribunalului Ialomiţa ca urmare a începerii lucrărilor de reabilitare şi amenajare a sediului , într-o altă locaţie, care a necesitat modificări pentru a se putea desfăşura în condiţii normale activitatea de judecată. Cu toate acestea mutarea s-a realizat fără a se pierde nicio şedinţă de judecată, cu efortul susţinut al întregului personal al instanţei . Cu toate acestea putem afirma că în anul 2010 activitatea managerială a Tribunalului Ialomiţa s-a desfăşurat corespunzător iar mărturie în acest sens stau rezultatele obţinute. Optimizând nivelul resurselor materiale şi umane cu celelalte componente ale activităţii administrativ-judiciare am reuşit să atingem o mare parte dintre scopurile propuse.
Potrivit art. 2 lit. b din primul act normativ menţionat, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informaţie, iar art. 2 lit. c din acelaşi act normativ şi art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare statuează că prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă. Totodată, prin prelucrarea datelor cu caracter personal se desemnează orice operaţiune/set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate/neautomate, precum colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea. Interferenţa dintre cele două acte normative rezidă în următoarele: Potrivit art. 5 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, orice prelucrare de date cu caracter personal, cu unele excepţii, poate fi făcută numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul expres şi neechivoc pentru acea prelucrare, însă, prin excepţie, consimţământul nu este cerut, printre alte situaţii, când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului. Aşa cum rezultă din art. 6 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile şi institute publice au obligaţia să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate, iar art. 14 alin. 1 din acelaşi act normativ statuează că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, furnizarea datelor respective devine o obligate legală a autorităţilor şi instituţiilor publice. În anul 2010 au fost înregistrate un număr de 65 cereri de informaţii de interes public. Departajat pe domenii de interes, cererile au privit:
- numărul de solicitări rezolvate favorabil -65; - numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii ( informaţii exceptate de la acces, inexistente, etc ):-0; Pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 s-a înregistrat un număr de 18 petiţii, astfel: - 5 petiţii înaintate de către persoane juridice; - 13 petiţii înaintate de către persoane fizice. În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, Tribunalul Ialomiţa şi instanţele din raza sa de activitate nu s-au confruntat cu probleme majore în cursul anului 2009. Prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date trebuie evidenţiate următoarele: Cu referire la dispoziţiile art. 12, 13, 14 şi 15 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, respectiv dreptul la informare a persoanei vizate, dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie, la Tribunalul Ialomiţa nu au fost cazuri în care să nu fie respectate prevederile legale. Fiecare utilizator din cadrul Tribunalului Ialomiţa are acces la baza de date, cu ajutorul unui cod propriu de identificare, astfel încât nu este permis accesul altor utilizatori, în afara personalului autorizat în acest sens. Accesul la baza de date este permis şi judecătoriilor arondate, doar pentru vizualizare, fiecare instanţă putând să vizualizeze doar baza lor de date, fără posibilitatea de a interveni pentru modificări. Referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ialomiţa, situaţia se prezintă astfel: Nu au fost cazuri în care să nu se respecte prevederile stabilite de art. 12, 13, 14 şi 15 din Capitolul IV al Legii nr. 677/2001, respectiv dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie, informarea persoanei vizate. Pentru îndeplinirea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 677/2001 s-au luat măsuri de asigurare a securităţii datelor în sensul că, adresele care conţin date cu caracter personal sunt arhivate în dulapuri metalice, securizate, cu cheie, la care au acces numai funcţionarii biroului. Baza de date cu caracter personal este securizată prin intermediul Departamentului Informatică, calculatoarele având parolă, iar accesul altor utilizatori din reţeaua Tribunalului Ialomiţa nefiind permis. Toate adresele cu caracter administrativ efectuate în cadrul Tribunalului Ialomiţa conţin numărul de înregistrare ca operator de date cu caracter personal, respectiv nr. 3037 , îndeplinind condiţiile dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 677/2001. Menţionăm ,totodată, că pe rolul Tribunalului Ialomiţa, în cursul anului 2010, nu au fost înregistrate cauze fundamentate pe Legea nr. 677/2001. Yüklə 0,64 Mb. Dostları ilə paylaş:
|