1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Finanţări

Nicolăescu: Fondurile alocate pentru programul HIV/SIDA vor fi duble în 2008 comparativ cu 2004

Programul naţional HIV/SIDA va primi 184 de milioane de lei în 2008, cu 20 de milioane de lei mai mult decât pentru anul în curs şi dublu faţă de 2004, a anunţat, luni, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în conferinţa de presă de la relansarea campaniei "Deschide-ţi inima, învaţă să iubeşti".

De asemenea, în 2008, programul naţional HIV/SIDA va fi descentralizat, monitorizarea acestei acţiuni revenind comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), a mai spus Nicolăescu.

Demnitarul a precizat că pentru perioada 2008-2013, MSP vizează trecerea la o nouă strategie, având în vedere "trei provocări, şi anume transmiterea verticală a bolii, existenţa utilizatorilor de droguri intravenoase, cât şi persoanele care lucrează în străinătate".

Potrivit ministrului Sănătăţii, România este singura ţară care asigură tratament gratuit tuturor persoanelor infectate cu HIV/SIDA. "Este important ca pe lângă tratament să asigurăm şi prevenţia, mai ales în cazul transmiterii de la mamă la făt. De aceea, vom solicita testarea unui număr cât mai mare de gravide", a precizat demnitarul.

Nicolăescu a adăugat că numărul cazurilor noi de HIV/SIDA în România este în scădere de la an de an, fiind înregistrată o situaţie nouă care vizează integrarea socială a tinerilor bolnavi.

Preşedintele comisiei HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii Publice, profesorul Adrian Streinu Cercel, prezent la eveniment, a declarat că România este prima ţară din Europa Centrală şi de Est care are statistici online privind cazurile de HIV/SIDA.

În primele nouă luni ale acestui an, în România au fost înregistrate 252 de cazuri noi de infecţii cu virusul HIV, ceea ce reprezintă o scădere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost înregistrate 290 de cazuri noi. În 2007, la fel ca şi în 2006, principala cale de transmitere a infecţiei cu virusul HIV a fost cea sexuală - cu peste 60% din cazuri, principala grupă de vârstă afectată fiind tinerii între 15 şi 29 de ani, care au reprezentat aproape 60% din cazuri.

În pofida numărului mare de persoane care îşi injectează droguri, concentrate în special în Bucureşti (peste 24.000 adică unu la sută din populaţia oraşului) şi a comportamentelor la risc ale acestora, numărul de cazuri HIV în rândul lor este foarte mic.

"România este astfel o excepţie în întreaga Europă Centrală şi de Est şi acest lucru poate fi pus şi pe seama programelor de prevenire, majoritatea desfăşurate de organizaţii neguvernamentale", a mai spus Streinu Cercel.

Numărul total al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA în România era, până în septembrie 2007, de 17.258. Dintre acestea, 4.923 au decedat. Peste 7.500 de persoane diagnosticate cu HIV/SIDA sunt tineri cu vârsta între 15 şi 19 ani. Totodată, potrivit datelor statistice, 8.385 de persoane seropozitive au acces la tratament şi îngrijiri de specialitate şi sunt monitorizate într-unul din cele nouă centre regionale de tratament.

"Aceştia sunt supravieţuitorii de lungă durată, provenind din copiii infectaţi, cel mai probabil în sistemul medical în perioada 1986-1991. Accesul la tratament şi îngrijiri a transformat boala lor într-una cronică. Multe din familiile care au copii seropozitivi şi mulţi din adulţii infectaţi trăiesc la limita sărăciei, circa 83% după unele studii", a mai spus medicul Streinu Cercel.

El a precizat că principalele probleme cu care se confruntă tinerii infectaţi sunt legate de nivelul redus de educaţie (în special ca urmare a stării de sănătate şi a discriminării cu care s-au confruntat în şcoală), care accentuează dificultăţile legate de integrarea în muncă. Mai mult, etapa de viaţă pe care aceşti tineri o traversează determină preocupări legitime legate de începerea unei vieţi autonome, dorinţa de a-şi întemeia o familie şi de a avea copii.

Un studiu recent al Universităţii Bucureşti arată că peste 40% din adolescenţii seropozitivi şi-au început viaţa sexuală şi 7% din tinerele seropozitive au trecut prin experienţa unei sarcini.

Numărul semnificativ de femei care trăiescu cu HIV (peste 4.850 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani) face ca prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt să fie o prioritate la nivel naţional, a adăugat preşedintele comisiei de specialitate a MSP.

Din datele generale cumulate din perioada 1985-2007 rezultă că până la 30 septembrie erau 10.550 de persoane cu SIDA. Numărul total al cazurilor de SIDA la copii era de 7.428, din care 3.513 în viaţă, 3.820 decedaţi şi 95 pierduţi din evidenţă. Numărul total al cazurilor de SIDA la adulţi era de 3.122, din care 1.930 în viaţă, 1.103 decedaţi şi 80 pierduţi din evidenţă. Astfel, numărul total al deceselor cauzate de SIDA este în perioada analizată de 4.923.

Pentru aceeaşi perioadă, cumulativ, au fost înregistrate 6.708 cazuri de HIV, din care 4.490 copii şi 2.218 adulţi, 384 (adulţi şi copii) fiind pierduţi din evidenţă.

Numărul total al pacienţi aflaţi în evidenţă activă HIVşi SIDA este de 8.385, din care copii (între 0 şi 14 ani) - 328 şi adulţi (incluzându-i pe toţi cei peste 14 ani) - 8.057. Numărul total al pacienţilor aflaţi în tratament antiretroviral (ARV) este de 6.521, din care copii (între 0 şi 14 ani) - 231 şi adulţi (peste 14 ani) - 6.290.

La nivel mondial, în 2007 trăiau cu HIV/SIDA 33,2 milioane de oameni, din care 30,8 milioane adulţi şi 2,5 milioane copii sub 15 ani. Numai în 2007 au fost înregistrate 2,5 milioane de cazuri noi de infecţii cu HIV, din care 2,1 adulţi şi 420.000 copii sub 15 ani. În acest an au murit de SIDA 2,1 milioane de persoane, din care 1,7 milioane adulţi şi 330.000 copii sub 15 ani. (MEDIAFAX GENERAL 3 decembrie 2007)

Finanţare pentru un proiect adresat romilor

Consiliul Judeţean (CJ) Alba se implică într-un proiect care urmăreşte rezolvarea problemei actelor de stare civilă pentru romii din nouă localităţi, transmite corespondentul ROMPRES.

Cu o valoare totală de peste 48.000 de euro, proiectul 'Am ACTE, deci exist' se adresează unui număr de cel puţin 180 de cetăţeni de etnie romă din municipiile Alba Iulia şi Blaj şi localităţile Cetatea de Baltă, Tătârlaua, Săsciori, Răchita, Sebeşel, Loman şi Căpâlna de Sus.

Timp de un an se va încerca facilitarea accesului la servicii publice şi piaţa muncii pentru beneficiarii direcţi ai proiectului, se arată într-un comunicat dat, miercuri, publicităţii de CJ Alba.

Activităţile principale desfăşurate se referă la încadrarea şi instruirea salariaţilor, organizarea şi dotarea proiectului, promovarea proiectului în judeţ şi comunităţile-ţintă, informare, consiliere şi asistenţă, dar mai ales la eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate, eliberarea actelor locative/de proprietate etc.

Obiectivul general al proiectului este promovarea incluziunii sociale a romilor din judeţul Alba care nu au acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. Consiliul Judeţean Alba suportă 10% din costurile proiectului, restul reprezentând finanţare nerambursabilă europeană.

De menţionat că în Alba, potrivit statisticilor oficiale, s-au declarat cetăţeni de etnie romă peste 14.500 de persoane. Nu toate au însă probleme cu actele de stare civilă. (Rompres, 5 decembrie 2007)