Tribunalul Ialomita Bilant 2010
ASPECTE PRIVIND SITE-UL INSTANŢEI, STOCAREA DOCUMENTELOR ÎN FORMAT ELECTRONIC ŞI PARTICIPAREA LA JURINDEX
Yüklə 0,64 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.8. ASIGURAREA LIBERULUI ACCES LA JUSTIŢIE
- 3.9. ASPECTE PRIVIND EVALUAREA ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A PERSONALULUI INSTANŢEI
3.7. ASPECTE PRIVIND SITE-UL INSTANŢEI, STOCAREA DOCUMENTELOR ÎN FORMAT ELECTRONIC ŞI PARTICIPAREA LA JURINDEX Site-urile de internet ale Tribunalului Ialomiţa şi instanţelor arondate sunt actualizate de către Biroul IT din cadrul Tribunalului Ialomiţa. Actualizările se fac la modificarea schemei de personal, modificarea conducerii instanţelor. Sunt actualizate informaţiile statistice ale instanţelor, informaţiile de interes public cum ar fi: orarul audienţelor, conturi iban, documente necesare pentru apostilă, bilanţ juridic. Pe fiecare instanţă este actualizată jurisprudenţa. Sunt publicate declaraţiile de avere, interese ale judecătorilor, datele de contact ale instanţelor. În cadrul Tribunalului Ialomiţa funcţionează un birou de informatică format din 5 specialişti IT cu studii superioare de specialitate care administrează si întreţin echipamentele şi aplicaţiile din cadrul tribunalului şi a instanţelor arondate (Judecătoria Slobozia, Judecătoria Feteşti, Judecătoria Urziceni). Activitatea informatică este organizată conform art 116 alin 3 din Legea 304/2004. Biroul este condus de un specialist IT şef – desemnat prin concurs conform prevederilor art.45 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor pe o perioadă de 3 ani de zile. Unul din cei 5 specialişti IT se află în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani. În cadrul biroului IT nu există o delimitare strictă pe persoană a tipului de activităţi informatice desfăşurate. Specialiştii IT sunt repartizaţi pe instanţe, dar această repartizare nu este exclusivă. Menţinerea unei permanente comunicări şi consultări în cadrul biroului IT a permis intervenţia eficientă a personalului IT la oricare din instanţe, atunci când a fost cazul. Marea majoritate a subsistemelor informatice stabilite prin Strategia de Informatizare a sistemului judiciar au fost finalizate. Astfel: ECRIS este un sistem informatic la nivel naţional de gestiune informatică a dosarelor, documentelor şi a tuturor informaţilor legate de cazuri în instanţe, fiind dedicat susţinerii informatice a activităţilor din sistemul justiţiei în contextul noii societăţi informaţionale. Aplicaţia a fost instalată şi funcţionează în cadrul tribunalului şi instanţelor arondate din anul 2006. În 2009 a fost instalată aplicaţia HiStore de arhivare electronică a documentelor înregistrate în ECRIS, iar din anul 2010 funcţionează la toate instanţele arondate. Stocarea documentelor in format electronic implică mai multe aspecte. Au fost configurate servere-le ce vor stoca informaţiile scanate. Au fost configurate staţiile de scanare şi aplicaţiile de scanare. Au fost configuraţi userii cu drepturile specifice (userii ce vor face scanarea efectivă, userii care vor avea drept doar de vizualizare). Scanarea dosarelor pentru secţia civilă este realizata de un specialist IT, care trebuie sa-şi îndeplinească şi sarcinile conform fişei postului prevăzută pentru funcţia de specialist IT, iar pentru secţia penală de un grefier arhivar . Având în vedere complexitatea şi volumul mare de activitate (implementare noului ECRIS şi rezolvarea situaţiilor de zi cu zi precum şi a procedurilor zilnice specifice biroului IT), activitatea Biroul IT este perturbata (anumite proceduri care trebuie îndeplinite imediat cum ar fi devirusarea, realizarea de back-up-uri şi alte planuri de mentenanţă sunt realizate cu întârziere.). In acelaşi timp nici scanarea dosarelor înregistrate la Secţia Civilă nu este ţinută la zi. Biroul IT operează şi in aplicaţia de Apostilă, introducând datele primite de la grefieri. Personalul IT asigura conform fişei postului buna funcţionare a tuturor echipamentelor tehnice (servere, pc-uri, switch, imprimante, multifuncţionale, telefonie, etc) la Tribunalul Ialomita şi la instanţele arondate. Echipamentele au ieşit in proporţie de 85% din garanţie. Nu exista un plan de post garanţie care sa asigure, curăţarea şi repararea hardware-lor, problemele fiind din ce in ce mai dese iar rezolvarea lor necesita un timp mai lung. Aplicaţia de legislaţie şi jurisprudenţă utilizată la toate instanţele este LEX şi cuprinde legislaţie şi jurisprudenţă naţională, dar şi jurisprudenţă CEDO. Aplicaţia este actualizată zilnic. În anul 2004 personalul biroului IT a realizat un site web pe intranet în sprijinul personalului instanţelor. Acest site de-a lungul timpului a suferit modificări, iar în forma actuală el oferă diverse informaţii: monitoare oficiale în format electronic 2003 -2010, acte normative 2005 – 2010, decizii admise ale Curţii Constituţionale din România 1992 – 2010, Hotărâri CEDO 2006 – 2010, decizii ale ICCJ 2006 - 2010, jurisprudenţa Tribunalului Ialomiţa, acte normative privitoare la sistemul judiciar din România din 2005 până în prezent, organigrama cu personalul instanţelor (nume, funcţie, adresă de e-mail, tel/interior), traducători autorizaţi, o secţiune de legături utile cu instituţii, presă, etc. Tot prin intermediul site-ului se realizează transferul de fişiere între cele patru instanţe. Pe servere-le judecătoriilor arondate există câte o replică a site-ului de intranet de la Tribunalul Ialomiţa pentru accesul rapid al utilizatorilor şi pentru a nu încărca banda alocată între instanţe. Replicarea se face la fiecare actualizare a site-ului. Pentru specialiştii IT în structura site-ului există o secţiune protejată prin parolă şi care oferă informaţii privind:
Biroul IT în afară de manualele care au venit împreună cu diverse aplicaţii (ex. ECRIS, Histore, etc.) a elaborat manuale pentru utilizatori. A fost urmărită incidenţa problemelor pe care anumite aplicaţii o comportă. Au fost realizate şi tutoriale video pentru rezolvarea probleme punctuale. Toate aceste manuale se regăsesc pe site-ul de intranet al Tribunalului Ialomiţa şi au acces toţi utilizatorii indiferent de instanţă. Aceste manuale sunt mereu actualizate. La nivelul Tribunalului Ialomiţa şi instanţele arondate există o politică de securitate operaţională. În acest sens pe fiecare staţie de lucru utilizatorul are cont limitat, BIOS-ul este protejat prin parolă, are un antivirus care se actualizează la fiecare oră de pe un Antivirus Enterprise Manager instalat pe server şi care scanează staţia (full sistem scan) o dată pe zi, sistemul de operare îşi face up-date în fiecare zi de pe un server local WSUS instalat pe server. Accesul la Internet al utilizatorilor (judecători şi personal auxiliar) este realizat printr-un server proxy. Instalarea sistemului de operare şi configurarea acestuia care să corespundă cerinţelor de securitate şi funcţionalitate este realizată de o aplicaţie dezvoltată de specialiştii IT din cadrul Biroului IT. Acesta aplicaţie oferă o configuraţie unitară pe toate staţiile de lucru. De asemenea, pe aproape toate staţiile la 1 an se reinstalează sistemul de operare. Administrarea drepturilor utilizatorilor se face de către specialiştii IT. Dreptul de administrare pentru aplicaţiile informatice îl au specialiştii IT, care sunt singurii care autorizează, monitorizează si deblochează conturile cu drepturi depline. Modificările privind configurarea aplicaţiilor sunt evidenţiate într-un fişier de loguri. Activitatea utilizatorilor este monitorizată de către personalul Biroului IT. Nu există o persoană desemnată care să răspundă de administrarea reţelelor IT, toţi specialiştii IT ocupându-se de administrarea acestora. Pentru îmbunătăţirea gradului de securitate a reţelelor se va implementa de către MJLC - DTI o structură Active Directory pentru MJLC şi instanţe. Proiectul este în curs de derulare realizându-se în acest moment o serie de studii preliminare. Biroul IT a realizat o aplicaţie care la virusarea unei staţii de lucru blochează automat toate porturile (floppy, cd-rom, usb). Această aplicaţie se poate folosi pe orice soluţie antivirus care funcţionează în instanţe. Site-urile de internet ale Tribunalului Ialomita si instanţelor arondate sunt actualizate de către Biroul IT din cadrul Tribunalului Ialomiţa. Actualizările se fac la modificare schemei de personal, modificarea conducerii instanţelor. Sunt actualizate informaţiile statistice ale instanţelor, informaţiile de interes public cum ar fi: orarul audientelor, conturi iban, documente necesare pentru apostilă, bilanţ juridic. Pe fiecare instanţă este actualizată jurisprudenţa. Sunt publicate declaraţiile de avere, interese ale judecătorilor, datele de contact ale instanţelor. În anul 2009 site-ul jurindex a publicat hotărârile din ECRIS în formă anonimizată. Pentru acest lucru Curţiile de apel au trimis la CSM baza de date ECRIS si hotărârile lor. Pentru hotărârile pronunţare în anul 2010 urmează ca tribunalele şi judecătoriile să trimită bazele de date ECRIS şi hotărârile lor pentru a fi anonimizate şi apoi publicate pe portalul jurindex. Acest lucru se va face în urma unei solicitări adresate conducerii fiecărei instanţe. 3.8. ASIGURAREA LIBERULUI ACCES LA JUSTIŢIE Art.21 din Constituţia României consacră principiul liberului acces la justiţie, potrivit căruia orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept. Acest principiu este reluat în art.6 din Legea nr.304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu poate fi îngrădit . Codul de procedură civilă, în cuprinsul dispoziţiilor sale, dă eficienţă acestui principiu, prevăzând posibilitatea instanţei de judecată de a încuviinţa, la cerere, asistenţă judiciară pentru persoanele a căror situaţie materială precară nu le permite suportarea cheltuielilor ocazionate de procesul civil . În scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, Legea nr.211/2004 reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţa juridică gratuită şi compensaţia financiară de către stat pentru victimele unor infracţiuni . Asistenţa judiciară gratuită este reglementată de Legea cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă în principal, după cum urmează : -Codul de procedură penală al României (în special art.6 şi 171-173); -Codul de procedură civilă (în special art.74-81 ). -Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,cu modificările şi completările ulterioare; -Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.45 din 13 ian.2005 ; -Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (în special art.21); -Legea nr.211/2004 privind protecţia victimelor unor infracţiuni (art.14-20); -Legea nr.217/2003 privind violenţa domestică (art.23 şi 24). În ceea ce priveşte definiţia şi aria de acoperire a conceptului de asistenţă gratuită, întâlnim o diversitate de termeni, neclari şi neuniformi chiar în cuprinsul aceleiaşi legi. În interpretarea Curţii Europene, prevederile art.6(1) referitoare la asistenţa judiciară se aplică atât cauzelor penale,cât şi civile (Golder vs.UK, 1975). În cazurile în care asistenţa judiciară gratuită este necesară, articolul 6(1)(c)impune ca asistenţa acordată de către avocat să fie efectivă; doar desemnarea formală nu este suficientă. În acest sens , C.E.D.O. a afirmat că simpla desemnare a unui avocat nu este suficientă pentru a demonstra că statul şi-a îndeplinit obligaţiile ce-i reveneau conform Convenţiei. Simpla desemnare a unui avocat nu reprezintă, prin ea însăşi, asigurarea unei asistenţe judiciare efective. Autorităţile trebuie să asigure timp şi condiţii adecvate pentru ca avocatul desemnat să se poată pregăti. Dreptul la asistenţă judiciară este considerat deosebit de important mai ales în apel şi recurs, în cazul în care implică proceduri mai complicate şi cunoştinţe avansate de drept, când instanţa de apel are un rol important şi în funcţie de impactul sentinţei, pentru ca apelantul să-şi poată face o apărare eficientă. Totodată la acordarea asistenţei judiciare gratuite, judecătorul trebuie să ţină seama şi de Rezoluţiile Consiliului de Miniştri şi Recomandările Comitetului de Miniştri şi anume :
- Recomandarea Rec(2000)21 a Comitetului de Miniştri, referitor la libertatea de exercitare a profesiei de avocat din 25.X.2000. Apreciem că procedura solicitării de asistenţă judiciară gratuită ar trebui simplificată, iar singurele motive de respingere a cererii de asistenţă judiciară ar trebui să fie inadmisibilitatea, lipsa vădită a şanselor de succes sau atunci când acordarea de asistenţă judiciară gratuită nu este în interesul justiţiei. Pentru îmbunătăţirea accesului liber la justiţie, ar trebui ca sistemul să satisfacă următoarele criterii:
O.G. nr.27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea nr.233/2002, asigură cadrul legal pentru soluţionarea petiţiilor cetăţenilor, indiferent că ei se adresează instanţelor sau parchetelor ori Birourilor de Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii . Sub aspect statistic, în civil, au fost înregistrate 13 cauze întemeiate pe dispoziţiile O.U.G. nr. 51/2008, privind acordarea ajutorului public judiciar, din care 11 cauze admise şi 2 respinse. Admiterea acestora s-a bazat şi pe dispoziţiile Convenţiei, aşa cum sunt interpretate de Jurisprudenţa C.E.D.O. cu privire la liberul acces la un tribunal şi principiul proporţionalităţii în interpretarea obligaţiei achitării taxei de timbru . De asemenea, în cursul anului 2010 a fost soluţionată o cauză bazată pe dispoziţiile Legii nr.211/2004 , respinsă ca rămasă fără obiect. În cuprinsul anului 2010, la nivelul Tribunalului Ialomiţa au fost dispuse măsuri privind îmbunătăţirea accesului liber la justiţie , constând în:
Alături de prezentarea măsurilor adoptate de către instanţă pentru îmbunătăţirea liberului acces la justiţie, se impune a fi evidenţiate şi aspectele negative, care conduc, uneori, la punerea în discuţie a efectivităţii acestui principiu . Un prim aspect, sesizat de către majoritatea instanţelor din ţară îl constituie instabilitatea legislativă, contradictorialitatea unor norme juridice interne, neconcordanţa acestora cu unele convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte, dar şi procedurile judiciare greoaie . Prin adoptarea unor astfel de norme juridice, de cele mai multe ori, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii sau, direct, a magistraţilor implicaţi în aplicarea acestora, se creează premisele tergiversării soluţionării unor litigii, dar şi o practică neunitară, caracterizată de soluţii imprevizibile şi, uneori, contradictorii . Înlăturarea acestei deficienţe poate interveni în situaţia adoptării unor noi coduri de procedură (civilă şi penală) care să prevadă dispoziţii prin care să fie redusă durata procedurii judiciare, eventual prin eliminarea unui grad de jurisdicţie, dar şi prin crearea unui cadru legislativ coerent şi stabil, care să conducă la soluţii previzibile .
În anul 2010, comisia de evaluare a analizat activitatea desfăşurată în 2009 de judecătorii de la tribunal, precum şi a celor de la Judecătorile Feteşti şi Urziceni, precum şi a membrilor comisiei de evaluare de la Judecătoria Slobozia pentru care activitatea de evaluare este realizată tot de comisia de la tribunal. În conformitate cu art. 31 din Regulament, pentru fiecare judecător s-a întocmit un proces verbal vizând activitatea desfăşurată în anul 2009, în care s-au menţionat date privind eficienţa şi calitatea activităţii, date referitoare la integritate şi la formarea profesională continuă stabilindu-se aspectele cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare. Potrivit art. 29 din Regulament , comisia de evaluare a analizat , la doi ani de la numirea în funcţie , activitatea desfăşurată de d-na judecător Danciu Mirela în cadrul Judecătoriei Urziceni şi de d-na judecător Soare Mariana în cadrul Judecătoriei Slobozia , evaluare necesară pentru înscrierea la examenul de promovare şi respectiv pentru delegarea în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Slobozia . În această activitate de mare răspundere am pornit de la considerentul că oamenii sunt animaţi de dorinţa de a le fi recunoscute performanţele. Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor a avut ca obiectiv îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în activitatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar. Activitatea de evaluare s-a focalizat pe identificarea metodelor de a stimula magistraţii în autoperfecţionare, renunţarea la numărul de casări ca indicator de performanţă, să evidenţieze distincţii între performanţele acestora. Apreciem că, această nouă modalitate de evaluare a judecătorilor a creat un impact pozitiv în rândul magistraţilor, reacţiile declanşate la nivel individual şi colectiv fiind apreciate ca pozitive, realizându-se, astfel, scopul esenţial al procesului de evaluare şi anume îmbunătăţirea performanţelor individuale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în sistemul judiciar. Vorbind de impactul pozitiv nu trebuie să omitem faptul că, la acesta a contribuit în mod esenţial specificul indicatorilor de performanţă stabiliţi privind activitatea profesională – respectiv condiţia esenţială a acestora de a nu afecta independenţa magistraţilor şi de a stimula dezvoltarea şi autodezvoltarea acestora. La nivelul comisiei de evaluare au avut loc discuţii în vederea cunoaşterii şi aplicării modificărilor şi completărilor aduse Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 837 din 30.09.2010 , Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 838 din 30.09.2010 . S-au analizat fişele de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor precum şi modelele orientative ale raportului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi al procesului verbal anual de evaluare , aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 839 din 30.09.2010 . În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, în anul 2010 în cadrul Tribunalului Ialomiţa nu au existat cazuri de sancţionare disciplinară nici în rândul judecătorilor şi nici în rândul personalului auxiliar.
Yüklə 0,64 Mb. Dostları ilə paylaş:
|