Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2


Comunicare în Plen - Descentralizare, autonomie locală, Codul Administrativ și Codul de Procedură Administrativă, LOCAȚIA: Sala Alexandru Ioan Cuza



Yüklə 1,1 Mb.
səhifə16/18
tarix06.01.2019
ölçüsü1,1 Mb.
#90658
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18

Comunicare în Plen - Descentralizare, autonomie locală, Codul Administrativ și Codul de Procedură Administrativă, LOCAȚIA: Sala Alexandru Ioan Cuza



Vasile Dîncu: Ultimul atelier de astăzi, vă rog să încercaţi să vă poziţionaţi în aşa fel încât să puteţi participa activ şi pasiv, dar să participaţi la discuţia noastră, dintr-un accident fericit, ca să spunem aşa, mărirea numărului de participanţi la dezbaterea atelierului despre transparenţă şi managementul funcţiei publice, va trebui să comprimăm un pic această sesiune, pentru acest eveniment fericit, accident fericit, o felicităm pe colega noastră care a animat atât de bine această dezbatere, a creat cu adevărat o punte între guvernul central şi guvernele locale, ca să folosesc un termen european.
Mulţumim Violeta Alexandru! Vreau să vă spun că în această sesiune vom vorbi despre descentralizare, autonomie locală, Cod Administrativ şi Cod de Procedură Administrativă. Sunt teme esenţiale ale reformei pe care Guvernul nostru încearcă să o pună în practică până în această toamnă, de aceea am invitat în această sesiune, şi le mulţumesc foarte mult, pe lângă specialiştii ministerului nostru, pe doamna ministru Anca Dragu, ministrul finanţelor, şi trei eminenţi profesori universitari din Cluj şi Bucureşti, de la Universităţile din Cluj şi Bucureşti. O să vă rog pe toţi participanţii să ţinem cont de faptul că la 14:15 se stinge lumina, în sensul că trebuie să rearanjăm, pentru cinci minute, această sală pentru venirea domnului preşedinte Klaus Werner Iohannis. Începem atunci, fără niciun fel de alt protocol. Doamna ministru, vă rog să ne faceţi expunerea dumneavoastră.
Anca Dragu: Bună ziua! Vă mulţumesc pentru inivitaţie! Daţi-mi voie să îi felicit pe organizatorii acestui extraordinar eveniment. Îl felicit pe domnul vicepremier Dîncu, dar şi întreaga echipă a dumnealui. A fost o muncă extraordinară, dar mă bucur că suntem în continuare în a doua zi a acestei dezbateri prezenţi şi discutăm despre problemele administraţiei publice, dar şi soluţiile pe care le găsim împreună, Guvernul şi reprezentanţii municipiilor, oraşelor, comunelor din România. Am o prezentare relativ lungă, peste multe slide-uri voi trece repede. Haideţi să începem! Vă voi spune câteva cuvinte despre tendinţele în structura veniturilor bugetare locale.
Finanţarea Administraţiei Publice Locale se efecturează prin resursele proprii, la dispoziţia Administraţiei Publice Locale, dar şi prin sume defalcate de la bugetul de stat - şi aici sunt sume defalcate din unele transferuri, din unele venituri ale bugetului de stat, pentru finanţarea unor cheltuieli descentralizate, dar şi pentru echilibrarea bugetelor locale. De asemenea, mai avem transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale şi transferuri prin bugetele unor ministere. Începând cu anul 2010, Guvernul a adoptat o serie de standarde de cost pentru eficientizarea utilizării fondurilor acordate de la bugetul stat. Utilizarea acestor standarde de cost reprezintă garanţia asigurării costului minim de funcţionare a serviciilor publice din domeniile respective, dar şi posibilitatea participării unităţilor administrativ-teritoriale la îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.
Ca şi evoluţie a acestor venituri publice, pot să vă spun că în perioada 2010-2015 veniturile bugetului centralizat ale administraţiilor locale au avut o evoluţie pozitivă. Pentru 2016 veţi vedea, la sfârşitul anului, veniturile bugetare locale sunt estimate a înregistra o diminuare. Dar, atenţie, această diminuare este ca urmare a faptului că sumele defalcate din TVA pentru a acoperi anumite hotărâri judecătoreşti pentru anul 2016 au fost achitate încă de la sfârşitul anului 2015./fdoman/atataru/ Structura veniturilor bugetare locale. După cum vă spuneam, bugetele locale se formează din patru mari categorii de venituri: veniturile proprii din impozitele şi taxele locale, care reprezintă, undeva, circa 15% din total venituri. Avem apoi cote defalcate din TVA plus subvenţii, care sunt undeva la circa 40%, cote defalcate din impozitul pe venit, 26%, şi alte venituri, circa 18% - 20%.
Începând cu anul 2014, ponderea sumelor defalcate din TVA a depăşit 40% din total venituri, iar în 2016 sumele defalcate din impozitul pe venit vor avea o pondere mai ridicată cu 2,2 puncte procentuale faţă de anul anterior. Sumele defalcate din TVA au următoarele destinaţii: acoperă cheltuieli descentralizate la nivelul judeţelor, cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi secotoarelor municipiului Bucureşti, contribuie la finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, la echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor şi, de asemenea, contribuie la finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat.
Câteva cuvinte despre evoluţia sumelor defalcate din TVA alocate bugetelor locale în perioada 2013 - 2016. Există tendinţe ascendente, cu o singură excepţie, şi vă voi explica şi de ce. Sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, la nivelul judeţelor, au înregistrat un trend ascendent, ca urmare a doi factori principali: majorarea salariului de bază minim brut pe ţară şi ca urmare a plăţilor, hotărârilor judecătoreşti pentru personalul din învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională. Sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor muncipiului Bucureşti au înregistrat un tren ascendent în anii 2014 şi 2015, ca urmare a majorării salariului minim şi plăţii hotărârilor judecătoreşti pentru personalul din învăţământul preuniversitar de stat. Pentru 2016, sumele înregistrează un trend descendent faţă de anul 2015, deoarece sumele defalcate din TVA pentru plata acestor hotărâri, după cum vă spuneam, pentru 2016 au fost achitate încă de la sfârşitul anului precedent. Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au înregistrat un trend ascendent în anii 2014 şi 2015.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2015, ca urmare a modificării mecanismului şi criteriilor de alocare a acestor sume aprobate prin amendament al Parlamentului României la Legea bugetară anuală. Pentru 2016 avem un trend descendent, ca urmare a alocării acestor sume pe baza unui nou mecanism, şi acesta a fost aprobat odată cu Legea bugetului. Sprijinul financiar acordat ordonatorilor principali pentru realizarea unor proiecte de investiţii se realizează şi prin intermediul unor ministere, şi anume: prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar şi prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri - şi aici fiecare minister are un set de programe pe care le dezvoltă în colaborare cu autorităţile locale. Concret, nominal, aceste sume defalcate din TVA, despre care tot am discutat, reprezintă 18,7 miliarde de lei în 2016 şi subvenţiile reprezintă peste 8 miliarde de lei. Ele sunt într-o scădere nominală faţă de anul precedent, dar în creştere faţă de 2013.
Vreau să vă prezint o hartă cu veniturile bugetare pe locuitor, pe judeţe, în anul 2015. Cele mai mici venituri bugetare pe locuitor se înregistrează în judeţele Galaţi, Dâmboviţa şi Teleorman şi sunt sub 2.500 de lei pe locuitor. La polul opus, judeţe cu peste 3.500 de lei pe locuitor, sunt judeţele Tulcea, Ilfov, desigur, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud. Celelalte judeţe se află undeva între aceste limite şi reprezintă, practic, majoritatea judeţelor ţării. Vreau să vă vorbesc puţin despre măsuri pentru dezvoltarea şi creşterea veniturilor administraţiei locale.

Suntem cu toţii de acord că trebuie să îmbunătăţim sistemul de transferuri şi de echilibrare şi să avem în vedere o serie de principii: echitate, eficienţă, transparenţă şi responsabilitate. Despre echitate - am în vedere faptul că resursele trebuie să fie proporţionale, resurse proporţional mai mari judeţelor sau localităţilor cu posibilităţi mai scăzute.


Despre eficienţă - avem în vedere stimularea efortului fiscal local şi cooperarea intercomunală. Transparenţă - reguli clare, stabile şi publice. Responsabilitate - care se manifestă prin competenţă şi eficienţă. Noul Cod fiscal aduce câteva pârghii la îndemâna administraţiei publice locale pentru îmbunătăţirea veniturilor proprii. Şi aici m-aş referi la impozitul pe clădiri, cota impozitului pe clădiri rezidenţiale este cuprinsă între 0,08% şi 0,2% şi cota impozitului pe clădiri nerezidenţiale este mai mare, desigur, şi este cuprinsă între 0,2 şi 1,3% din valoarea clădirii. Apoi, un alt instrument ar fi impozitul pe teren. Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime şi maxime, pe ranguri de localităţi şi zone.
De asemenea, sunt competenţe la nivelul consiliilor locale, care pot majora pentru clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500%. Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%. Acestea sunt şi măsuri de stimulare şi de mai bună gospodărire a resurselor la nivel local, desigur. Câteva cuvinte despre contractarea finanţărilor rambursabile de către UAT-uri.
Gradul de îndatorare a bugetului local trebuie să fie de cel mult 30%. Plăţile restante - unitatea administrativ teritorială care a înregistrat plăţi restante la sfârşitul anului anterior trebuie să le achite până la solicitarea avizului. De asemenea, trebuie să nu înregistreze deficit la secţiunea de funcţionare la sfârşitul anului anterior solicitării avizului de contractare.
De asemenea, trebuie să încadreze valoarea finanţării rambursabile în plafonul general aprobat anual prin lege. Pentru anul 2016 plafonul aprobat este de 1,2 miliarde de lei. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile care poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială este de maxim o sută de milioane de lei anual. Finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană sunt exceptate de la aceste plafoane, sunt exceptate, practic, de la aceste reguli. Ministerul Finanţelor Publice este alături de dvs şi de mediul de afaceri şi prin schemele de garanţii de stat pe care le oferă. Şi aici aş aminti, Programul multianual 'Ajutoare de Stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii'.
Avem o schemă de ajutor de stat care are ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Până în prezent au fost aprobate opt asemenea proiecte de investiţii, cu o valoare totală de 816 milioane de lei, care vor genera peste 3.200 de noi locuri de muncă şi pentru care ajutorul de stat este de 370 de milioane de lei. Avem o altă schemă de ajutor de stat, pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. Aici avem aprobate deja 13 proiecte de investiţii, în valoare totală de 64 de milioane de lei, care generează 2.603 locuri de muncă.
Şi aş mai aminti Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care prevede acordarea IMM-urilor a unei linii de credit pentru capital de lucru garantată de către stat în procent de maxim 50% din valoarea finanţării, exceptând, desigur, dobânzile, comisioanele şi spezele bancare. Plafonul de garanţie este de 2 miliarde de lei şi vizează stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Câteva cuvinte despre cheltuielile bugetare pentru investiţii. Desigur, aceste cheltuieli au crescut ca şi cheltuieli totale de investiţii, dar şi cheltuielile de investiţii ale autorităţilor administrativ-teritoriale. În 2015 ponderea cheltuielilor de investiţii ale UAT-urilor, în total cheltuieli, a crescut, de la 44 la 50%.


Sperăm că, până la sfârşitul anului, aceste cifre să fie mai mari. Acum o săptămână am cuprins într-o OUG două măsuri importante pentru stimularea activităţii economice. Şi aş menţiona aici scutirea de plată a impozitului pe venitul din salarii pentru persoanele fizice din domeniul cercetării-dezvoltării, cercetare-dezvoltare aplicativă, aceasta se va realiza începând cu august 2016. O altă măsură foarte importantă şi aşteptată de dvs este aplicarea unei cote reduse de TVA, de 9%, pentru servicii prestate în agricultură, precum şi pentru livrarea de pesticide, seminţe şi alte materiale agricole. De această măsură, din zona TVA-ului în agricultură, vor beneficia în special judeţele cu o pondere ridicată a agriculturii în PIB, 14 judeţe având o pondere a valorii adăugate brute în PIB de peste 10%. Aici aş menţiona, pe primele locuri, judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Brăila şi Giurgiu. Cam asta este prezentarea mea. Vă mulţumesc
Vasile Dâncu: Mulţumim dnei ministru. Prezentarea dnei ministru mi-a adus aminte de o maximă despre arta guvernării, cea mai inteligentă pe care am citit-o eu vreodată, a lui Lao Tzi, care spune "Arta guvernării este arta de a prăji un peşte mic". Mulţumim. Îl rog pe dl profesor Constantin Marius Profiroiu, prorector la Academia de Studii Economice din Bucureşti...


Constantin Marius Profiroiu: Dle prim-ministru, dle viceprim-ministru, doamnelor şi domnilor invitaţi, în primul rând vă mulţumesc pentru onoarea de a mă invita la această reuniune. Mi-aduc aminte că, acum 12 ani, lansam în aceeaşi sală strategia Guvernului României privind reforma administraţiei publice 2004-2007, strategie care a fost elaborată împreună cu dvs. Mi-aduc aminnte că un an de zile am avut prilejul să mă întâlnesc cu /.../ asociative, să avem întâlniri la nivelul fiecărei regiuni şi, în final, am propus un document care a fost acceptat de majoritate şi, bineînţeles, în raportul de ţară pe 2004, mi-aduc aminte, în sfârşit administraţia era văzută ca un punct pozitiv în România. Iată că astăzi, după un deceniu, vorbim despre aceleaşi probleme şi putem considera că e un nou început. Noi suntem obişnuiţi cu câte un nou început.
Eu vreau să vorbesc în calitatea mea de profesor şi de preşedinte al reţelei de şcoli de administraţie publică din Europa Centrală şi de Est, o reţea cu 108 universităţi care au programe de administraţie publică şi să vă spun că noi, în domeniul universitar, am încercat să gândim ceea ce înseamnă o nouă administraţie, o administraţie bazată pe valori, cum ar fi: transparenţa, responsabilitatea, predictibilitatea. Dar, ca să facem cu adevărat reformă în administraţia publică, trebuie să avem oameni care decid, care înţeleg încotro va trebui să ducem reforma în administraţia publică. Mi-aduc aminte că în 2004, nu ştiam ce model să luăm: francez, american, britanic sau italian. Ne-a fost foarte greu nouă atunci şi am creat un mecanism de coordonare /.../. Am zis: cu Franţa, facem cu prefecţii; cu Marea Britanie, cu SUA, dezvoltarea economică locală; cu italienii, am lansat concursul "100 de proiecte de modernizare a administraţiei publice din România".
Au fost lucruri care s-au întâmplat. S-au întâmplat datorită, în primul rând, celor din administraţia locală şi vreau să vă spun că cea ma mare satisfacţie am avut cu oamenii care ştiu într-adevăr ce înseamnă administraţia, cei care se confruntă zi de zi cu probleme reale ale administraţiei publice. Dl viceprim-ministru ne-a provocat cu descentralizarea. Eu cred că România are nevoie de mai multă descentralizare reală nu pe hârtie. România are nevoie să facă, dacă vreţi, o răscruce, să aleagă: vrem mai multă deconcentrare, mai mult stat în teritoriu sau vrem mai multă putere la nivelul comunităţii locale? Eu cred, din experienţa mea academică, Europa se îndreaptă mai mult spre autonomie locală, mai multă putere comunităţilor locale. Dar ce înseamnă putere la nivelul comunităţii locale? Înseamnă şi dezvoltare economică locală. România are nevoie de descentralizare şi dezvoltare economică locală. Administraţiile locale trebuie să fie motoarele dezvoltării economice.
Administraţia este în slujba cetăţenilor, clienţi, dar şi a mediului privat. Trebuie să vedem primari care devin într-adevăr manageri. Dar e greu să vorbeşti de management în administraţia publică, când n-ai resurse. Dar uneori şi fără resurse sunt oameni care au iniţiativă. Şi mă bucur, în momentul în care am lansat acel proiect, acel concurs "100 de proiecte pentru România", am constatat că în România, la nivel local, există oameni care ştiu ce înseamnă creativitate şi inovaţie. Înseamnă să devenim mai pro-activi, înseamnă să vedem că România are nevoie de mai multă energie de la nivel local. În momentul în care energia a venit la dvs, se va schimba şi administraţia centrală. Eu, unul, cred că descentralizarea trebuie legată de ceea ce înseamnă regionalizare. Şi aici nu trebuie să ne fie frică de regionalizare. Este drumul pe care celelalte ţări din Europa l-au ales.
Îl vom alege şi noi. Mi-aduc aminte în 2002, când am discutat despre regionalizare, era, dacă vreţi, un moment dificil. De ce? /Pentru că cei de la Consiliul Europei, CPLR, cei care sunt prezenţi aici şi ştiu despre ce este vorba la CPLR, se punea problema creării unu instrument juridic la nivelul Consiliului Europei privind Carta Autonomiei Regionale. România a fost prezentă la Helsinki. Nu s-a adoptat această Cartă Europeană a Autonomiei Regionale, a rămas în continuare Carta Europeană a Autonomiei Locale, dar iată astăzi, după 15 ani de la momentul Helsinki, trebuie să ne punem problema în mod serios şi să alegem descentralizare versus regionalizare în România. Nu trebuie să ne fie frică. De ce? Pentru că regjonalizarea, cu o descentralizare făcută pe baze corecte, concomitent cu programe naţionale de dezvoltare economică locală, va crea acea energie de care România are nevoie. Asta înseamnă să vedem care va fi rolul prefectului, care vor fi atribuţiile regaliene la nivelul Instituţiei Prefectului în teritoriu. Vom mai avea nevoie în continuare de servicii deconcentrate? Eu cred că nu. O parte din ele pot rămâne. Dar altele, vor trebui să vină la dvs, cea mai mare parte la nivelul administraţiei  locale.
Eu mă opresc aici. Vreau să felicit încă o dată pentru această manifestare şi să va dau o veste bună: în 2018, România va organiza dialogul transatlantic cu şcoli de administraţie din America şi Europa, ceea ce demonstrează că, din punct de vedere universitar, noi am ajuns unde trebuie. Problema este că acum, la nivelul dvs, să reuşim să transferăm din universităţi la dvs acele cunoştinţe care să ne permită nouă să fim în continuare cei mai buni în această parte a Europei. Vă mulţumesc.
Vasile Dîncu: Discursul privind aderenţa la anumite valori spre care trebuie să tindem şi spre care mergem şi noi. Aici l-am invitat la balul de închidere a primei faze a reformei, să spunem, faza care era dependentă de instituţii. După aceea urmează reforma din oameni, care va merge, va merge şi se va transmite din generaţie în generaţie. Mulţumesc. Îi dau cuvântul domnului Dacian Dragoş, profesor universitar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

 
Dacian Dragoş: Mulţumesc, domnule viceprim-ministru. Doamnelor şi domnilor, am fost invitat la acest Forum al Administraţiei Locale în calitate de fost coordonator al unui proiect de cod de procedură administrativă, în anii 2006-2008, am lucrat împreună cu alţi colegi din mediul universitar şi cu funcţionari, normal, specialişti din Ministerul Administraţiei şi Internelor - era acea dată. Sigur, codificarea..., această idee de codificare a legislaţiei administrative nu este nici nouă, nu discutăm noi prima dată despre acest lucru. Ce aş vrea să se înţeleagă foarte bine este un trend, o tendinţă peste tot în lume cu privire la codificarea în legislaţia administrativă. Ce este mai pregnant este faptul că se codifică procedurile administrative, pentru că este mai fezabil şi mai uşor de îndeplinit, pentru că aceste proceduri administrative, odată adoptate într-un cod de procedură administrativă, ele pot fi aplicate oricărei instituţii publice şi doar în cazurile în care este necesară o legislaţie specială se poate deroga de la aceste reguli generale.
Din păcate, România este una dintre ultimele ţări din Europa care nu are un cod de procedură administrativă. Toţi în jurul nostru au adoptat astfel de coduri, cu ajutor extern, cu ajutorul Comisiei. Poate a fost o greşeală şi din partea Comisiei Europene că n-a condiţionat în 2007, aşa cum a condiţionat pe alte aspecte, şi adoptarea unui astfel de cod. Ideea este că, vă daţi seama, ţări ca şi Albania, Bulgaria, bine, exemple şi mai bune decât noi, Serbia, Croaţia, Slovenia se laudă cu codul de procedură administrativă de cel mai înalt nivel, care reglementează funcţionarea zilnică a instituţiilor publice. Nu numai atât. Multă vreme s-a spus: de ce avem nevoie de un cod de procedură administrativă, că nici francezii nu au? Şi de obicei noi ne luăm după francezi în doctrina administrativă. Ei, uitaţi că, din noiembrie anul trecut, şi francezii au o lege de procedură administrativă. Deci au renunţat la acea idee că se rezolvă totul prin doctrină şi jurisprudenţa Consiliului de Stat şi au adoptat un cod de procedură administrativă.
Mai mult de atât, la nivelul UE, la iniţiativa unor profesori de drept administrativ şi european, s-a scris un cod de procedură administrativă european. El a fost prezentat Parlamentului, Parlamentul la nivelul UE nu are iniţitivă legislativă, ca şi un Parlament naţional, şi atunci a trimis Comisiei Europene să înceapă procedurile de iniţiativă legislativă pentru adoptarea unui astfel de cod. Deci toată lumea în jurul nostru adoptă astfel de proceduri administrative. La noi s-a început din anii 2004, doamna profesor Vedinaş este aici prezentă din grupul iniţial care a discutat acest cod de procedură administrativă, cu profesorul Ioan Santai, cu profesorul Ioan Alexandru, Iorgovan ş.a.m.d. Am mai reluat în anii 2006-2008 şi s-a mai lucrat la acest proiect. Ideea este că el este blocat pe undeva pe traseu. Nu ar fi chiar aşa un efort extraordinar să-l repunem pe tapet, pentru că acest cod de procedură administrativă va reglementa şi anumite aspecte cu care vă confruntaţi în practică. Sunt sunat tot la două zile de diverşi practicieni în administraţia publică cu întrebări despre cum se interpretează o prevedere legală sau alta, cum se calculează cvorumul, majorităţi, cum se procedează după cum aţi văzut că s-a rezolvat prin ordonanţă votul în cazul preşedinţilor consiliilor judeţene, tot felul de aspecte care ar fi rezolvate prin acest cod de procedură administrativă.
Ce conţine acest cod de procedură administrativă? Iniţierea procedurii prin petiţie sau din oficiu, incidentele procedurale, avize, acorduri, sensul acestora, pentru că şi acest sens este distorsionat în practică, un aviz, după cum ştiţi, poate să fie consultativ pentru unele instituţii, conform pentru alte instituţii, în funcţie de cum doresc să îşi impună voinţa. Finalizarea procedurii, actele administrative, operaţiunile administrative, procedura prealabilă, contenciosul administrativ chiar se poate lega de această procedură administrativă. Ideea este că am avea o structură coerentă, unitară şi fluentă a etapelor procedurale administrative, s-ar reglementa foarte clar drepturile şi obligaţiile părţilor într-o procedură administrativă şi dvs, ca decidenţi în administraţia publică, aţi fi apăraţi de diferite interpretări abuzive ale organelor de control, de exemplu.
Un principiu cum ar fi cel conform căruia există şi în legislaţia actuală, în Legea 24/2000: dacă ai interpretat cu bună-credinţă anumite prevederi legale, fără să ai un reper de genul jurisprudenţial, o decizie a Curţii de Justiţie sau o hotărâre de guvern care să vină să interpreteze un articol de lege, acea interpretare a funcţionarului, când aplică cu bună-credinţă legea, trebuie să-l absolve de orice răspundere la controalele ulterioare. Şi acest lucru nu se întâmplă în practică, după cum ştiţi, pentru că interpretările ulterioare vin să rezolve situaţii retroactiv, ceea ce nu este permis. Ei, acest cod, prin principiile pe care le-ar implementa, ar rezolva şi acest lucruri. Termene, modul de calcul al termenelor, anularea, revocarea actelor administrative, ce înseamnă acest lucru, care sunt efectele, competenţa, delegarea competenţei, conflictele de competenţă - nu avem astfel de prevederi în legislaţia actuală administrativă, decât sectorial şi disparat.
Accesul la dosarul administrativ, comunicarea în procedura administrativă, motivarea actelor administrative şi principiile de bună administrare cunoscute de toţi, proporţionalitatea, securitatea juridică, aşteptările legitime ş.a.m.d. Împreună cu colegii mei suntem în asentimentul tuturor, noi milităm pentru prioritizarea acestui cod de procedură administrativă în cadrul reformei administraţiei publice. Sigur că un cod administrativ este şi el benefic, este de fapt un Codex administrativ, el reuneşte legislaţia existentă cu anumite intervenţii pe fond, pe dreptul substanţial şi acest proiect am înţeles că este mult mai avansat decât codul de procedură administrativă.
Codul de procedură administrativă însă a fost trecut prin guvern, în 2008 s-au adoptat tezele codului de procedură administrativă. Deci într-un fel este poate mai avansat decât codul administrativ, care încă nu a fost trecut prin astfel de... De fapt, tezele au fost adoptate şi la codul administrativ. Prin urmare, noi am milita pentru adoptarea lor concomitentă sau chiar prioritizarea codului de procedură administrativă. Cod administrativ au puţine ţări în lume. Cele care reuşesc să adopte un cod administrativ este excelent, este mai mult decât au putut să facă alte ţări şi într-adevăr dă o stabilitate mult mai bună relaţiilor care se stabilesc în administraţia publică. De aceea ambele sunt binevenite. N-aş vrea să prelungesc mai mult, pentru că timpul este limitat. Vă mulţumesc pentru atenţie şi poate la întrebări mai discutăm, dacă este cazul.
Vasile Dîncu: …..Simpozionul de la Universitatea Babeş-Bolyai, în legătură cu Codul de Procedură Administrativă, m-a convins, acum, cu ocazia asta, avem şi un şef al grupului interministerial care va lucra la finalizarea acestui cod, mi-aţi promis, oricum, că durează cam o lună, o lună şi jumătate. Vă mulţumesc. Vom găsi resursele pentru asta şi sper să fie înaintea Codului Administrativ, aşa cum vă doriţi şi dumneavoastră, cum spuneţi că este normal. Mulţumesc încă o dată! O rog pe doamna profesor Verginia Vedinaş, care s-a aflat la începutul, să spunem, acestui traseu al Codului de Procedură Administrativă şi la Codul Administrativ, o rog pentru zece minute să ne expună ideile domniei sale.
Verginia Vedinaş: Da, vă mulţumesc. Domnule prim-ministru, domnule viceprim-ministru! Distinşi participanţi, aşa cum s-a înţeles din prezentarea pe care mi-a făcut-o colegul Dacian Dragoş, eu sunt un etern membru în comisiile de elaborare a celor două Coduri, astfel încât în acest fel vă relev adeziunea pe care o am cu privire la realizarea în fine a lor. Aţi înţeles, de asemenea, că primul proiect datează de la începutul mileniului, din anul 2001-2002, l-am avut, el s-a derulat în cadrul Centrului de Perfecţionare de la Sibiu, care era o structură a fostului Institut Naţional de Administraţie. Ambele s-au desfiinţat, şi salut cu această ocazie iniţiativa de a le reînfiinţa, pentru că la baza creării /INA/ româneşti a stat ENA din Franţa - Școala Națională de Administrație, care, cum spunea o mare profesoară de drept, face generali, nu locotenenţi, şi toţi funcţionarii din Franţa, de la şeful statului până la primarul unei comune, trec într-un fel sau altul pe la ENA.
Şi noi avem nevoie de generali pentru administraţia publică şi sunt mai mult decât fericită să aud această decizie. Într-o a doua etapă m-am străduit, ca senator, de această dată, în perioada din mandatul 2004-2008, să promovăm codurile, proiectele de coduri, care fuseseră iniţial adoptate, prin iniţiative legislative. N-am reuşit nici de această dată. A urmat apoi implicarea şi a mea în colectivul pe care l-a coordonat profesorul Dacian Dragoş şi, în sfârşit, suntem pe un drum care sper de această dată să aibă finalitate. Sunt argumente şi colegul meu a susţinut extrem de ferm această importanţă a succesiunii celor două Coduri, invocând inclusiv faptul că în punţine state ele există, că există mai mult coduri procedurale, decât coduri de drept substanţial.
Da, dragii mei, dar ţările acelea la care ne raportăm au nişte administraţii consolidate, reprezintă ele însele democraţii consolidate, unde instituţiile statului, ale colectivităţilor teritoriale s-au aşezat în matca lor firească. De aceea, sub acest aspect, m-am ataşat ideii de a mă implica mai întâi în elaborarea codului, proiectului de Cod Administrativ şi, până la urmă, dragii mei, nu contează care iese mai întâi. Important este să iasă odată, pentru că ele sunt inerente pentru ceea ce înseamnă administraţia românească./fdoman/atataru/ Printre argumentele pe care le aduc, îndrăznesc să le aduc în faţa domniilor voastre, pentru elaborarea celor două Coduri, se află următoarele. Unu, necesitatea de a se armoniza legislaţia şi a se evita paralelismele şi contradictorialitatea. În al doilea rând, pentru a construi fundamentele normative ale funcţionării la parametrii normali a autonomiei locale.
Autonimia locală trebuie să fie în egală măsură administrativă şi financiară. Una fără cealaltă nu se poate. Printre argumentele pe care le-a adus Curetea Constituţională când a invalidat proiectul din 2013 de lege a descentralizării s-a aflat şi acela că s-au transferat atribuţii fără să se asigure resursele financiare pentru concretizarea lor. M-am întors acum două zile de la Bratislava, pentru că fac parte şi îmi face plăcere să vă anunţ, fiindcă mai ales pentru Administraţia Publică Locală, într-un fel sau altul, o reprezint, într-o structură care se numeşte OLA (Observatorii Autonomiei Locale), care este gestionată de Universitatea Lille din Franţa şi de această dată tema a fost descentralizarea şi vă asigur, dragii mei, că a străbătut ca un fir roşu ideea că descentralizarea autentică înseamnă în egală măsură independenţă, autonomie, transfer de atribuţii, dar înseamnă şi resurse.
Sunt constituţii din lume care prevăd, sub sancţiuni, de fapt, interzic, mai bine zis, transferul de atribuţii fără să se asigure rezerve financiare pentru realizarea lor. Un alt argument pentru care consider că este necesar să elaborăm Codul Administrativ este acela de a clarifica şi consolida statutul personalului din administraţia publică, indiferent că ne referim la aleşi locali, funcţionari publici sau personal contractual. S-a vorbit aici despre funcţionarii din administraţia locală. Funcţia publică locală s-a creat în 2006, după modelul francez, şi ne-au certat francezii - eram senator pe atunci - că le-am copiat modelul, fiindcă ei vor să o desfiinţeze. Ei o consideră un soi de rudă săracă a funcţiei publice de stat şi, până la urmă, indiferent că lucrează într-o autoritate etatică sau într-una a colectivităţilor locale, responsabilităţile, atribuţiile sunt aceleaşi. Şi un ultim argument este acela de a clarifica problema domeniului public şi privat al statului şi unităţii administrativ-teritoriale.
Avem în Codul Civil o reglementare în sensul ăsta, dar este insuficientă. De aceea, apreciem că, fără a realiza suprapuneri de reglementare, este necesar şi am obţinut şi acceptul Ministerului Justiţiei de a consacra în Codul Administrativ şi norme pe această temă. Şi, în final, o problemă de o acută actualitate este aceea a răspunderii şi vă mărturisesc că chiar în această etapă lucrăm, să zic, la elaborarea normelor care vor reglementa răspunderea în administraţie, în general, şi a personalului, în particular. Vă promiten că ne vom strădui să elaborăm un act normativ care să vă facă viaţa mai uşoară, să ne facă nouă tuturor viaţa mai uşoară şi sper că, prin colaborarea pe care o avem cu reprezentanţii asociaţiilor de aleşi locali, de unităţi administrativ-teritoriale, cărora le mulţumim pentru sprijinul acordat, chiar să reuşim acest lucru. Vă mulţumesc.
Vasile Dîncu: Parteneriatul continuu pe care îl aveţi cu guvernul României de mulţi ani şi vă invităm să participaţi la grupul nostru de lucru care va face aceste codificări în perioada următoare. Mulţumesc pentru ultimele cinci minute, mai este foarte puţin, colegul meu, Dan Marinescu pentru câteva idei care sunt punctul de vedere al ministerului nostru. 
Daniel Marinescu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Am să mă rezum doar la câteva cuvinte despre descentralizare, deoarece partea de Cod administrativ şi de Cod de procedură administrativă a fost atinsă de stimaţii profesori. Descentralizarea este una dintre preocupările continue ale tuturor guvernelor de după 1989. Descentralizarea este în acelaşi timp un proces continuu care nu se va termina niciodată, pentru că permanent vor fi identificate atribuţii care se pretează a fi descentralizate. De-a lungul celor 26 de ani, au existat mai multe astfel de procese de descentralizare, au fost aprobate două legi ale descentralizării, însă rezistenţa firească la schimbare, lipsa unui consens politic larg, o evidenţă precară a societăţii publice şi private, precum şi alte cauze au dus la situaţia în care anumite procese de descentralizare să nu se finalizeze.
De doi ani lucrăm împreună cu ministerele la o clarificare a situaţiei patrimoniale şi chiar avem în vedere o modificare a legislaţiei privind domeniul public şi privat al statului. Prin ordonanţa de urgenţă 42/2016, guvernul a modificat legea descentralizării 195/2006, astfel încât procesele de descentralizare care vor urma să fie mult simplificate. În acest sens au fost simplificate etapele procesului de descentralizare, obligativitatea realizării fazelor pilot doar pentru competenţele care nu sunt exercitate la nivel teritorial, eliminarea etapelor de elaborare a strategiilor sectoriale de descentralizare atunci când competenţele supuse procesului de descentralizare fac obiectul unei strategii generale de descentralizare. De asemenea, am realizat clarificări terminologice, spre exemplu vestita "analiză de impact" care ne-a creat mari probleme şi la procesul anterior de descentralizare.
De asemenea, ministerele care descentralizează competenţe şi atribuţii au obligaţii ca termen de maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a legii prin care se transferă competenţele să elaboreze standardele de cost şi de calitate. A fost elaborat şi proiectul strategiei generale de descentralizare, proiect care a fost supus dezbaterii publice, am primit multe propuneri pe care le-am asumat şi le-am însuşit în proiectul de hotărâre a guvernului, strategia care stabileşte liniile directoare ale guvernului cu privire la continuarea procesului de descentralizare şi care propune un calendar de realizare a acesteia. Strategia vizează o serie de domenii care vor face obiectul analizei procesului de descentralizare şi vorbim aici despre agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educaţie, tineret şi sport. Pentru toate cele şapte domenii, strategia prevede efectuarea de analize de către ministerele de resort, din care să rezulte oportunitatea transferului de competenţe sau nu. În acest sens, prima dată se vor elabora analizele de impact cu privire la transferul de competenţe, în al doilea rând se vor derula fazele pilot, în vederea testării competenţelor ce urmează a fi descentralizate, după care va fi realizată o analiză şi se va supune aprobării guvernului descentralizarea unor competenţe sau nu.
Iată că prin ultimele modificări aduse la legea cadru a descentralizării, precum şi sperăm ca imediat ce se va aproba Strategia generală de descentralizare, să trecem şi la implementarea strategiei de descentralizare, să identificăm acele competenţe care pot fi transferate către autorităţile locale, aplicând principiul subsidiarităţii, care determină o responsabilitate a autorităţii administraţiei publice locale care este mai aproape de cetăţean în a creşte calitatea serviciilor şi în acelaşi timp în a reduce costurile.
Descentralizarea este un proces şi nu un obiectiv în sine, este un proces care aduce mai multă prosperitate, atât cetăţenilor, cât şi autorităţilor administraţiei publice locale. Eu vă mulţumesc şi sperăm ca obiectivele pe care ni le-am propus cu privire la coduri, cu privire la toate celelalte strategii care au fost prezentate în cuprinsul celor două zile de forum, împreună cu dumneavoastră să le realizăm şi toată lumea să aibă percepţia că avem sau că vom dobândi o administraţie coerentă, eficientă şi mai simplă pentru cetăţean. Vă mulţumesc foarte mult.



Yüklə 1,1 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin