Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Ascultarea partii vatamate

Aceste declaratii au o desebita importanta, deoarece, partea vatamata este în general purtatorul unui bagaj de informatii deosebit de pretioase privind, autorul şi imprejurarile faptei, intinderea pagubelor, suferintele fizice şi psihice, s. a.

Victimele infractiunilor , datorita componentei subiective care intervine, ''pot sa denatureze voluntar relatarile despre starea de fapt''*fiepentru a nu evidentia contributia lor la geneza conflictului, fie pentru a putea obţine despagubiri mai mari, etc.

Cunoasterea acestei posibilitati nu trebuie însă sa genereze o atitudine de neincredere în şi nceritatea declaratiilor victimei. Aceasta este în masura sa identifice pe autorul faptei, bunurile sustrase, instrumentele vulnerante folosite, eventualii martori. Pentru situatia cind fapta a fost comisa în lipa partii vatamate(furt, distrugere, etc)aceasta poate indica autorii banuiti, persoane care cunosteau existenta bunurilor sustrase în locul respectiv, etc. şi ascultarea victimei va fi precedata de o pregatire în sensul bunei cunoasteri a datelor de la dosarul cauzei privind data, locul, modul, mijloacele comiterii faptei/faptelor, extinderea pagubelor materiale, gravitatea leziunilor fizice, s. a, . m. d. Aceasta etapa de pregatire implica şi culegerea de date suplimentare cu privire la persoana şi persoanlitatea victimei. Datele vor fi obtinute din mediul socio profesional, purtind asupra comportamentului sau, în familie şi societate, antecedente de violenta, consum de alcool, ocupatii, venituri, etc.

Ascultarea victimei va fi şi ea precedata de unele discutii prealabile, de natura sa completeze datele obtinute în prealabil despre aceasta şi sa aduca o atmosfera de incredere şi şi ncerita  te. Se poate face o trecere treptata de la unele elemente ale discutiilor prealabile la ascultarea propriu zisa, care se va face mai intai în forma relatarii libere. Se cer şi în acest caz respectate regulile cu privire la mentinerea unei atitudini neutre, dublata de atentie şi de mentinerea relatarilor în sfera de legatura cu cauza, fara a permite divagatii inutile de la subiect.

Relatarile libere vor fi urmate de adresarea de intrebari care vor putea privi:

1. raporturile anterioare cu infractorul. Daca era sau nu cunoscut, ca şi conduita în momentele anterioare faptei.

2. momentele efective ale comiterii faptei. Aceste intrebari vin sa completeze datele din relatrea libera privind locul, timpul şi modul comiterii. Se vor putea detalia numarul de participanti, lovituri aplicate, eventual chiar ordinea acestora,

fraze sau cuvinte surprinse , alte elemente semnificative care pot fi scapate intr o prima relatare. Se vor cere detalii de identificare a bunurilor furate, etc.

3. elemente ulterioare comiterii faptei. Vor fi lamurite aspecte

privind atitudinea infractorului faţa de consecintele faptei, alte persoane aparute la locul respectiv, ce s a intreprins imediat ducerea victimei la spital, prim ajutor, urmarirea autorului, incercarea limitarii pagubelor, etc. după clarificarea tuturor aspectelor aratate, se va cere partii vatamate sa si precizeze eventuale pretentii şi dacă mai are ceva de declarat.

Uneori, anchetatorul se poate afla în faţa unor situatii deosebite de realizare a audierii, cind victima se afla în stare grava, datorata sau nu faptei. Se va cere avizul medicului curant, care poate aprecia luciditatea şi rezistenta fizica a victimei. In aceste cazuri, ascultarea va fi scurta, concisa, fiind obtinute relatari generale, conform structurii elemetelor anterioare comiterii fatei, momemtului faptei şi eventualelor date ce ar permite identificarea infractorilor.

Ascultarea minorilor

Data fiind situatia deosebită sub aspectul dezvoltarii psihice şi fizice a persoanelor minore, aflate în faza conturarii personalitatii, a acumularii unor cunostiinte de viata şi profesionale ascultarea acestora comporta unele elemente de dificultate suplimentare.

Ascultarea minorilor presupune o şi mai atenta pregatire, ceruta de situatia oarecum speciala, de necesitatea cunoasterii personalitatii minorului sub multiplele ei aspecte, adoptind o tactica de ascultare corespunzatoare virstei acestuia. Trebuie cunoscute şi intelese particularitatile de psihologie specifice fiecarei virste din cadrul minoratului. Se vor obţine date prealabile din mediul familial, scolar, de la locul de munca precum şi cu privire la preocuparile, cercul de preieteni, activitatile preferate de minor.

Din discutiile cu rudele, parintii, profesorii şi prietenii minorului va putea fi conturat un portret psiho afectiv şi intelectual, de natura a permite o buna planificare a strategiei de ascultare. Vor putea fi stabilite persoanele cu care comunica mai usor, care il pot influenta, în care are mai multa incredere, putind fi alese dintre acestea pentru a asista la ascultarea minorului.

În aprecierea declaratiilor se va tine seama de specificul virstei, de influentele posibile ale ''teribilismului'' adolescentei, de limitele experientei de viata şi ale bagajului intelectual. Cu toate acestea, declaratiile minorului nu vor trebui privite cu ironie sau superioritate, de oarece o atitudine prea rece a anchetatorului va putea genera un recul, un refugiu şi deci va ingreuna comunicarea. De asemenea, o atitudine prea laxa, ar putea atrage tendinta minorului de a fabula .

Ascultarea minorului va fi precedata de desfăşurarea unor discuţii prelabile menite sa usureze stabilierea unor relatii de incredere intre minor şi organul judiciar. Discutiile vor putea fi orientate spre dezvaluirea preocuparilor minorului, fa când u se apoi o trecere treptata spre ascultarea relatarii libere.

Relatarea libera va fi precedata de prezentarea calitatii în care este ascultat, cu prezentarea invinuirii cerindu se sa redacteze o declaratie scrisa asupra acesteia.

Se vor respecta aceleasi reguli de sobrietate în ascultarea relatarilor libere, fara interventii inutile, sau mimici sugestive, care mai ales în cazul minorilor pot aduce rezultate nedorite: fabulatie copilareasca, negarea oricaror fapte, refugiul n mutism, s. a. Nu se vor face amenintari sau promîşi uni de crearea unei situati mai dificile sau mai usoare în proces, de oarece ele ar afecta în mod evident şi nceritate declaratiilor minorului.

Faza de ascultare dirijata - presupune orientarea în punerea acestor intrebari în functie de natura faptei, de modul şi conditiile săvârşirii, de pozitia procesuala precum şi de trasaturile de personalitate ale minorului desprinse în cursul pregatirii şi al realizari ascultarii. Vor fi adresate, în functie de ansamblul problemelor ce trebuie detaliate, intrebari privind momente şi relatii anterioare comiterii faptei, intrebari privind elemente din timpul comiterii faptei cit şi intrebari privind anumite evenimente, atitudini, discutii, după comiterea faptei. ¹⁰⁴

Se vor pune intrebari clare, fara tenta sugestiva, fara mai multe intelesuri.