1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanţa [Tropaeum Traiani]



Yüklə 5,34 Mb.
səhifə37/165
tarix27.10.2017
ölçüsü5,34 Mb.
#16674
1   ...   33   34   35   36   37   38   39   40   ...   165

51. Carei, jud. Satu Mare

Punct: Bobald

Cod sit: 136535.01

Colectiv: Petre Roman - responsabil (IRT Bucureşti), Németi János - responsabil epoca bronzului (MM Carei)


Cercetările arheologice din iulie-august a.c. de la Carei “Bobald” au avut drept scop stabilirea amplasamentului unei construcţii medievale (biserica) semnalate de noi încă în anul 1966, când am făcut primele sondaje de verificare în acest sit arheologic, pe o parte, iar pe altă parte continuarea observaţiilor privind aşezarea de tip “tell” din epoca bronzului, cultura Otomani. Cercetările arheologice au fost conduse de dr. Németi János şi de muzeograful Szőcs Péter.

La data de 12 iulie a.c. am revenit în ţară şi m-am prezentat la şantierul arheologic, deschizând secţiunea de verificare S.C1+C2 pe drumul de acces şi în timp de 2 zile am degajat absida bisericii. Am stabilit şi direcţia zidurilor, dar ele se aflau sub mormanul de pământ scos din S.1; S.2; S.3 şi S.4. În acest fel degajarea lor va fi posibilă numai după astuparea acestor secţiuni, cu ocazia campaniei din 2002.

În continuare am reuşit să identific şi destinaţia acelor “gropi” misterioase, care porneau din stratul superior şi erau umplute în primul rând de cărămizi feudale sparte. Aceste gropi sunt urmele “cercetărilor” făcute de A. Vende, care a făcut nişte “gropi mari” în zona cea mai înaltă a Bobaldului, chiar acolo unde se ascundeau dărâmăturile construcţiei medievale, trece peste zidurile bisericii, fiindcă “săpa” în primul rând, pentru antichităţi, apoi gropile au fost astupate cu cărămizile sparte şi fragmentate, dar mortarul lutos-nisipos cu puţine var indică clar apartenenţa lor de ziduri. În acest fel se poate presupune, că o bună parte a zidurilor bisericii sunt deranjate şi distruse de A. Vende.

Degajarea pereţii absidei bisericii aş fi putut-o face de acum 30 de ani, dar atunci nu existau condiţii pentru conservarea şi restaurarea lor. Acum, va urma ca Muzeul Judeţean Satu Mare (direcţia) să decide modul de conservare a porţiunilor de ziduri degajate. Din secţiunile 1-5, precum şi S.6A+B au fost degajate sub conducerea dl. Szőcs Péter un număr de peste 70 de morminte, din cimitirul feudal al satului Bobald, la fel sesizat de mult, care se întindea în jurul bisericii având un inventar obişnuit, format din monede feudale (argint puternic oxidat), cercei, ace de coc de mici dimensiuni, mărgele mici etc.

Toate secţiunile, respectiv S. 1 (6 x 1, 5 m); S. 2 (6 x 1,5 m); S. 3 (4 x 1,5 m); S. 4 (5 x 3 m); S. 5 (5 x 1,5 m); S. 6A+B (10 x 4 m) au fost adâncite până la solul de lut roşcat(pământ viu), având adâncimea în medie -2,5/3 m. Au fost urmărite problemele legate de evoluţia tell-lului de la primul nivel de locuire din epoca neolitică (faza târzie), bronzul timpuriu (grupul Sanislău) şi până la cultura Otomani (faza finală). Au fost descoperite multe vase întregi şi întregibile, obiecte din corn de cerb şi din os de animal, obiecte din piatră, un mormânt de inhumaţie (un schelet de copil) din epoca bronzului, urme de locuire arse, elemente de fortificaţii (gropi de stâlpi pentru turnuri de pază) etc.
Abstract

In the 2001 archaeological campaign was researched a medieval church dating from 16th - 17th centuries, a part of the cemetery (more than 70 graves.) Other important issues of this archaeological site are concerning the development of the “tell” from the first inhabitance level dating from the Neolithic Age (the late phase), to the Early Bronze Age (the Sanislău group) and until the Otomani culture (the final phase).


52. Casian, com Târguşor, jud. Constanţa

Punct: Gazoduct

Cod sit: 63009.06

Colectiv: Constantin Băjenaru (MINAC)


În lunile iunie-iulie 2001 s-au efectuat săpături arheologice de salvare pe tronsonul conductei de tranzit gaze DN 1200 cuprins între km 94,5 şi 95,2, situat între localităţile Cheia şi Casian (aprox. 1,7 km V de Casian şi cca. 2,5 km SE de Cheia), la S de drumul ce leagă cele două sate. Menţionăm că zona era cunoscută înainte printr-o serie de materiale arheologice recuperate în cercetări de suprafaţă, care au permis localizarea aici a unei aşezări din epoca elenistică (E. Alexandrescu, A. Avram, O. Bounegru, C. Chiriac, Pontica 19, 1986, p. 243 şi urm.). Cercetările noastre au confirmat această localizare, dar au permis şi identificarea unui nucleu de locuire dintr-o altă perioadă şi anume o aşezare romană târzie databilă în sec. IV p. Chr. Procedăm în continuare la prezentarea datelor tehnice ale acestei săpături, începând cu perimetrul în care s-au descoperit resturi din sec. IV a. Chr. şi încheind cu zona în care s-au pus în evidenţă structurile de locuire ale aşezării romane.

1. Aşezarea getică

La S de drumul comunal ce leagă satele Cheia şi Casian, începând de la km 94,6 al conductei, înşirate pe o distanţă de aprox. 300 m, au fost trasate 10 secţiuni notate cu cifre romane, având fiecare următoarele dimensiuni: S. I - S. III (2 x 10 m); S. IV - S. V (2 x 20 m); S. VI - S. VII (2 x 12 m); S. VIII (2 x 10 m); S. IX - S. X (2 x 12 m). Adâncimea secţiunilor până la care s-a lucrat a variat între -0,8/-1,7 m. Urme arheologice au apărut doar în S I şi S. III, sub forma a două mici gropi cu materiale ceramice amestecate, greceşti şi autohtone. Alături de fragmentele de amfore ştampilate (două exemplare de Thasos din prima jumătate a sec. IV a. Chr.) şi neştampilate (Chios - sec. IV a. Chr.), a apărut ceramica getică specifică, lucrată cu mâna (oale-borcan cu brâu alveolar şi butoni, dar şi un fragment de afumătoare). În cercetările de suprafaţă a fost descoperită şi o toartă ştampilată de Rhodos (sfârşitul sec. III - primul sfert al sec. II a. Chr.).

Cu toate că nu au fost descoperite nivele clare de locuire, apariţia acestor resturi sporadice confirmă existenţa în apropiere a nucleului unei aşezări getice deschise din sec. IV - II a. Chr., în care se face simţită influenţa grecească prin intermediul cetăţii Histria.

2. Aşezarea romană târzie. S-a identificat în zona de S a perimetrului afectat de lucrările pentru instalarea conductei (aprox. km. 95 - 95,2), pe o terasă înaltă de pe malul stâng al văii Casimcei. Aşezarea este situată exact în faţa binecunoscutei peşteri de la Casian, aflată pe malul opus.

A fost cercetată prin practicarea a şase secţiuni notate cu cifre arabe şi având următoarele dimensiuni: S. 1 (2 x 64 m), S. 2 şi S. 3 (2 x 20 m), S. 4 (4 x 8 m), S. 5 (4 x 16 m) şi S. 6 (4 x 12 m). Adâncimea până la care s-a mers nu a depăşit - 0,8 m. Stratigrafia a relevat un singur nivel de locuire databil în sec. al IV-lea p. Chr., aflat la o adâncime cuprinsă între -0,2/0,5 m faţă de nivelul actual. Sub acest nivel a apărut stratul de loess.

S. 1 s-a dorit a fi o secţiune de control stratigrafic şi s-a trasat pe direcţia N-S. Cei 64 m au fost împărţiţi în 32 de carouri de câte 2 x 2 m. În carourile 3-9 au fost reperate zidurile din piatră legată cu pământ ale unei locuinţe având nivelul de călcare format dintr-o podea de lut situată la - 0,5 m. De pe această podea au fost recuperate resturile a trei amfore cu striuri drepte şi un opaiţ cu reprezentarea crucii pe disc. În caroul 11 a apărut un zid din care se mai păstrează doar mici resturi din fundaţie, zid care pare să închidă locuinţa înspre N. Aici a fost descoperită o ţiglă întreagă căzută pe nivel şi un ulcior întreg. Pentru a prinde cât mai mult din această locuinţă, am trasat, la V de S. 1, o secţiune lărgită la 4 m (S. 6), în care au fost reperate prelungirea zidului de S al locuinţei, precum şi un zid N-S care constituie capătul de V al acesteia. Astfel, se pot preciza dimensiunile acestei încăperi: 16,2 m lungime şi 5,4 m lăţime.

Trebuie precizat că zidurile se păstrează pe înălţimea a unuia sau două rânduri de pietre (şist în mare parte), neavând practic fundaţii (fiind adâncite doar cu aproximativ -0,1/0,15 m sub nivelul de călcare. Descoperirea celor trei amfore, precum şi a unor resturi de la un chiup, ne determină să precizăm caracterul acestei încăperi - cel mai probabil un depozit.

Un alt complex de locuire s-a identificat la N, în carourile 21-30 ale S. 1 şi în S. 5, trasată la E de secţiunea magistrală. Acesta constă din rămăşiţele a două ziduri orientate E-V şi a unuia orientat N-S, un pavaj din dale mari de piatră, combinat cu pietre de şist, şi o substrucţie de piatră a unei instalaţii gospodăreşti. Pe o suprafaţă foarte întinsă a fost înregistrată dărâmătura masivă de ţigle şi olane a acoperişului acestei locuinţe. Printre dărâmături au apărut mai multe materiale ceramice (unele întregibile), precum şi o serie de monede datând din sec. IV (Constantius II - Constans, Valentinian I - Valens). La S de această locuinţă s-a identificat o alee pavată cu pietre mici şi mijlocii, orientată E-V, având o lăţime de 2/2,2 m.

La aprox. 30 m V de secţiunea magistrală s-au trasat alte trei secţiuni (S. 2 - S. 4), într-un perimetru în care s-a constatat la suprafaţă o densitate mai mare de fragmente ceramice şi pietre. Aici au fost identificate un rest de zid orientat N-S şi un nivel foarte consistent de pietre mici şi mijlocii constituind un gen de pavaj.

În cursul săpăturilor s-a descoperit un bogat material arheologic: ceramică, opaiţ cu reprezentarea crucii pe disc, clopot de fier, 14 monede (una din sec. II, celelalte din sec. IV, acoperind perioada cuprinsă între anii 330 - 378).

Cercetarea acestei aşezări, care se întinde pe o suprafaţă de cca. 1,5 ha, vine să completeze informaţiile asupra vieţii rurale din Dobrogea în sec. IV. Deocamdată nu putem preciza dacă avem de-a face cu o mică aşezare rurală, o fermă sau alt tip de habitat. Doar o cercetare mai în detaliu a structurilor de locuire identificate în această campanie ar putea duce la clarificarea caracterului aşezării. Precizăm că acest nucleu de locuire târziu se află la aprox. 1,5 km E de o întinsă aşezare romană timpurie identificată la marginea de SE a satului Cheia. Este evident că trebuie să existe o relaţie între cele două nuclee de locuire, care nu poate fi clarificată decât în urma unor cercetări viitoare.



Planşa 34


Yüklə 5,34 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   33   34   35   36   37   38   39   40   ...   165




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin