Uniunea europeană

UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiect finanţat prin Phare




MECI/ CNDÎPT-UIP



Activitatea 11

Revizuirea calificărilor ÎPT şi ÎS

11.1 Revizuirea şi/sau dezvoltarea calificărilor ÎPT

Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea Continuă a Sectorului ÎPT-România,

PHARE TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2009

Conţinutul prezentului material nu reprezintă poziţia oficială a Uniunii Europene

INTRODUCERE 4

1. CONTEXTUL POLITICII EUROPENE 5

1.1. PROVOCĂRI PRINCIPALE 5

1.2. Contextul global 8

1.3. Baza metodologică 8

1.4. Sarcini prioritare şi măsuri posibile în contextul Strategiei de la Lisabona 10

1.5. Conceptul central al aptitudinilor şi competenţelor 12

1.6. Profiluri ocupaţionale şi standarde ocupaţionale 12

1.7. Calificările 13

1.8. Parteneriatul social în EFP 14

1.9. Cadrul instituţional – Autorităţile Naţionale pentru Calificări 14

2. SCENARIU ROMÂNESC 15

2.1. Context 15

2.2. Contextul caracteristicilor principale 16

2.2.1. Cadrul Naţional al Calificărilor 16

2.2.2. Clasificarea ocupaţiilor, registrele naţionale ale calificărilor 17

2.2.3. Standarde ocupaţionale, standarde (educaţionale) de formare 18

2.2.4. Model de parteneriat instituţional 20

Anexe 23

Politica modelului instituţional pentru organizarea şi gestionarea sistemului de dezvoltare a standardelor ocupaţional, dobândirea calificărilor, dezvoltarea standardelor de formare 23

Politica obiectivelor şi gestiunea procesului de standardizare 26

Politica referitoare la reprezentarea Comitetelor Sectoriale şi consistenţa grupurilor de lucru de experţi 28

Glosar cu termenii cei mai importanţi 30

BIBLIOGRAFIE 31

INTRODUCERE

Scopul prezentului document este de a ajuta beneficiarii în implementarea politicii europene pentru calificările oferite, de a descrie calificările, de a facilita cadrul instituţional la nivel naţional şi sectorial.

Documentul prezintă contextul european şi recomandarea pentru ÎPT românesc în vederea dezvoltării şi îmbunătăţirii.

Structura următorului document împarte textul în trei secţiuni principale pentru o referinţă mai uşor de stabilit. Acestea sunt:

• 
  Contextul politicii europene cu privire la dezvoltarea calificărilor şi strandardelor de formare, rolul şi responsabilităţile jucătorilor cheie
  
• 
  Constatările principale pentru a prezenta recomandarea pentru ÎPT românesc
  
• 
  Anexe ce includ modele de politici.
  

Această propunere nu are rolul de a înlocui modelul existent sau folosit deja la nivel general pentru ÎPT românesc. Se referă doar la alternative posibile, însă decizia finală a jucătorilor cheie trebuie văzută ca cea de bază.

1. CONTEXTUL POLITICII EUROPENE

1.1. PROVOCĂRI PRINCIPALE

1.1.1. În acest moment, sistemul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT) se confruntă cu provocări extreme, ce reies din factorii următori care fac reforma să fie absolut necesară.

1.1.2. Modernizarea economiei şi societăţii: va putea sistemul ocupării forţei de muncă, organizat conform regulilor profesionale stricte, să facă faţă presiunii cererilor tot mai mari pentru acţiuni flexibilie?
Premisă: Sistemul forţei de muncă, organizat din punct de vedere profesional, oferă atât angajatorilor cât şi muncitorilor avantajele unei structuri clare a pieţei muncii şi ale unor calificări transparente. Prin formarea identităţii profesionale, această structură creează calea publică şi socială a modernizării care, la rândul său, poate duce la creşterea satisfacţiei la locul de muncă şi poate contribui la dezvoltarea inovativă în firme şi companii. Însă, pentru a gestiona problemele cu privire la coordonarea dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii şi datorită dezvoltării viitoare încă relativ neclară a structurilor şi conducerilor profesionale, este necesar să se dezvolte profiluri profesionale „deschise şi dinamice”. Învăţământul care are drept scop formarea de profesionişti ar putea deveni, de asemenea, o experienţă pozitivă şi un exemplu pentru alte domenii.
1.1.3. Probleme posibile neaşteptate, neprevăzute, exterioare ale crizei economice globale din ce în ce mai mare: cum poate ÎPT să contribuie la durabilitatea economică şi, drept urmare, cum poate să influenţeze durabilitatea ocupării forţei de muncă?
Premisă: Pe viitor, dezvoltarea inovaţiilor economice se va defini şi se va implementa conform cooperării regionale dintre întreprinderile şi firmele mari, mijlocii şi mici. Mai mult, are şi potenţialul pentru a crea noi locuri de muncă şi noi asociaţii având la bază companii. Construirea unei noi organizări regionale a ÎPT ar avea o importanţă deosebită şi ar ajuta procesul de dezvoltare. „Dialogul regional” al ÎPT ar putea asigura dezvoltarea progresivă – de asemenea, şi cu privire la criteriile ecologice şi sociale – prin formarea de resurse umane, îndreptate clar către nevoile viitoare. Trebuie să se acorde atenţie specială asigurării grupurilor ţintă de risc din punct de vedere social, precum minorităţilor şi etc.
1.1.4. Internaţionalizarea pieţei muncii şi distribuţia producţiei: cum ar putea ÎPT că coopereze şi să stimuleze dezvoltarea strategiilor ce cresc puterea de competitivitate a judeţului, contribuind în acelaşi timp la durabilitatea şi creşterea şanselor de dezvoltare individuale ale fiecărui om?
Premisă: „Diversitatea europeană” a organizării şi dezvoltării companiilor s-a folosit deja în repetate rânduri. Scopul principal în această aplicaţie este creşterea grupurilor de lucru sau flexibilităţii echipelor, cu şansa de a crea posibilităţi de implementare a unui număr mai mare de acţiuni. Reformarea sistemului ÎPT trebuie să se facă în legătură mai strânsă cu dezvoltarea resurselor umane care susţin această direcţie. De fapt, acest lucru creează şansa de a implementa un spectru larg de acţiuni şi, respectiv, de a extinde şansele de a găsi un loc de muncă şi de a creşte rata ocupării forţei de muncă. Sistemul ÎPT reformat este un factor important în dezvoltarea personală ce vine mai aproape de noile concepte ale organizării şi funcţionării sistemelor şi, drept urmare, este un factor important pentru o mai bună recunoaştere personală.
1.1.5. Modernizarea accelerată a economiei prin transformarea acesteia într-o economie orientată către client; introducerea şi aplicarea noilor tehnologii şi computerizări: cum ar trebui să fie reformat ÎPT pentru a profita cât mai mult de noile tehnologii, pentru a face faţă problemelor şi provocărilor ce apar; cu alte cuvinte, cum ar putea ghida acest proces într-o direcţie accesibilă din punct de vedere social.
Premisă: Teoretic, factorii menţionaţi mai sus ar putea să facă acţiunile muncitorilor calificaţi mult mai atrăgătoare şi mai interesante şi ar putea să extindă şansele de studiu în timpul muncii. Inovaţiile ÎPT, în special orientate către perfecţionare profilurilor profesionale, le-ar putea fi de folos muncitorilor în încercările şi eforturile acestora de a-şi exercita influenţa şi de a stabili legături între tehnologiile şi activităţile pe care le desfăşoară. Mai mult, ar trebui să se încurajeze dezvoltarea „competenţelor cheie” cu privire la portabilitate şi ar trebui să se tindă către generalizarea aptitudinilor (orientată către procesul de muncă).
1.1.6. Incompatibilitatea sistemului ÎPT cu piaţa muncii: structura existentă a profilurilor profesionale poate îndeplini cerinţele viitoarei societăţi a informaţiilor şi serviciilor şi este necesar să se construiască noi conduceri şi profiluri profesionale pentru un sector economic nou?
Premisă: Schimbarea structurii ocupării forţei de muncă nu pare să fie atât de dramatică pe cât se crede de cele mai multe ori. Dezvoltarea profesiilor atât deschise cât şi dinamice este o condiţie preliminară a schimbării, a reducerii numărului de profiluri profesionale şi a creşterii gamei de activităţi în ceea ce priveşte specializările. Profilurile profesionale existente ar trebui să combine profesii „similare”, orientate către unificarea sarcinilor. Un altfel de model se poate stabili doar prin corelarea ÎPT iniţiat şi de continuare şi a învăţării pe tot parcursul vieţii dar şi întărirea legăturii cu ÎS.
1.1.7. Orientarea tinerilor către domeniul ÎPT este propria lor alegere folosind, desigur, ajutorul şi experienţa profesională a părinţilor: cum ar putea sistemul ÎPT să devină mai atrăgător şi cum ar putea fi îndreptaţi tinerii către ÎPT şi cum ar putea profita de avantajele acestuia pentru a face faţă cerinţelor tot mai mari cu care se confruntă?
Premisă: Alegerea unui profesii şi alegerea învăţământului educaţional este un act individual, determinat de şansele oferite pentru funcţii şi prosperitate profesionale. În acest sens, ÎPT ar trebui să ofere şanse profesionale asemănătoare prin sistemul de învăţământ şi formare. Ar trebui să se îmbunătăţească facilitarea acordării unor şanse profesionale mai deschise şi mai flexibile, „permeabilitatea” dintre învăţământul general şi profesional. Este deosebit de important pentru a creşte posibilităţile de a integra învăţământul profesional şi general. Cu cât devine mai atrăgătoare EFP, cu atât mai mult va influenţa posibilităţile de a combina studiul şi lucrul şi cresc şi provocările cu privire la aptitudinile personale. Importanţa ÎPT pentru dobândirea calificărilor, aptitudinilor şi competenţelor, încurajarea activităţii inovatoare, puterea competitivă şi flexibilitatea firmelor şi companiilor, precum şi bună-starea societăţii, este recunoscută la nivel larg. În această relaţie, ÎPT trebuie să devină din ce în ce mai atrăgător.
În ciuda acestei situaţii, ÎPT nu poate rezolva singur problemele societăţii, dar joacă în continuare un rol important în dorinţa de a corecta lipsurile din dezvoltarea pieţei muncii prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi, astfel, îmbunătăţirea echilibrului structural de pe piaţa muncii.

Pe termen lung – fără a dezvolta un sistem de educaţie şi formare profesională, nu există nicio alternativă la construirea unui capital uman foarte calificat care să poată face faţă schimbărilor structurale şi care să determine şi să păstreze o rată a ocupării forţei de muncă în constantă creştere.

1.1.8. Drept urmare, tendinţele din dezvoltarea politicii educaţiei şi formării profesionale ar trebui văzute ca un pachet de legături şi interacţiuni cu celelalte domenii sociale şi economice.

Dobândirea şi păstrarea unei educaţii şi formări profesionale de calitate înaltă este fundamentală pentru prosperitatea ţării şi pentru funcţionarea sa de succes în structurile europene. Perfecţionarea formării profesionale tehnice necesită eforturile comune ale tuturor instituţiilor interesate şi ale societăţii în ansamblu.