1. Acâş, com. Acâş, jud. Satu Mare

37. Carei, jud. Satu Mare

Punct: Bobald I

Cod sit: 136535.01
Colectiv: Németi János - responsabil (MM Carei); Molnár Zsolt (UBB Cluj), studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj
În vara anului 2000 am continuat cercetările arheologice în hotarul oraşului Carei - punctul “Bobald I - Livada”. La cercetările arheologice au participat studenţii de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filozofie, timp de două săptămâni, ca participanţi, sub conducerea Molnár Zsolt. Şeful din oficiu al şantierului este Petre Roman, iar lucrările au fost conduse de Németi János.

În acest an am continuat S. XI, cu dimensiuni de 12 x 2 m, adâncimea maximă fiind de -2,1 m, cu scopul de a verifica panta tell-ului, deranjată mult de gropi moderne. Stratul de cultură din epoca bronzului a fost mult bulversat şi din cauza înmormântărilor feudale, care în această zonă a tell-ului sunt săpate în două sau trei nivele (ultimul nivel cuprinde înmormântări de copii). Din morminte feudale provin: o monedă de argint şi două ace de coc, frumos ornamentate, lucrate din argint aurit.

Secţiunea nr. X - magistrală - deschisă încă în anul 1997, a fost săpată până la marginea tell-ului propriu-zis, la buza şanţului de apărare, unde a fost surprinsă o groapă menajeră Gr. 1 / 1997, cu materiale dacice. În anul 2000 am deschis o casetă cu dimensiuni de 6,5 x 3 m, pentru dezvelirea gropii menţionat mai sus. La 50 m de la marginea şanţului de apărare a fost deschisă S. I / 2000 în lan, cu scopul de a verifica această porţiune de teren în afara şanţului de apărare. În această secţiune, în afară de o slabă depunere din epoca bronzului a fost surprinsă o locuinţă din sec. al XVII-lea.

În C. A, în afara Gr. 1, au fost surprinse şi alte complexe mai mici săpate pentru a obţine lut din malul şanţului în epoca Latène D de către locuitorii aşezării dacice, care probabil se află în apropiere (stratul antic este acoperit de o depunere groasă a satului feudal Bobald, dispărut la sfârşitul sec. al XVIII-lea).

Din gropile dacice şi din nivelul antic al şanţului de apărare - în adâncimea de la -1,45 / -1,6 m - au fost obţinute multe fragmente ceramice lucrate cu mâna şi cu roata olarului, de factură dacică, câteva obiecte din os, un cuţitaş din fier, cuie şi vârfuri de săgeţi din fier, o fibulă din bronz, o plăcuţă ornamentată din argint, un fragment de “cataramă” din bronz şi alte obiecte (nasturi) din bronz. Fibula din epoca romană imperială, face parte din seria fibulei cu profilul puternic profilat, tipul 19C Rustoiu, foarte frecventă în Dacia în sec. I. p. Chr. Ceramica lucrată cu mâna şi cu roata olarului are analogii apropiate la Moigrad şi la Şimleul Silvaniei, precum şi din descoperirile mai vechi din judeţul Satu Mare de la Acâş - “Togul lui Majtinyi” şi Lazuri - “Lubi tag”. Aşezarea dacică de la Carei - Bobald se datează mai mult din sec. I p. Chr.

Bibliografie
1. Gh. Lazin, A. Cionca, Noi descoperiri dacice pe teritoriul actual al judeţului Satu Mare, StCom Satu Mare, VII - VIII (1986 - 1987), p. 85 - 92.

2. J. Németi, Descoperiri arheologice din hotarul oraşului Carei, StCom Satu Mare, V - VII (1981 - 1982), p. 162 - 182.

3. J. Németi, Descoperiri dacice din judeţul Satu Mare (mss.)



Abstract

At Carei - Bobald I, there were discovered some graves dating from the medieval period; a dwelling belonging to the 17^th century and many Dacian complexes from 1^st century B.C.

38. Călineşti Oaş, com. Călineşti Oaş, jud. Satu Mare

Punct: Dealul Hurca

Cod sit:137238.01
Colectiv: Liviu Marta - responsabil (MJ Satu Mare)
Aşezarea fortificată hallstattiană de pe dealul “Hurca” este situată pe un platou cu pante abrupte ce ocupă o poziţie dominantă prin amplasarea sa în zona cea mai îngustă a văii Turului, drumul tradiţional de acces în Depresiunea Oaşului. De asemenea, fiind amplasat pe prima linie de dealuri dinspre câmpie, aşezarea de pe “Hurca” putea să ofere o bună supraveghere a Câmpiei Sătmărene. Ea a fost descoperită în anul 1999, an în care au şi fost iniţiate primele cercetări arheologice cu scopul de a salva o zonă a ei ce urma să fie afectată de construirea unui hotel. Totodată s-a trecut la investigarea sistematică a aşezării prin realizarea ridicării topografice, descoperirea şi cercetarea traseului sistemului defensiv de pe laturile de N şi E, precum şi a unei locuinţe de suprafaţă.

Importanţa fortificaţiei hallstattiene de la Călineşti, prima descoperire de acest tip din judeţul Satu Mare, reiese din faptul că este, alături de aceea de la Sighetu Marmaţiei, cel mai sudic obiectiv din numerosul grup de fortificaţii ale culturii Gáva din zona Tisei Superioare, realizând astfel o legătură cu grupul de fortificaţii de acest tip din Transilvania intracarpatică. Starea ei de conservare este însă precară, ea suferind de pe urma lucrărilor de terasare pentru plantarea unei livezi. De asemenea, în ultimii ani, în zona sudică, sub poalele căreia se află un lac de acumulare au început să fie construite case de vacanţă.

Obiectivele cercetărilor din august 2000 au fost obţinerea, cu un minim efort financiar, a unor date referitoare la identitatea aşezării (caracterul, stratigrafia, cronologia) prin prelungirea secţiunii S. 5 din zona locuită. În paralel cu acestea am executat secţiuni magistrale pentru a verifica păstrarea unor urme de cultură în alte zone din interiorul aşezării. Al treilea obiectiv a fost continuarea delimitării traseului defensiv, realizat prin secţionarea sa în zona răsăriteană a laturii sudice.

Secţiunea S. 5 din 1999 a fost prelungită cu 30 m, în scopul obţinerii unei secţiuni magistrale în zona în care lutul depus aici de apele pluviale a permis o bună păstrare a complexelor arheologice. În ea au fost surprinse urmele a trei locuinţe, una adâncită şi două de suprafaţă, din care a fost obţinut un bogat inventar arheologic reprezentat prin: ceramică (unele vase sunt întregibile), figurine de lut, tiparul de turnare a unui celt cu bordură îngroşată şi dreaptă.

Prin secţiunea S. 10 am urmărit obţinerea de date într-o zonă arată a aşezării, unde de la suprafaţă au fost recoltate numeroase fragmente ceramice. Din păcate, aici lucrările agricole au răscolit întregul strat cu vestigii arheologice. Deoarece exista riscul ca aceasta situaţie să se repete şi în zona de NV a aşezării cele două secţiuni magistrale de aici le-am executat în sistemul unor şiruri de casete, săparea lor dovedind că şi aici stratul de cultură a fost distrus.

Obiectivele cercetărilor viitoare de la Călineşti - ”Hurca” sunt continuarea cercetărilor în zonele în care au fost identificate vestigii bine păstrate, sondarea unor noi zone din interiorul aşezării, surprinderea rămăşiţelor sistemului defensiv de pe laturile de S şi V, pentru a permite delimitarea perimetrului aşezării. Un obiectiv principal va fi sondarea zonei sudice a aşezării pentru a obţine date despre suprafaţa ce urmează să fie afectată de construcţiile turistice.

Propuneri de punere în valoare a sitului. Firma S.C. Hard S.R.L., oferind un sprijin financiar generos pentru cercetările din anul 1999, şi-a manifestat dorinţa de a valorifica rezultatele cercetărilor în cadrul unei expoziţii permanente ce va fi amenajată în hotelul aflat în construcţie pe malul lacului Călineşti. De asemenea s-a manifestat interes şi pentru o reconstituire a sistemului defensiv din zona porţii aşezării fortificate cu scopul de a oferi o notă distinctivă drumului de acces spre hotel.
Bibliografie
1. M. Bitiri, Paleoliticul în Ţara Oaşului, Bucureşti, 1972, p. 61.

2. L. Marta, S. Pop, C. Astaloş, în: Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, Deva, 2000.

Abstract
The hallstattian fortified settlement from Hurca hill (Călineşti - Oaş, in the north-western part of Romania), with a surface of approximatively 10 ha, has a strategic position on the valley of the river Tur, at the entrance in Oaş depression. Discovered in 1999, the site continued to be investigated in the year 2000.

During this year, there were excavated 3 dwellings belonging to Gáva culture (Ha B). Among the discovered materials we can mention: numerous fragments of vessels (some of them will be completed), zoomorphic figurines, small fragments of bronze items and a casting mould for bronze axes (celts) with straight and thickened edges. Also, the rocky core of the vallum was sectioned for archaeological researches.