Quality Principle 4 – Learning Programme Design, Development, and Review

UNIUNEA EUROPEANĂ



Proiect finanţat prin Phare




MECT/CNDIPT-UIP



Activitatea 09

Formare privind metodele şi procedurile de evaluare

9.1 Revizuirea / elaborarea documentaţiei privind dezvoltarea curriculum-ului & elaborarea auxiliarelor curriculare

Instruire şi consiliere pentru dezvoltarea continuă a sectorului ÎPT din România,

PHARE TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

2008

“Conţinutul acestui material nu reprezintă neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene”

Cuprins

Pagina

Glosar de termeni 4

Acronime 6

1. 
   Rezumat 7
   
2. 
   Introducere 10
   
3. 
   Context 11
   
4. 
   Evaluarea curriculum-ului şi a metodologiilor de evaluare existente 17
   
5. 
   Evaluarea metodologiei de elaborare a curriculum-ului propuse prin intermediul PHARE 2005 25
   
6. 
   Analiza formatului auxiliarelor curriculare 27
   
7. 
   Metodologia recomandată de elaborare a curriculum-ului pentru ÎPT 42
   
8. 
   Recomandări pentru elaborarea viitoare a curriculum-ului ÎPT 44
   

Bibliografie 46

Anexe
1. Indicatori ai calităţii în cadrul ÎPT din România 47

2. Descriptori de nivel ai EQF 48

3. Format recomandat pentru noul curriculum 52

4. Exemple de bună practică de la ARACIP privind scrierea auxiliarelor curriculare

62

5. Structura actuală a auxiliarelor curriculare 65

6. Criterii standard pentru evaluarea documentelor 66

7. Exemple de activităţi provocatoare 67

8. Lista de verificare a auxiliarelor curriculare 68

9. Modificări ale structurii auxiliarelor curriculare 69

Secţiunea 1 Glosar de termeni

Învăţare activă	Medii de învăţare ce permit “elevilor să vorbească şi să asculte, să citească, să scrie şi să reflecteze pe măsură ce parcurg conţinutul cursurilor prin exerciţii de rezolvare a problemelor, grupe mici şi informale, simulări, studii de caz, jocuri de rol şi alte activităţi – toate acestea solicitând elevilor să pună în practică ceea ce învaţă” (Meyers şi Jones -1993)
Evaluare	Reprezintă interpretarea dovezilor prezentate de cei ce învaţă şi procesul de luare a deciziilor privind măsura în care dovezile aduse de cursanţi îndeplinesc criteriile de evaluare pentru o calificare sau o unitate, demonstrând competenţa celor ce învaţă. Evaluarea bazată pe criterii poate fi formativă şi sumativă. În cadrul evaluării formative, evaluatorul decide şi oferă feedback în privinţa numărului de criterii îndeplinite şi a ceea ce trebuie făcut în continuare. Evaluarea sumativă are loc în momentul finalizării unui modul.
Competenţă	Capacitatea de a folosi cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de lucru sau de studiu şi în cadrul dezvoltării profesionale şi personale. În contextul Cadrului European de Calificări, competenţa este descrisă în termeni de responsabilitate şi autonomie.
Curriculum	Un document ce descrie modulele ce vor fi predate pentru o calificare, inclusiv livrarea acestora.
Cadrul European de Calificări - CEC(EQF)	Un sistem ce defineşte cunoştinţele, deprinderile şi competenţele personale şi profesionale mai vaste până la nivelul 8 şi care le armonizează cu actualele calificări naţionale din Europa www.ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/presentation_eqf_en.pdf
Competenţe cheie	Reprezintă un set transferabil de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini de care toţi oamenii au nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru integrare şi ocupare şi care trebuie să acţioneze ca fundament al învăţării continue, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii (CEC)
Rezultat(e) al(e) învăţării	Setul de cunoştinţe, deprinderi şi/sau competenţe achiziţionate de o persoană pe o perioadă de timp, pe care aceasta le poate demonstra după finalizarea unui proces de învăţare, definite în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe
Învăţare pe tot parcursul vieţii	Întreaga activitate de învăţare întreprinsă pe parcursul vieţii, al cărei scop este de a îmbunătăţi cunoştinţele, deprinderile/competenţele şi/sau calificările, din motive personale, sociale şi/sau profesionale.
Criterii de performanţă	Descrieri calitative sau cantitative a ceea ce un cursant ar trebui să poată face, care permit efectuarea unei interpretări obiective referitoare la obţinerea sau nu de către o persoană a unui rezultat al învăţării
Abilitate	Capacitatea de a face un lucru în mod consecvent, cu încredere şi corect
Portofoliu	În cadrul evaluării bazate pe criterii, acesta reprezintă un set de dovezi, inclusiv înregistrări ale evaluării formative şi sumative, care se bazează pe standarde, de obicei cuprinse într-un dosar sau legate, prin intermediul căruia persoana care învaţă susţine deţinerea competenţei.
Calificare”	Un rezultat formal al unui proces de evaluare sau de validare, obţinut atunci când organismul competent decide că o persoană a obţinut rezultatele învăţării în cadrul standardelor date

Acronime

Denumire	Acronim
Învăţământ Profesional şi Tehnic	ÎPT
Comitete Sectoriale	CS
Cadrul European de Calificări	EQF
Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii	CNAC
Sistemul European de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic	ECVET
Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic	CNDIPT
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului	MECT
Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor	CNFPA
Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare	CSOA
Standarde de Pregătire Profesională	SPP
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar	ARACIP
Învăţare centrată pe elev	ÎCE
Învăţare pe tot parcursul vieţii	LLL

1. 
   Rezumat
   

Un document curricular descrie modulele ce vor fi urmate de o calificare, inclusiv furnizarea acestora. Acest raport analizează uşurinţa elaborării şi utilizării documentului curricular folosind metodologia actuală de elaborare, dezvoltat pe baza unor unităţi descrise prin rezultate ale învăţării, criterii de performanţă şi o serie de specificaţii bazate pe indicatorii naţionali ai calităţii. Analiza se bazează pe citirea a cel puţin 20 de documente curriculare din toate domeniile la niveluri diferite, citirea a 15 auxiliare curriculare asociate, vizitarea a 8 şcoli şi observarea de lecţii în desfăşurare, precum şi discuţiile cu cel puţin 30 de profesori.

Concluziile constau în faptul că învăţarea şi predarea oferite pe baza documentaţiei curriculare actuale tind să fie:

• 
  Mai teoretice
  
• 
  Orientate spre profesor
  
• 
  Orientate tehnic
  
• 
  Mai puţin relevante pentru o reală viaţă activă
  
• 
  Lipsite de o legătură între teorie şi practică
  

decât se specifică în standardele de pregătire profesională.

Acest lucru se poate datora documentaţiei modulare individuale prolixe, deseori dificil de citit şi de interpretat, în cadrul căreia multe informaţii sunt pierdute atunci când criteriile de performanţă şi seria de afirmaţii sunt transpuse din standardele de pregătire profesională în coloana de conţinut fără a se utiliza verbe active.
Au fost analizate documentele curriculare mai recente, cu coloane privind cunoştinţe, abilităţi şi competenţe şi s-a constatat că sunt mai scurte, însă le lipseau verbele active, deseori sugerând că se accepta mai degrabă cunoaşterea abilităţii decât abilitatea în sine. De asemenea, s-a constatat că documentele se repetau de la o coloană la alta, ceea ce le făcea mai lungi şi mai complexe decât era necesar.
Asistenţa tehnică recomandă ca documentaţia de curriculum să fie simplificată prin elaborarea acesteia în format EQF, iar coloana pentru Competenţe să fie înlocuită de o activitate sau de coloana pentru Evaluare, care să descrie activităţi ce vor indica autonomia şi responsabilitatea celui care învaţă de a demonstra abilităţile şi cunoştinţele într-un mediu simulat.

Rezultat al învăţării 2 Zugrăvirea unui perete
Cunoştinţe cursantul ştie să:	Abilităţi cursantul este capabil să:	EVALUARE – activităţi care arată autonomia şi responsabilitatea cursantului de a-şi dovedi abilităţile şi cunoştinţele într-un mediu simulat
Cum să recunoască şi să evite: Riscurile de natură chimică asociate cu vaporii de vopsea şi contactul cu pielea Riscurile la adresa publicului în general şi la adresa proprietăţii altor persoane în timpul lucrului Riscurile de a lucra la înălţime Setul de vopseluri şi de perii disponibile şi costurile acestora, avantajele şi dezavantajele în cazul anumitor aplicări	Când zugrăveşte, ia măsuri adecvate de precauţie Citeşte şi interpretează instrucţiunile slujbei Selectează periile şi cantitatea de vopsea pentru meseria sa. Vopseşte cel puţin 9m^2 de perete folosind o rolă Vopseşte cel puţin 9m^2 de perete folosind o perie Demonstrează utilizarea corectă a spray-ului de vopsea. Lucrează la o înălţime mai mare de 2m	Se aşteaptă ca persoana care învaţă să demonstreze toate abilităţile şi cunoştinţele în nu mai mult de 2 exerciţii practice separate sau proiecte, cu puţine instrucţiuni din partea profesorului sau a instructorului

Această evaluare orientată spre practică va genera o evaluare orientată spre învăţare şi va promova dezvoltarea de competenţe cheie ale cursantului şi va conferi mai multă relevanţă pentru viaţa cursantului.

Formatul de curriculum recomandat, complet şi simplificat, este elaborat şi cuprins în anexa 3. Aceasta reflectă necesitatea şi utilizarea acestui document de către:

• 
  Profesor, pentru furnizarea unui curriculum mai orientat spre practică, vizând pe cursant,
  
• 
  Şcoală, pentru a putea planifica resursele, echipamentul şi locurile de desfăşurare a activităţii astfel încât să facă posibilă o livrare optimă a curriculum-ului
  
• 
  Cursant, care să ştie care sunt criteriile pe baza cărora va fi evaluat pentru realizarea fiecărui modul,
  
• 
  Angajator, pentru a vedea măsura experienţei de învăţare a elevilor,
  
• 
  Părinţi şi profesorii de îndrumare în carieră, care să fie informaţi cu privire la rezultatele aşteptate şi la rutele progresive din cadrul curriculum-ului.
  

Acest format descris al curriculum-ului a fost împărtăşit de elaboratorii de calificări ai CNFPA şi de expertul-cheie 2.

De asemenea, asistenţa tehnică recomandă alinierea curriculum-ului la descriptorii de nivel ai Cadrului European de Calificări, pentru a reduce volumul de cunoştinţe din cadrul curriculum-ului. În mod firesc, acest lucru va fi în acord cu specificaţia Comitetelor Sectoriale privind nivelul de calificare şi descriptorul de unitate. Acest lucru va oferi posibilitatea mai multor cursanţi de a se angrena în cadrul calificărilor.
Cheia pentru creşterea nivelului de „vizare a cursantului” din cadrul curriculum-ului şi a furnizării acestuia stă în formarea elaboratorilor de curriculum, a profesorilor, instructorilor, angajatorilor, a inspectorilor şi părinţilor cu privire la metodologiile de învăţare şi evaluare.
Se sugerează ca formatul metodologiei – liniile directoare ale lui Ivan Mytykyn “Îmbogăţirea activităţilor de învăţare” şi macheta CNDIPT pentru auxiliare curriculare să fie păstrate şi modificate pentru a reflecta observaţiile din secţiunea 4.

Principala schimbare în cadrul liniilor directoare din Îmbogăţirea activităţilor de învăţare constă în extinderea listei de verificare a curriculum-ului auxiliar modular de la pagina 80. Noua listă de verificare recomandată poate fi găsită în Anexa 6.

Capitolul 5 Construirea unui modul trebuie actualizat conform machetei din anexa 7.
Cuprinsul machetei de Auxiliar Curricular se concentra asupra cursantului, iar instrucţiunile pentru profesor erau plasate la sfârşitul documentului. Versiunea actualizată a machetei poate fi găsită în Anexa 7.

2. 
   Introducere
   

Secţiunea 3 a acestui document descrie contextul elaborării învăţării bazate pe competenţe în România în ultimii 12 ani, din punct de vedere al societăţii globalizate în schimbare, al elaborării Cadrului European de Calificări, al Sistemului European de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (ECVET), al dezvoltării Competenţelor Cheie UE pentru învăţare pe tot parcursul vieţii (LLL), al sistemului şi structurilor de învăţământ din România şi al altor proiecte ÎPT.

Secţiunea 4 evaluează metodologia curriculară actuală pentru învăţământul preuniversitar din România şi impacturile acesteia asupra învăţării şi performanţelor pe baza unei liste de verificare cu indicatori ai calităţii; lista de verificare se bazează pe principiile calităţii 4, 5 şi 6 din Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC).
Secţiunea 5 descrie analiza metodologiei curente pe baza criteriilor standard convenite de evaluare a documentaţiei din Sarcina 9, Cadrul European de Calificări pentru Învăţare pe tot parcursul vieţii şi manualul calităţii al ARACIP. Secţiunea 6 analizează produsele AC din cadrul proiectului PHARE 2005 şi identifică punctele slabe generale.
Secţiunea 7 evaluează metodologia propusă de elaborare a curriculum-ului PHARE 2005 care se bazează pe o machetă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe.
Secţiunea 8 face recomandări pentru elaborarea viitoare a curriculum-ului din punct de vedere al:

• 
  Documentaţiei
  
• 
  Implementării
  
• 
  Modificărilor în sistemul de învăţământ
  

3. 
   Context
   
   
   
   1. 
      Societatea globalizată în schimbare
      
      
      

Ritmul schimbării în societate în general se accelerează iar în viitor va fi diferit de cel din prezent. Oamenii au nevoie să obţină noi cunoştinţe şi abilităţi şi să îmbrăţişeze atitudini şi modalităţi diferite de lucru, pentru a se putea adapta schimbărilor. Diverşii potenţiali catalizatori ai schimbării sunt: permanentele schimbări de ordin tehnologic, impactul economiei de piaţă şi al globalizării, schimbările legate de modurile de lucru, sectoarele noi/în declin, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), ocupaţiile şi competenţele, impactul tendinţelor demografice, stilurile de viaţă în schimbare şi prosperitatea economică, abordările moderne ale leadership-ului şi managementului, mobilitatea şi aderarea la UE. Toate acestea au potenţialul de afectare a cunoştinţelor, atitudinilor şi abilităţilor de care oamenii au nevoie în viitor în mod semnificativ.

Aceste schimbări ale societăţii şi vieţii active constituie punctul de plecare al dezvoltării unui curriculum care să permită tinerilor să se integreze în viaţa activă cu încredere.

2. 
   Sistemul european
   
   
   
   1. 
      Cadrul European de Calificări
      

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat înfiinţarea unui Cadru European de calificări (EQF) pentru învăţare pe tot parcursul vieţii¹. Adoptarea EQF cu cele opt niveluri de referinţă şi definiţiile asociate furnizează un mecanism ce creează transparenţă între sistemul naţional de calificări şi cel european. Recomandarea arată că ţările trebuie să îşi raporteze sistemele naţionale de calificări la EQF până în 2010. Până în 2012, fiecare calificare nou elaborată în UE trebuie să se raporteze la nivelul corespunzător de referinţă din EQF, pentru ca beneficiile aduse de EQF mobilităţii şi învăţării pe tot parcursul vieţii să fie vizibile şi accesibile tuturor cetăţenilor UE.
Cadrul European de Calificări cuprinde un glosar ce explică terminologia privind rezultatele învăţării şi semnificaţia: cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor. S-a hotărât ca raportarea la nivelul practic să se bazeze pe rezultatele învăţării şi, deci, elaborarea abordării învăţării pe tot parcursul vieţii reprezintă parte a curriculum-ului viitor şi a procesului de elaborare a calificărilor.
Înfiinţarea unui Grup Consultativ al EQF sprijină elaborarea şi implementarea viitoare a EQF şi compararea politicii, dezvoltării şi aplicării corespunzătoare a Cadrelor Naţionale de Calificări. Compararea calificărilor bazate pe rezultatele învăţării necesită o clară descriere a ceea ce acestea cuprind şi a cerinţelor implicate de rezultatele învăţării utilizate pentru atribuirea nivelurilor EQF sau descrierile corespunzătoare ale rezultatelor învăţării.
Procesul de elaborare a EQF a inspirat şi a influenţat modul în care calificările au fost descrise în ultimul deceniu. Acum experţii îşi concentrează atenţia asupra relaţiei dintre abordările orientate spre contribuţii şi efecte. Chiar şi cu trecerea la rezultatele învăţării, procesul de predare tot are nevoie de unele linii directoare din punct de vedere al contribuţiei – curriculum, pentru sprijinirea planificării locale şi a contribuţiei la stabilirea contextului pentru rezultatele învăţării².

Una dintre concluziile principale ale cercetărilor întreprinse de CEDEFOP în 2007 privind conceptul şi impactul implementării rezultatelor învăţării în Europa se rezumă astfel:

Se schimbă focusul, însă celelalte componente ale procesului nu dispar. Rezultatele învăţării constituie focusul şi reprezintă un rol cheie în organizarea scopurilor sistemice, a curriculum-ului, a pedagogiei, evaluării şi asigurării calităţii. Aceşti alţi factori rămân semnificativi pentru planificare şi implementare. p.41

2. 
   Sistemul European de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (ECVET)
   

Comisia Europeană (CE) a convenit asupra înfiinţării Sistemului European de Credite pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (ECVET) în aprilie 2008³. Sistemul facilitează mobilitatea cursanţilor în cadrul UE, prin recunoaşterea performanţelor acestora în studiul de calificări în alte ţări UE. Sistemul se bazează pe protocoale de colaborare între instituţii, în cadrul cărora se convine asupra valorii de credite pentru o anumită unitate de învăţare din cadrul unei calificări. Valoarea creditelor se bazează pe un curs de calificare profesională la zi cu echivalentul de 60 de puncte de credit în orice an. CE se aşteaptă ca ţările să implementeze treptat acest sistem până în 2012, moment în care acestea vor fi dezvoltat deja unelte şi ghiduri pentru facilitarea procesului.

3. 
   Competenţele cheie UE pentru învăţare pe tot parcursul vieţii (LLL)
   

În 2006, Parlamentul UE a identificat şi a definit competenţele cheie⁴ necesare pentru împlinirea personală, pentru o cetăţenie activă, coeziune socială şi angajabilitate într-o societate bazată pe cunoaştere. UE sugerează că includerea acestor competenţe în curriculum pentru învăţământ şi formare iniţială asigură faptul că, până la terminarea şcolii, tinerii îşi vor dezvolta competenţe-cheie la un nivel care să îi pregătească pentru viaţa de adulţi şi care formează o bază pentru învăţare continuă şi viaţa activă. Un alt scop al cadrului de competenţe-cheie pentru LLL este de a furniza o unealtă de raportare la nivelul european pentru elaboratorii de politici, pentru furnizorii de educaţie, angajatori, cursanţii înşişi, pentru a facilita eforturile naţionale şi europene spre atingerea obiectivelor convenite.


Cadrul de Referinţă stabileşte opt competenţe-cheie:

1) Comunicarea în limba maternă;

2) Comunicarea în limbi străine;

3) Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţă şi tehnologie;

4) Competenţe de ordin digital;

5) A învăţa să înveţi;

6) Competenţe sociale şi civice;

7) Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului;

8) Conştiinţa şi expresia culturală.
Cele patru competenţe (digitale, a învăţa să înveţi, sociale şi civice şi simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului) sunt abilităţi asociate şi nu pot fi predate şi evaluate prin intermediul metodelor tradiţionale de predare, ele trebuind dezvoltate şi evaluate prin utilizarea instrumentelor proactive de evaluare ce generează dovezi de competenţe atitudinale pe o perioadă de câteva săptămâni, de exemplu proiecte, exerciţii practice, joc de rol, simulări şi studii de caz.

4.