Studiu ects



Yüklə 189,66 Kb.
səhifə1/6
tarix08.01.2019
ölçüsü189,66 Kb.
  1   2   3   4   5   6





Institutul de Politici Publice

Implementarea sistemului de credite în Republica Moldova – doleanţe şi realizări (profil real)


Studiu

Autor: Andrei Chiciuc



Chişinău, 2005

Cuprins:

1. ECTS – realităţi europene 4

2. M.E.T.S. – orientări europene 5

3. Analiza implementării ECTS în învăţământul superior (profil real) din R. Moldova 5

3.1. Tipul sistemului de credite şi anul implementării 6

3.2. Persoane implicate 7

3.3. Accesul la informaţie 8

3.4. Finalităţile ECTS 9

3.5. Înregistrările punctelor credit 10

3.6. Criteriile aplicării sistemului de credite 11

3.7. Autoritatea ce decide alocarea creditelor pentru disciplină 12

3.8. Definirea unui credit ECTS în termeni de volum de muncă depus de studenţi 13

3.9. Cuantificarea volumului de muncă a studentului asupra examenului şi tezei de licenţă 13

3.10. Diseminarea informaţiei 14

3.11. Beneficii şi Bariere 15

4. Concluzii finale 15

Anexa 1. Lista participanţilor la chestionare 17

Anexa 2.1. Chestionar privind implementarea ECTS la nivel instituţional 20

Anexa 2.2. Chestionar privind implementarea ECTS la nivel de facultate 20

Anexa 2.3. Chestionar privind studiul opiniei cadrelor didactice referitoare la sistemul de credite ECTS 20



1.ECTS – realităţi europene


În prezent, Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) reprezintă un mecanism acceptat şi utilizat pe întreg continentul european la care au aderat majoritatea instituţiilor de învăţământ superior. Instrumentele elaborate şi utilizate în cadrul ECTS au fost testate (începând cu programele pilot din anii universitari 1988/1989 – 1994/1995 şi continuând cu anii ce au urmat după semnarea Declaraţiei de la Bologna) şi s-au arătat efective la realizarea mobilităţii studenţeşti, deoarece ECTS reprezintă un mecanism destinat pentru crearea transparenţei, stabilirea legăturilor inter-instituţionale şi lărgirea spectrului opţiunilor accesibile studenţilor.

Pe lângă facilitarea mobilităţii studenţilor, Sistemul European de Credite Transferabile are un rol deosebit de important în dezvoltarea curriculumului internaţional. ECTS devine, pas cu pas, o bază generalizată pentru sistemele naţionale de credite.



Importanţa care i se acordă ECTS, în special în ţările membre şi candidate ale Uniunii Europene, poate fi urmărită prin declaraţiile miniştrilor responsabili pentru învăţământul superior din statele semnatare ale Procesului de la Bologna:

  1. O parte însemnată din originalitatea şi flexibilitatea noului sistem de învăţământ va fi realizată, într-o mare măsură, prin utilizarea „creditelor” (ca în schema ECTS). Acest lucru va permite validarea creditelor obţinute de către cei care vor opta să-şi desăvârşească educaţia, iniţială sau continuă, în diferite universităţi europene şi vor dori să obţină diplomele după propriul ritm de lucru, de-a lungul întregii vieţi ...”. Din Declaraţia comună privind armonizarea structurii sistemului european de învăţământ superior a celor patru miniştrii în funcţiune pentru învăţământ superior din Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Paris, la Sorbona, 25 mai 1998.

  2. Stabilirea unui sistem de credite - la fel ca sistemul ECTS - ca o manieră oportună de a promova ideea de mobilitate a studenţilor peste tot în lume. Creditele ar putea fi obţinute şi în contexte care nu implică învăţământ superior, care include învăţarea pe tot parcursul vieţii, ceea duce la recunoaşterea lor de către universităţile în cauză.” „Domeniul învăţământului superior european”, Declaraţie comună a miniştrilor educaţiei din Europa, Convenită la Bologna, 19 iunie 1999.

  3. Miniştrii au subliniat că, pentru o mai mare flexibilitate în procesele de învăţare şi de calificare, este absolut necesară adoptarea unui cuantum comun de calificări, pe baza unui sistem de credite cum este ECTS sau unul compatibil cu acesta, care să ofere atât posibilitatea de transferabilitate, cât şi de acumulare. Împreună cu sistemele de asigurare a calităţii, reciproc recunoscute, aceste structuri vor facilita accesul studenţilor pe piaţa forţei de muncă europene şi, în acelaşi timp, vor determina o mai mare compatibilitate, atractivitate şi competitivitate a învăţământului superior european. Generalizarea folosirii acestor credite şi a sistemului de completare a diplomelor va sprijini progresul în această direcţie.” „Către o arie europeană de învăţământ superior”, Comunicatul întâlnirii miniştrilor europeni responsabili cu învăţământul superior, Praga, 19 mai 2001.




  1. Miniştrii au accentuat rolul important jucat de ECTS în facilitarea mobilităţii studenţilor şi în dezvoltarea curriculumului internaţional. Ei apreciază faptul că ECTS devine, pas cu pas, o bază generalizată pentru sistemele naţionale de credite. Ei susţin evoluţia către obiectivul ce prevede ca ECTS să devine nu doar un sistem de transfer, ci şi unul acumulativ, care să fie aplicat consistent în întreg spaţiul european al învăţământului superior.” Comunicat al Conferinţei Miniştrilor responsabili pentru învăţământul superior, Berlin, 19 septembrie 2003.

La aceiaşi Conferinţă a miniştrilor responsabili pentru învăţământul superior de la Berlin (2003) s-a decis recomandarea implementării ECTS la toate universităţile din statele semnatare ale Declaraţiei de la Bologna începând cu anul universitar 2004-2005.

2.M.E.T.S. – orientări europene


Odată cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, în cadrul celei de-a IV-a conferinţe a miniştrilor educaţiei din Europa (desfăşurată pe data de 19-20 mai 2005 în oraşul Bergen, Norvegia), Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului (M.E.T.S.) din R. Moldova şi-a asumat obligaţiunile de reformare a sistemului de învăţământ superior din republică cu adaptarea lui la rigorile europene. În acelaşi timp, ar fi important de menţionat că principala forţa motrică ce a contribuit la orientarea responsabililor ministeriali spre „orizonturile europene” a fost mediul universitar din republică, care de mai mulţi ani desfăşoară activităţi de popularizare a prevederilor Procesului de la Bologna.

Unul dintre ultimele acte legislative, adoptate de ministerul de resort, este Planul-cadru provizorii pentru ciclul I (studii superioare de licenţă) adoptat prin ordinul M.E.T.S. nr. 202 din 01.07.2005. Planul-cadru contribuie la racordarea cadrului normativ la modificările şi completările efectuate în Legea Învăţământului – ajustări legate de adaptarea legislaţiei naţionale la angajamentele europene. În respectivul act legislativ, care se pune în aplicare începând cu anul univ. 2005-2006, este definită noţiunea de credit şi pe larg utilizată în cuantificarea duratei studiilor şi a volumului de muncă a studentului – toate în corespundere cu recomandările Ghidul utilizatorului ECTS, versiunea 2004. Însă, acest început trebuie urgent de completat cu un regulament de funcţionare a ECTS, care ar reglementa „regulile de joc”.





Yüklə 189,66 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə