Examen scris 66%, Laborator 34%
F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA University of Waterloo, Canada; University of Groningen, Olanda; CMU, SUA.
Data: 20.03.2007
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Ioana Sora
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA
SYLLABUS
pentru disciplina:
“SISTEME DE INTRARE-IEŞIRE”
FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: III
Semestrul: 2
Titularul cursului: prof. dr. ing. Crişan Strugaru
Colaboratori: as. ing. Sebastian Fuicu
Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
|
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0
|
2
|
0
|
Distribuită
|
4
|
A. OBIECTIVELE CURSULUI
Cunoaşterea organizării subsistemului de intrare-ieşire, a modului de funcţionare a diverselor echipamente periferice (tastatură, imprimante, discul rigid, dispozitive de afisare, prezentarea principalelor magistrale standard), precum şi a unor circuite specializate subdomeniului. Disciplina contribuie la intregirea cunostiintelor privind interactiunea dintre diferitele subansamble ale unui sistem de calcul.
B. SUBIECTELE CURSULUI
Cap. I Consideraţii generale privind organizarea subsistemului de intrare-ieşire
Cap. II Circuite specializate (microcontrolere pentru intreruperi, pentru accesul direct la memorie si alte aplicaţii)
Cap. III Interfata cu tastatura
Cap. IV Imprimante (paralele de mare viteză, matriceale, laser, cu jet de cerneală).
Cap. V Magistrale standard (SCSI, I2C, CAN, MIDI şi altle)
Cap. VI Hard discul
Cap. VII Interfaţa video pentru un teminal CRT si LCD
Cap. VIII Receptoare de televiziune de inaltă definiţie (HDTV), receptoare audio digitale (DAB), receptor GPS.
Cap. IX Alte echipamente digitale: contorul de energie electrică, camere foto, senzori inteligenţi.
Cap. X Problematica sincronizărilor in subsistemul de intrare-ieşire.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
1. Aplicatii cu PLL
2. Cicuite rezonante si filtre
3. Tehnici de modulatii digitale
4. Modulatiile de tip PAM, PWM, PPM
5. Modulatia de tip PCM
6. Unitatea de Compact Disc
7. Telefonul de tip DTMF
8. Receptorul FM stereofonic
D. BIBLIOGRAFIE
1. Hans-Peter Messmer, „The Indispensable PC Hardware Book”, Ed. Eddison-Wesley, 2002
2. Baruch Z., “Sisteme de intrare-ieşire”, Ed. Albatros, Cluj-Napoca 2000
3. Strugaru C., „Subsistemul de intrare-ieşire”, Ed. Orizonturi Universitare
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examen scris, 3 ore, 3 subiecte.
Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt conforme cu regulamentele in vigoare.
F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA
Data: 27.03.2007
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA
SYLLABUS
pentru disciplina:
“MEMORII SEMICONDUCTOARE”
FACULTATEA: Automatică Şi calculatoare
DOMENIUL / SPECIALIZAREA: Calculatoare Şi tehnologia informaţiei
Anul de studii: III
Semestrul: 2
Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea Stratulat
Colaboratori: as. ing. Dan Chiciudean
Număr de ore/saptamana/Verificarea/Credite
|
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0
|
2
|
0
|
Distribuită
|
4
|
OBIECTIVELE CURSULUI
Competente/cunostinte/abilitati conferite absolventilor: formarea specialistilor cu o inalta calificare in domeniul calculatoare si tehnologia informatiei( hardware) in proiectare,testarea si configurarea unor componente principale din sistemele de calcul. Memoria unui calculator cunoaste, in prezent, o transformare radicala atat din punct de vedere tehnologic cat si din punct de vedere structural. Aceste aspecte sunt prezentate in cursul de memorii semiconductoare ceea ce confera viitorului specialist abilitati cosistente de valorificare lamaxim a performantelor sistemelor de calcul existente sau in curs de proiectare. Principalele obiective ale cursului constă în prezentarea caracteristicile principale ale memoriilor semiconductoare , organizarea internã şi externã. Modul cum se realizează transferul dintre unitatea centrală şi procesor. Valorificare la maxim a performantelor sistemelor de calcul prezente sau viitoare, printr-o configurare corespunzatoare a memoriilor semiconductoare interne, prin cunoasterea tehnologiilor de fabricare si a caracteristicilor structurale a acestora.
B. SUBIECTELE CURSULUI
1. Circuite integrate pe scarã largã.
1.1. Influenţa circuitelor LSI asupra metodelor de proiectare logicã.
1.2. Clasificarea circuitelor integrate LSI.
1.3. Clasificarea memoriilor semiconductoare.
2. Memorii semiconductoare fixe.
2.1. Memorii semiconductoare ROM
2.2. Memorii semiconductoare PROM.
2.3. Memorii semiconductoare EPROM.
2.4. Memorii semiconductoare EEPROM.
2.5. Semnale de comandã .Aplicaţii.
2.6. Memorii flash.
2.7. Programarea memoriilor fixe.
3. Dispozitive logice programabile .(PLD).
3.1. Arii logice programabile (PAL).
3.2. Circuite integrate FPLA( field programmable logic array).
3.3. Circuite integrate CPLD( complexPLD).
3.4. Circuite integrate FPGA( field progammable gate array).
3.5. Programarea dispozitivelor PLD.
4 .Memorii RAM.
4.1. Memorii RAM statice. Diagrame de timp , tipuri de memorii.
4.2. Memorii RAM dinamice. Tipuri de memorii.
4.3. Ciclurile memoriilor dinamice.
4.4 Tehnologiile memoriilor DRAM.
4.5. Memorii DRAM –FPM.
4.6. Memorii DRAM –EDO.
4.7. Memorii DRAM-BEDO.
4.8. Memorii DRAM-sincrone.
4.9. Memorii DRAM-sincrone cu ratã de transfer dublã.
4.10. Memorii CCD.
4.11. Memorii sincrone RAM statice. Diagrame de timp , tipuri de memorii
4.12. Memorii RAMBUS.
5. Extinderea capacităţii memoriilor.
5.1. Extensia capacităţii memoriilor. Aplicaţii
5.2. Puterea consumatã.
5.3. Funcţii speciale ale memoriilor semiconductoare.
6. Alte tipuri de memorii semiconductoare.
6.1. Organizarea memoriei intermediarã rapidã.
6.2. Organizarea memoriei tampon.
6.3. Organizarea memoriei virtuale.
6.4. Organizarea memoriilor asociative.
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)
1. Circuite integrate PLD. Aplicaţii 2. Programarea memoriilor EPROM .3. Ştergerea memoriilor EPROM. 4. Memorii SRAM. 5. Memorii DRAM. 6. Programarea şi ştergerea memoriilor EEPROM. 7. Aplicaţii utilizând programele Electronics Workbench 1.8. Aplicaţii utilizând programele Electronics Workbench 2.9. Aplicaţii utilizând programele XILINX 1.10. Aplicaţii utilizând programele XILINX 2.11. Aplicaţii utilizând programatorul de circuite integrate ChipMax12. Aplicaţii utilizând programatorul şi testorul de circuite integrate TopMax13. Aplicaţii utilizând programatorul de circuite integrate MegaMax C4
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
1. Bogart Theodore F, JrBeasley Jeffrey S, RicoGuillermo - Electronic Devices and Circuits 5e, ed.Pearson, 2001
2 Barry B. Brey – The Intel Microprocessors- fifth edition Pretice Hall, New Jersey,2000
3. Rob Williams – Computer Systems Architecture –Addison Wesley,2001
Dostları ilə paylaş: |