1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti

Administraţie

Petiţii online la Ministerul Justiţiei

Cetăţenii pot depune petiţii online la Ministerul Justiţiei (MJ), în urma modificării formatului site-ului instituţiei, a anunţat, duminică, ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu.

'De azi înainte, petiţionarul va completa doar un formular cu datele persoanele iar petiţia acestuia va fi transmisă automat către Serviciul de relaţii cu publicul. Petiţionarul va putea consulta online stadiul soluţionării cererii sale iar răspunsul Ministerului Justiţiei va fi transmis prin e-mail' - a precizat Chiuariu.

Un alt element de noutate îl constituie arhiva online, care cuprinde toate documentele mai vechi de trei luni.

De asemenea, site-ul cuprinde un forum de dezbateri, unde pot fi exprimate opinii cu privire la proiectele iniţiate de MJ. (Rompres, 2 decembrie 2007)

Organizaţii

Organizaţia persoanelor seropozitive organizează, miercuri, manifestaţii de protest Capitală

Uniunea Natională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA din România (UNOPA) organizează, miercuri, acţiuni de protest în Bucureşti, cerând, printre altele, recunoaşterea faptului că peste şapte mii de tineri infectaţi sunt victime ale sistemului sanitar deficitar din perioada 1985-1992.

Mitingul se va desfăşura între orele 11.00 şi 13.00, simultan, în faţa Palatului Cotroceni şi Palatului Victoria, potrivit unui comunicat de luni al organizaţiei.

Membrii UNOPA cer recunoaşterea publică de catre statul român a faptului ca cei peste şapte mii de tineri seropozitivi din România sunt victimele unui sistem sanitar deficitar din perioada 1985-1992, care a făcut posibilă infectarea a peste zece mii de copii în acea perioadă.

Protestatarii solicită politici şi programe de integrare socială şi profesională a persoanelor seropozitive din România, adaptarea prestaţiilor sociale adresate acestor persoane la nevoile lor reale, implicarea Preşedinţiei şi Guvernului în campaniile de educare a societăţii pentru reducerea stigmatizării şi discriminării persoanelor seropozitive, potrivit sursei citate.

Cu această ocazie, delegaţiile vor depune un memoriu adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Reprezentanţii organizaţiilor care luptă pentru promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor afectate de HIV/SIDA din România vor să aducă la cunoştinţa preşedintelui şi prim-ministrului că în România există peste 12.000 de persoane infectate cu virusul HIV, dintre care peste şapte mii sunt tineri între 16-22 de ani.

"Aceşti tineri sunt acea generaţie de copii infectaţi în perioada 1985-1992, în sistemul sanitar din România. În numele acestor copii, vă solicităm astăzi recunoaşterea publică a faptului că în perioada 1985-1992 peste 7000 de copii s-au infectat cu HIV/SIDA din cauza sistemului sanitar deficitar. Prin recunoaşterea publică a faptului că persoanele infectate cu HIV în perioada 1985-1992 sunt victimele unui sistem deficitar înţelegem un demers public venit din partea Preşedinţiei României, întărit de un demers legislativ prin care să se afirme public că în perioada 1985-1992 în România s-au infectat din cauza sistemului sanitar deficitar peste 7.000 de persoane, în majoritate copii", se arată în memoriu.

Acest demers reprezintă pentru UNOPA "reparaţia morală meritată de aceşti copii care se luptă cu virusul de la cele mai mici vârste, a căror copilărie a însemnat o luptă cu boala, spitalizări nesfârşite şi teama permanentă de moarte. Tot acest demers reprezintă şi o dovadă de sprijin moral venit din partea instituţiilor statului pentru familiile acestor copii şi trebuie dublat de o campanie mediatică pentru informarea societăţii în acest sens", spun membri organizaţiei în scrisoarea adresată şefilor statului şi Guvernului.

Aceşti copii au ajuns la vârsta în care este necesară integrarea lor profesională. În România accesul persoanelor infectate cu HIV la un loc de muncă este extrem de limitat de lipsa educaţiei şi slaba pregătire profesională în multe cazuri din cauza bolii şi a discriminării în şcoală, discriminarea din partea angajatorilor şi lipsa locurilor de muncă accesibile pentru persoanele seropozitive, apreciază membrii organizaţiei.

"Solicităm implicarea instituţiei Prezidenţiale în elaborarea de politici şi programe de integrare socio-profesională a persoanelor seropozitive, în campanii de educare a societăţii în direcţia reducerii stigmatizării şi discriminării persoanelor seropozitive", potrivit scrisorii.

UNOPA afirmă că persoanele seropozitive din România sunt obligate să urmeze un tratament medicamentos foarte dificil, care trebuie obligatoriu dublat de o alimentaţie pentru a spriji organismul în lupta lui cu boala. În acest moment persoanele seropozitive beneficiază, în baza legii 584, de un ajutor de hrană.

"Acesta se dovedeşte a fi însă insuficient faţă de nevoile reale, de aceea va rugăm să solicitaţi instituţiilor abilitate creşterea cuantumului ajutorului pentru hrană în raport cu costurile actuale ale alimentelor, astfel încât acesta să poată asigura necesarul caloric suficient pentru nevoile persoanei seropozitive", solicită reprezentanţii UNOPA în scrisoarea care urmeză să fie trasmisă preşedintelui şi premierului.(MEDIAFAX GENERAL 3 decembrie 2007)

Ceauşescu este considerat în egală măsură cel mai bun şi cel mai rău lider politic din ultimul secol

Românii îl consideră pe Nicolae Ceauşescu în acelaşi timp, „cel mai bun”, dar şi „cel mai rău” lider politic din ultima sută de ani, conform Barometrului de Opinie Publică al Fundaţiei Soros, făcut public, joi.

Potrivit studiului, la capitolul „Cel mai bun lider politic din ultima sută de ani”, după opt ani, între 1999 – 2007, ierarhiile se modifică semnificativ prin apariţia lui Traian Băsescu, care ocupă locul al doilea.

Dacă în 1999, Ceauşescu era considerat de 22% dintre români ca fiind cel mai bun lider politic al ultimilor 100 de ani, în 2007 fostul dictator a mai câştigat un procent.

În schimb, preşedintele Traian Băsescu, care în 1999 nu figura în top, este al doilea, cu 15% din opţiunile românilor la acest capitol.

Ion Iliescu, care, în 1999, avea 9% în acest clasament, a scăzut în 2007 cu două procente, situându-se la 7%.

Topul celor mai buni lideri politici din ultimii 100 de ani este completat, în ordine, de Regele Carol I, Regele Mihai, Ghe. Gheorghiu Dej, Regele Ferdinand, Nicolae Titulescu, Regele Carol al II-lea, Ion Antonescu şi Emil Constantinescu.

Atât în 1999, cât şi în 2007, circa 30% dintre români nu au ştiut sau nu au dorit să dea un răspuns la această întrebare.

Studiul Fundaţiei Soros prezintă, în acelaşi timp, şi topul negativ al liderilor politici.

La acest capitol, ierarhiile se schimbă, în opt ani, în mod semnificativ: pe locul al doilea nu mai este Emil Constantinescu, ci Ion Iliescu, acest lucru reprezentând, în opinia sociologului Dumitru Sandu, un caz tipic de reconstruire a imaginii publice.

În fruntea topului negativ rămâne tot Nicolae Ceauşescu care, spre deosebire de 1999 când avea 22%, are un scor de 24% din opţiunile românilor.

Ion Iliescu, care în 1999 se afla pe locul trei cu şapte procente, este acum pe locul al doilea în topul negativ al liderilor politici, cu 15%.

În schimb, Emil Constantinescu a „căzut” pe locul trei, cu 7% dintre opţiunile românilor, în timp ce, în 1999, se situa la 18%.

Actualul preşedinte Traian Băsescu a intrat şi în topul negativ, situându-se pe locul al patrulea, cu 5%.

Alţi lideri politici care se regăsesc în top sunt Ion Antonescu, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Regele Carol al II-lea.

Şi la acest capitol, circa 40% dintre români nu ştiu sau nu vor să răspundă.

Barometrul a fost realizat în perioada 10 - 22 octombrie 2007, pe un eşantion de 2000 de persoane, cu o eroare de reprezentativitate de +/- 2,2%.(MEDIAFAX GENERAL, 6 decembrie 2007)

Barometru de opinie - România, ţara cu ponderea cea mai ridicată de „nemulţumiţi optimişti” din UE

România este ţara care are cea mai ridicată pondere de „nemulţumiţi optimişti”, de oameni care spun că trăiesc prost, dar speră că o vor duce mai bine dacă nu în anul viitor, cel puţin peste cinci ani, relevă Barometrul de opinie publică lansat, joi, de Fundaţia Soros.

„România nu a ieşit încă din starea de societate de oameni preponderent nemulţumiţi. În ultimii zece ani, în mod constant, ponderea celor nemulţumiţi de propriul trai a fost cu cel puţin 19 procente mai mare decât ponderea celor mulţumiţi”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, sociologul Dumitru Sandu.

Potrivit acestuia, românul mediu nu este nemulţumit „pentru că aşa îi este firea”, ci pentru că economic lucrurile merg prost, starea de sănătate a populaţiei este precară şi pentru că instituţiile statului nu fac excepţie de la regula mersului prost.

„Avem, la nivelul Uniunii Europene, cea mai ridicată pondere de nemulţumiţi optimişti, de oameni care spun că trăiesc prost, dar speră că o vor duce mai bine dacă nu în anul viitor, cel puţin peste cinci ani”, a adăugat Dumitru Sandu.

Studiul Fundaţiei Soros mai arată că satisfacţia faţă de viaţă a fost sistematic mai mare în mediul rural decât în cel urban, până în 2002-2003. Ulterior, raportul s-a inversat, arătând că orăşenii devin mai mulţumiţi decât sătenii.

În privinţa proiectelor de viaţă pe termen scurt, rezultatele studiului arată că, în toamna anului 2007, 20% dintre români aveau în plan ca, în următorii doi-trei ani, să construiască sau să cumpere o casă. Pentru 14% dintre români, principala aspiraţie este să aibă o firmă proprie, iar pentru 12% - să plece la lucru în străinătate.

În ceea ce priveşte sărăcia, aceasta a înregistrat o descreştere accentuată, după anul 2000, pe fondul creşterii economice. De la „recordul” de opt milioane de persoane aflate în sărăcie absolută, în 2000, România a reuşit să ajungă la aproximativ trei milioane, în 2006.

Barometrul a fost realizat în perioada 10 - 22 octombrie 2007, pe un eşantion de 2000 de persoane, cu o eroare de reprezentativitate de +/- 2,2%.(MEDIAFAX GENERAL, 6 decembrie 2007)

Asociaţia Altar: Decizia în cazul lui Iliescu arată încă o dată că justiţia nu şi-a făcut datoria

Preşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor ALTAR din Timişoara, Bogdan Hosu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că în cazul lui Ion Iliescu justiţia a dovedit încă o dată că nu şi-a făcut datoria, aşa cum i-a scos "basma curată" şi pe cei care au tras în tinerii României în 1989.

"Era de prevăzut (decizia în cazul lui Ion Iliescu – n.r.), cum de altfel au fost scoşi de sub urmărire penală criminalii din '89, cei care au tras cu arma asupra demonstranţilor, cei care au omorât tinerii României au fost scoşi basma curată. Era normal ca Justiţia nici în acest caz să nu-şi facă datoria”, a spus Bogdan Hosu.

Potrivit acestuia, un punct de vedere în cazul lui Ion Iliescu va fi prezentat pe larg după ce Consiliul de Administraţie al asociaţiei ALTAR se va întruni în şedinţă.

"Ne consultăm în consiliu pentru a prezenta un punct de vedere. Hotărârea o iau judecătorii, cei care sunt în măsură să dea o astfel de decizie. E o hotărâre pe care puterea judecătorească a dat-o, o respectăm, într-un stat de drept e normal să respectăm decizia instanţelor, iar că nu se respectă Constituţia, legea, este o altă chestiune pe care putem să o abordăm în funcţie de subiect”, a spus Bogdan Hosu.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, vineri, că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990.(MEDIAFAX GENERAL 7 decembrie 2007)

Mărieş: Nimeni din Parchetul Militar nu are curajul să facă rechizitoriul lui Ion Iliescu

Afirmaţia potrivit căreia Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală este o "diversiune", întrucât cercetările continuă, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş.

"Afirmaţia că a fost scos de sub urmărire penală mi se pare puţin forţată. Cercertările continuă. Din câte ştiu eu, săptămâna viitoare ar trebui să fie audiat şi poate fi pus sau nu sub urmărire penală, în funcţie de decizia procurorilor (...) Este o greşeală impardonabilă, dar nu o nenorocire", a explicat Mărieş.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie a mai spus că afirmaţia potrivit căreia Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală este o "diversiune".

"Nimeni din Parchetul Militar nu are curajul să facă rechizitoriul lui Ion Iliescu. Singurul om care a avut acest curaj a fost Dan Voinea", a precizat Mărieş.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, vineri, că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990.

Oficial, magistratul militar Voinea a anunţat din vara anului 2005 punerea sub acuzare a lui Iliescu şi a altor persoane, însă de abia în 27 iunie anul acesta fostul preşedinte a semnat procesul-verbal prin care i s-a adus la cunoştinţă învinuirile, deşi mai fusese audiat la SPM de trei ori înainte.

În 19 iulie 2007, procurorii au dispus disjungerea părţii din dosar referitoare la fostul preşedinte Ion Iliescu, ancheta în cazul acestuia fiind trimisă şi continuată de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis secţiei care anchetează civili în 6 august 2007, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, conform căreia parchetele şi instanţele militare nu mai au competenţa de a cerceta şi judeca persoane civile.

Procurorii au informat că urmărirea penală în cazul fostului preşedinte al României a fost începută 19 iunie 2007, pentru "paticipaţie improprie" la omor deosebit de grav prevăzute de articolul 31 raportat la articolul 176 din Codul Penal. Concret, procurorii acuză că, 13 iunie 1990, Iliescu ar fi determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moarte şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

Alte fapte săvârşite în timpul mineriadei din iunie 1990, respectiv cele legate de peste o mie de persoane reţinute de forţele de ordine, cu concursul minerilor, precum şi pentru celelalte două victime ucise prin împuşcare sau rănite cu arme de foc sau în alt mod, sunt cercetate într-un alt dosar aflat în curs de soluţionare la Secţia Parchetelor Militare. (MEDIAFAX GENERAL 7 decembrie 2007)

Ene: Procurorul Dan Voinea l-a favorizat pe Ion Iliescu

Procurorul Dan Voinea l-a favorizat pe Ion Iliescu pentru că, deşi acesta nu a dat nicio declaraţie în calitate de învinuit, nu a făcut un proces-verbal, aşa cum se impunea, ceea ce a influenţat infirmarea urmăririi penale, a declarat preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor.

"Iliescu nu a dat nicio declaraţie de învinuit, iar în cazul în care cineva refuză acest lucru, trebuie să i se facă proces-verbal, ceea ce nu s-a întâmplat şi în cazul lui Iliescu. Se pare că Dan Voinea nu a respectat procedura legală", a spus preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene.

Declaraţia a fost făcută după ce procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că a fost infirmată soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990.

Anchetatorii au admis contestaţia privind forma şi fondul soluţiei iniţiale dată de general magistrat Dan Voinea.

Avocatul lui Ion Iliescu a făcut plângere împotriva soluţiei de începere a urmăririi penale dată de generalul Dan Voinea, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare, la o săptămână de la decizia din 20 iunie 2007 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia procurorii militari nu pot ancheta civilii.

Oficial, magistratul militar Voinea a anunţat din vara anului 2005 punerea sub acuzare a lui Iliescu şi a altor persoane, însă de abia în 27 iunie anul acesta fostul preşedinte a semnat procesul-verbal prin care i s-a adus la cunoştinţă învinuirile, deşi mai fusese audiat la SPM de trei ori înainte.

În 19 iulie 2007, procurorii au dispus disjungerea părţii din dosar referitoare la fostul preşedinte Ion Iliescu, ancheta în cazul acestuia fiind trimisă şi continuată de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis secţiei care anchetează civili în 6 august 2007, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, conform căreia parchetele şi instanţele militare nu mai au competenţa de a cerceta şi judeca persoane civile.

Procurorii au informat că urmărirea penală în cazul fostului preşedinte al României a fost începută 19 iunie 2007, pentru "paticipaţie improprie" la omor deosebit de grav prevăzute de articolul 31 raportat la articolul 176 din Codul Penal. Concret, procurorii acuză că, 13 iunie 1990, Iliescu ar fi determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moarte şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

Alte fapte săvârşite în timpul mineriadei din iunie 1990, respectiv cele legate de peste o mie de persoane reţinute de forţele de ordine, cu concursul minerilor, precum şi pentru celelalte două victime ucise prin împuşcare sau rănite cu arme de foc sau în alt mod, sunt cercetate într-un alt dosar aflat în curs de soluţionare la Secţia Parchetelor Militare(MEDIAFAX GENERAL 7 decembrie 2007)

Asociaţia Victimelor Mineriadelor cere demiterea procurorului Dan Voinea

Asociaţia Victimelor Mineriadelor cere demiterea procurorului Dan Voinea, pe care îl acuză de abuz în serviciu în legătură cu instrumentarea dosarelor mineriadei din iunie 1990, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, procurorii au infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a lui Ion Iliescu.

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi şi şefului Consiliului Superior al Magistraturii, Anton Pandrea, Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România reaminţteşte poziţia consecventă a membrilor organizaţiei împotriva magistratului militar "care a tergiversat şi a protejat vinovaţii de represiunea din iunie 1990".

"Ion Iliescu, Petre roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Doru Viorel Ursu, Miron Cozma, vinovaţi dovediţi cu probe indubitabile şi de notorietate publică, sunt martori în aceste dosare datorită generalului Dan Voinea, cel care a făcut parte din completul de judecată a soţilor Ceauşescu", adaugă preşedintele asociaţiei.

Potrivit acestuia, "demiterea procurorului Dan Voinea ar fi un semn că se doreşte ca cei vinovaţi de represiunea din iunie 1990 să răspundă penal şi un semn că oamenii politici, justiţia şi societatea civilă, doresc pedepsirea vinovaţilor.

După ce a anunţat infirmarea soluţiei de punere sub urmărire penală a lui Iliescu, Kovesi a spus că a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea întregii Secţii a Parchetelor Militare pe care generalul magistrat Dan Voinea a coordonat-o până în urmă cu două luni.

În continuare, Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului magistrat Dan Voinea. Vicii de procedură, imixtiuni în activitatea altui procuror, incompatibilitatea de a cerceta cazul Iliescu sunt motivele invocate, vinerea trecută, de procurorul general al României în "acuzarea" generalului magistrat Dan Voinea, plătit de Ministerul Apărării Naţionale, care a decis începerea urmăririi penale a lui Ion Iiescu, după ce Curtea Constituţională a stabilit că un procuror militar nu mai poate cerceta persoane civile, decizie nepublicată în Monitorul Oficial.

"Am avut o experienţă neplăcută. Mă aşteptam ca la experienţa lui şi într-un astfel de dosar, să nu avem astfel de vicii de procedură . Mă aşteptam ca într-un dosar de o asemenea importanţă să respectăm legea, să nu trimitem dosarul la instanţă cu încălcarea normelor de procedură penală, pentru că absolut tot ce se administrează într-un dosar după emiterea unui act nelegal este lovit de nulitate, şi atunci instanţa de judecată cu siguranţă decide restuitirea acestor dosare", a spus procurorul general.(MEDIAFAX GENERAL, 10 decembrie 2007)

Asociaţiile de revoluţionari din Timişoara critică modul în care e prezentată Revoluţia în manuale

Vicepreşedintele Asociaţiei de Revoluţionari ALTAR din Timişoara, Călin Vasi, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că Revoluţia din 1989 nu este tratată în mod corespunzător în manualele de istorie şi cere Ministerului Educaţiei să scrie "o istorie coerentă".

Vicepreşedintele Asociaţiei de Revoluţionari ALTAR din Timişoara, Călin Vasi, mai cere Ministerului Educaţiei să acorde evenimentelor petrecute în decembrie 1989 "locul care li se cuvine", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Am luat toate manualele de istorie din clasa a patra, a opta şi a douăsprezecea şi am constat că este în toate tratată mai mult decât superficial Revoluţia Română. Se scriu despre Timişoara trei cuvinte, maxim un rând, s-a dat mai multă importanţă instaurării comunismului, e o tratare superficială, poate în ideea de a minimaliza acest eveniment sau din incompetenţă", a spus Călin Vasi.

Potrivit sursei citate, şi în alte cărţi despre istoria românilor Revoluţia şi evenimentele de la Timişoara sunt menţionate vag, iar din acest motiv Ministerului Educaţiei i se cere să revină asupra datelor prezentate în manualele de istorie.

"Într-o carte a domnului Cioroianu se scrie despre Revoluţia de la Timişoara un rând, iar despre comunism se scriu 53 de pagini. Propunem Ministerul Învăţământului să scrie o istorie mai coerentă şi să acorde tuturor evenimentelor locul care li se cuvine", a spus Călin Vasi.(MEDIAFAX GENERAL 11 decembrie 2007)

ALTAR Timişoara: Persoane din MApN şi MIRA au drepturi de revoluţionari, deşi nu sunt

Preşedintele Asociaţiei de Revoluţionari ALTAR din Timişoara, Bogdan Hosu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că se fac presiuni la nivelul Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor, astfel încât persoane care nu au dovezi să primească certificat de revoluţionari.

Bogdan Hosu a spus că de astfel de drepturi beneficiază şi persoane din cadrul MApN şi MI, care nu au acte doveditoare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"În multe oraşe nu s-a întâmplat nimic şi sunt mâhnit de ceea ce se întâmplă, pentru că nu doar că nu e respectat oraşul Timişoara, care a luptat şase zile singur împotriva sistemului, dar foarte mulţi vor să-şi abroge acest titlu de luptător pentru a obţine nişte merite care nu li se cuvin. Se fac presiuni la nivelul secretariatului de stat pentru obţinerea acestui certificat, deşi nu au probele cerute de lege (cei care fac presiuni – n.r.)", a spus Bogdan Hosu.

Preşedintele ALTAR a declarat că este împotriva manifestaţiilor din alte oraşe aşe ţării, la care au participat persoane care nu pot dovedi că sunt revoluţionari şi care cer prelungirea perioadei de valabilitate a legii pentru a obţine ilegal probe care să ateste calitatea de luptător în Revoluţia din decembrie 1989. Bogdan Hosu a afirmat că sunt şi persoane din cadrul Ministerului Apărării şi din Ministerul Internelor care au drepturi de revoluţionari dar fără să fii participat la evenimentele din decembrie 1989.

"Se fabrică probabil probe, se prelungeşte legea pentru a se fabrica aceste probe, eu nu am dorit prelungirea legii şi nici să facă parte din cadrul nostru persoane care fac parte din MApN sau MI. Se ştie că sunt persoane care fac parte din MapN şi MI, nu e normal şi moral ca aceşti oameni care nu au acte şi au fost sub jurământ să primească nişte drepturi care nu li se cuvin", a spus Bogdan Hosu.(MEDIAFAX GENERAL 11 decembrie 2007)

Congres Naţional al Revoluţionarilor la Bucureşti

Primul Congres Naţional al Revoluţionarilor va fi organizat pe 18 decembrie, la Palatul Copiilor din Capitală, a anunţat, marţi, preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor din 1989, Dorin Lazăr Maior.

Congresul îşi propune să atragă atenţia instituţiilor asupra adevărului istoric despre Revoluţia din 1989, care trebuie să fie neinterpretabil, cât şi asupra modului în care se realizează preschimbarea certificatelor de revoluţionar în care sunt implicate două instituţii ale statului, respectiv Secretariatul de Stat şi Comisia parlamentară, a explicat Dorin Lazăr Maior.

'Până în prezent, aceste certificate au fost preschimbate pentru aproximativ 9.000 de români, din care 7.000 aparţin răniţilor şi urmaşilor, însă nu se poate ca cei 15.000 de luptători să rămână în afara legii', a declarat, pentru ROMPRES, preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor din 1989.

El a adăugat că verificarea dosarelor revoluţionarilor pentru preschimbarea certificatelor realizată de Comisia parlamentară este subiectivă, arătând că instituţia nu trebuie să se implice în această activitate.

Revoluţia din 1989 va fi comemorată în acest an printr-o serie de activităţi care se vor desfăşura pe 14 decembrie la Iaşi, 17 decembrie la Timişoara, 20-21 decembrie la Bucureşti, 22 decembrie în toată ţara şi pe 23 decembrie pe Aeroportul Otopeni. (Rompres, 11 decembrie 2007)

Partidele au trimis la dezbaterile TV din campania pentru euroalegeri candidaţi mai puţin eligibili

Partidele politice au trimis la dezbaterile televizate din timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare candidaţi plasaţi pe locuri mai puţin eligibile din listele pentru alegeri, potrivit unui raport prezentat, miercuri, de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP).

Raportul "Temele europene şi alegerile europarlamentare în presă" a fost realizat în perioada 26 octombrie - 23 noiembrie, în urma monitorizării unor publicaţii centrale şi a emisiunilor de dezbatere electorală difuzate de posturile TVR1 şi Realitatea TV.

Potrivit raportului, în timpul campaniei electorale s-a remarcat tendinţa partidelor politice de a trimite la dezbaterile televizate candidaţi plasaţi pe locuri mai puţin eligibile pe listele pentru alegerile europarlamentare, candidaţii cu şanse mai mari de a fi aleşi participând mai mult la emisiunile difuzate de postul naţional.

Referitor la temele prezente în dezbaterile electorale televizate, emisiunile electorale analizate au orientat dezbaterile în principal către teme cu relevanţă europeană, arată autorii raportului. Cu toate acestea, pe parcursul campaniei au fost identificate 38 de apariţii ale temelor interne, respectiv politică internă, economie sau piaţa muncii.

În ceea ce priveşte temele europene, acestea au fost identificate în 183 de cazuri, cele mai frecvente fiind economia comunitară şi dezvoltarea regională. Potrivit AMP, categoria temelor legate de mediu a fost cel mai puţin întâlnită în discursul participanţilor la dezbaterile electorale - patru apariţii.

"Politicile comunitare privind reciclarea deşeurilor, precum şi sancţiunile pe care România le riscă în cazul neaplicării acestora au fost singurele subiecte privind protecţia mediului identificate în cadrul dezbaterilor", se mai arată în raportul întocmit de AMP.

În privinţa tipurilor de probleme interne identificate în dezbaterile electorale televizate, cele privind economia fost cel mai des întâlnite - 28 de apariţii, urmate de problemele privind politica internă şi temele sociale.

Dintre problemele europene, cea mai dezbătută a fost cea privind agricultura comunitară şi agricultura românească.

În acelaşi interval, AMP a analizat şi peste 1.100 de articole din mai multe ziare naţionale, constatând că din materialele analizate, 516 au abordat teme europene fie în contextul alegerilor europarlamentare, fie au tratat subiecte din actualitatea UE, agenda fiind dominată de două teme majore, respectiv organizarea primelor alegeri europarlamentare în România (266 de apariţii) şi fenomenul migraţiei în UE (126 de apariţii).

Potrivit AMP, candidaţii Partidului Democrat au înregistrat cea mai mare vizibilitate, urmaţi de cei ai Partidului Noua Generaţie. Totodată, membrii Partidului Social Democrat au înregistrat cele mai multe apariţii în asociere cu alegerile europarlamentare, iar Traian Băsescu a fost cel mai vizibil lider politic, dar şi cel mai criticat în contextul organizării simultane a alegerilor europarlamentare şi a referendumului pentru votul uninominal.

De asemenea, în perioada monitorizată nu a fost identificat niciun candidat la alegerile europarlamentare în calitate de "sursă enunţătoare de soluţii pentru problematica europeană". (MEDIAFAX GENERAL 12 decembrie 2007)

Victimele mineriadelor salută faptul că Iliescu "dă cu subsemnatul" la Parchet pentru prima dată

Victimele mineriadei din 1990 salută chemarea la Parchet a lui Ion Iliescu, precum şi faptul că, "pentru prima oară în 17 ani, Ion Iliescu dă cu subsemnatul în faţa unui organ de cercetare penală", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Victimelor Minieriadelor din România (AVMR).

O delegaţie a AVMR s-a întâlnit, marţi seară, cu procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Marius Iacob, cu care a discutat despre "proasta evoluţie a a instrumentării dosarelor" mineriadelor, manifestându-şi nemulţumirea faţă de prelungirea "cu caracter perpetuu" a cercetării.

"Până în prezent, prin contribuţia directă a procurorului militar Dan Voinea, mai bine spus cu complicitatea acestuia, Ion Iliescu a fost protejat şi ferit de orice deranj penal. Victimele Mineriadei din 1990 au depus o plângere la Curtea de Apel împotriva Secţiei Militare a Parchetului şi a procurorului Dan Voinea, cel care a tergiversat şi muşamalizat ani de-a rândul dosarul Mineriada '90, pentru favorizarea infractorilor în frunte cu Ion Iliescu, principalul vinovat şi instigator al uciderii unor manifestanţi ai Pieţei Universităţii şi al barbariilor săvârşite împotriva cetăţenilor Capitalei de bandele minerilor conduse de Miron Cozma", se precizează în documentul citat.

AVMR acuză şi faptul că dosarul 75/P/1998, în care este cercetat, alături de alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, "se află încă la Dan Voinea, care refuză să-l trimită la secţia civilă în pofida deciziei Curţii Constituţionale, a dispoziţiei procurorului general Laura Codruta Kovesi şi a deciziei CSM".

Tot în urma acestei discuţii, procurorul Iacob a luat la cunoştinţă faptul că AVMR şi alte asociaţii ale celor care au manifestat în stradă în zilele mineriadelor s-au oferit să sprijine investigaţiile Parchetului "cu date şi probe" în legătură cu cele întâmplate atunci.

Ion Iliescu a fost audiat, marţi seară, în dosarul referitor la circumstanţele în care două persoane au murit în timpul mineriadei din iunie 1990 şi în care procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţia de punere sub acuzare a fostului preşedinte.

Fostul preşedinte declarat, miercuri, că a prezentat procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o declaraţie despre punctul său de vedere asupra mineriadei din iunie 1990. Iliescu a spus că procurorii din Parchetului ICCJ i-au adus la cunoştinţă textul expunerii procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, cu privire la aprecierea acesteia în legătură cu modul în care s-a desfăşurat şi cum se desfăşoară ancheta în acest dosar.

Procurorul general al României, Laura Condruţa Kovesi, a anunţat, vinerea trecută, că în cazul lui Ion Iliescu cercetările vor fi continuate de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, deşi a infirmat rezoluţia de punere sub acuzare a fostului şef al statului. (MEDIAFAX GENERAL 12 decembrie 2007)

Mai multe ONG-uri critică atacul lui Băsescu la adresa lui Cristian Pârvulescu şi Bogdan Olteanu

Mai multe organizaţii civice critică dur declaraţiile făcute, miercuri seară, de preşedintele Traian Băsescu la adresa lui Cristian Pârvulescu, dar şi faţă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, apreciind că şeful statului a folosit decizia CC ca "argument de înfruntare politică".

Într-un protest faţă de declaraţiile şefului statului, remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX, cele 11 organizaţii semnatare - printre care şi o confederaţie sindicală - îşi exprimă "dezacordul total" faţă de declaraţiile preşedintelui României referitoare la decizia Curţii Constituţionale (CC) de a respinge două articole din proiectul Codului Electoral, "declaraţii jignitoare atât la adresa preşedintelui Asociaţiei Pro Democraţia, cât şi la adresa preşedintelui Camerei Deputaţilor".

Semnatarii - Academia de Advocacy, Agenţia de Monitorizare a Presei, APADOR-CH, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Asistenţă pentru ONG, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CNS "Cartel Alfa", Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia Terra Millenium III, Grupul pentru Dialog Social şi Transparency International-România - susţin că declaraţiile de acest tip "nu au fost singulare în viaţa publică a domnului Băsescu".

"Domnul Traian Băsescu a considerat oportun să folosească decizia CC ca argument de înfruntare politică, interpretând această decizie ca probă a faptului că «legea a fost utilizată de Guvern şi de Pro Democraţia într-o campanie de deturnare a participarii românilor la referendumul din 25 noiembrie». Preşedintele României şi-a argumentat denunţul făcând o serie de afirmaţii extrem de grave la adresa Asociaţiei Pro Democraţia şi a preşedintelui acesteia, domnul Cristian Pârvulescu. Între altele, Asociaţia Pro Democraţia este acuzată de premeditarea boicotului propriului proiect de lege, domnul Cristian Pârvulescu este declarat mincinos şi este sugerată subordonarea sa intereselor premierului Tăriceanu în virtutea faptului ca soţia domniei sale este salariat al Guvernului", se precizează în documentul citat.

Date fiind declaraţiile lui Băsescu, semnatarii precizează că APD "a iniţiat reforma procesului electoral încă din 1995, când domnul Pârvulescu nu era membru al asociaţiei".

"Proiectul de lege pentru votul uninominal mixt are, aşadar, o vechime de peste zece ani. APD, constatând dezinteresul şi ostilitatea clasei politice pentru această lege, a încercat să o promoveze singură, prin strângerea a zeci de mii de semnături, dar a încercat, totodată, introducerea legii în procesul legislativ şi prin succesive negocieri cu partidele parlamentare. Ultima tentativă în acest sens a fost demarată în 2005, când echipa Asociaţiei Pro Democraţia, împreună cu preşedintele ei, a reuşit, după laborioase tratative, să obţină susţinerea tuturor partidelor parlamentare, inclusiv pe cea a Partidului Democrat, un partid familiar preşedintelui Traian Băsescu", susţin semnatarii, în apărarea lui Cristian Pârvulescu.

Mai mult, aceştia opinează că faptul că Băsescu "a descoperit avantajele politice pe care o altă variantă a votului uninominal le-ar avea pentru PD, devenind, peste noapte, ostil proiectului APD", poate explica atacul declanşat asupra tuturor celor care susţin varianta de uninominal propusă de Asociaţia Pro Democraţia.

În aceste condiţii, în opinia semnatarilor protestului, "atacul la persoană administrat preşedintelui APD nu este decât un instrument propagandistic inspirat de practicile vechii securităţi".

"De fapt, adevărata ţintă nu este neapărat domnul Pârvulescu, ci orice participant la viaţa publică ce susţine o altă variantă a votului uninominal decât cea a domnului Băsescu", se arată în protest.

În finalul protestului, semnatarii îi atrag atenţia preşedintelui Băsescu asupra faptului că atacul declanşat "de la înălţimea instituţiei prezidenţiale" asupra unei organizaţii de drepturile omului "care este un etalon al reprezentării intereselor cetăţeanului în faţa unor politicieni pentru care interesul public nu a fost decât un argument electoral" periclitează credibilitatea întregului sector nonguvernamental românesc.

Contactat de MEDIAFAX, Victor Alistar, liderul Transparency International - România, s-a declarat mâhnit de gestul preşedintelui, apreciind că, în logica declaraţiilor prezidenţiale, "momentul în care politicienii îi vor învăţa pe ONG-işti să facă proiecte şi programe, iar pe jurnalişti să facă presă nu este departe".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că fostul preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia Cristian Pârvulescu este o "mare surpriză" pentru el şi o "mare dezamăgire" şi că o să mai creadă în analizele sale când soţia acestuia nu va mai lucra la Palatul Victoria.

Băsescu a făcut această declaraţie în contextul în care vorbea despre validarea de către Curtea Constituţională a sesizării sale referitoare la legea votului uninominal pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.

"Concluzionez că a fost o minciună promovată de Guvern şi de domnul Pârvulescu. Din acest moment, personal o să-l mai cred pe domnul Pârvulescu şi în analizele domniei sale când soţia sa nu va mai fi salariată la Guvern. Cât timp rămâne în Palatul Victoria, să nu mai vândă analize politice nimănui", a spus Băsescu.

El a ţinut să precizeze că atitudinea premierului Tăriceanu legată de asumarea acestei legi nu reprezintă pentru el nicio noutate, pentru că acesta "are ca mod de a lucra cu românii minciuna".

"Marea surpriză pentru mine este domnul Pârvulescu - un om care are pretenţia de a fi ascultat fiind un vector important al societăţii civile. Nu este un atac la persoană, ci doar o mare dezamăgire", a spus Băsescu.

Şeful statului a subliniat că nu poate să creadă că liderul Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, nu a ştiut ce face cu elementele de neconstituţionalitate din legea asumată de Guvern.

În replică la afirmaţiile preşedintelui Băsescu, liderul APD Cristian Pârvulescu a declarat pentru MEDIAFAX că soţia sa şi-a început activitatea în Executiv în anul 1992, în Guvernul Stolojan, arătându-se dezamăgit de faptul că preşedintele Traian Băsescu recurge la "atacuri personale".

"Soţia mea este funcţionar public guvernamental cu funcţia cea mai înaltă din Guvernul României, aceea de expert, de consilier guvernamental. Lucrează în Executiv din 1992, de pe vremea Guvernului Stolojan, şi de atunci şi până acum a activat în acelaşi departament, avansând, cum era şi firesc, în funcţie. Este vorba despre Departamentul pentru Analiză Politică şi Instituţională", a declarat Cristian Pârvulescu.

Liderul Asociaţiei Pro Democraţia (APD) s-a declarat dezamăgit de faptul că, într-o problemă importantă, preşedintele recurge la "atacuri personale".

"Mi se pare că e un atac neavenit, care nu se referă la tema în discuţie", a declarat Pârvulescu, precizând că "se aştepta" la atare acuzaţii din partea preşedintelui. (MEDIAFAX GENERAL, 13 decembrie 2007)

2007, considerat an foarte complicat pentru ziarişti

Anul 2007 a fost unul foarte complicat pentru ziarişti, având în vedere că a fost o perioadă foarte provocatoare pentru domeniul politic, a declarat, vineri, directorul pentru România al Fundaţiei Konrad Adenauer, Hoger Dix, la o reuniune a Convenţiilor Organizaţiilor de Media.

El a menţionat că, în decurs de un an, de când se află în România, a constatat că a fost vorba de un interval de timp 'foarte interesant', marcat de evenimente semnificative pentru scena politică autohtonă, precum: aderarea la Uniunea Europeană (UE), suspendarea preşedintelui, moţiunea de cenzură, alegerile europene, probleme de corupţie, schimbarea unor miniştri.

Pe de altă parte, directorul Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP), Mircea Toma, a spus că, după aderare, partidele politice au considerat că şi-au făcut obligaţiile faţă de UE şi că pot să le restrângă. În acest sens, el a adăugat că 'au fost agresate deja' drepturi câştigate şi că, 'foarte recent, a intrat în preocuparea unor politicieni accesul la informaţie, pe care l-au considerat prea larg'.

'Din perspectiva contextului politic, cred că viaţa Convenţiei Organizaţiilor de Media se va înviora, pentru că această structură informală devine foarte vivace când ţara merge prost', a declarat directorul AMP.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a apreciat că, până în prezent, în România, adaptarea legislativă la normele UE s-a realizat într-o manieră foarte tehnică - existând preocupare mai ales pentru preluarea lor cantitativă - şi că ar trebui analizată maniera în care aceste directive au impact asupra domeniului mass-media. Exemplificând, ea a spus că România s-a angajat să treacă până în 2012 la sistemul de televiziune digitală şi că, la acel moment, toate televizoarele vor trebui să fie compatibile cu transmisia în regim digital a programelor tv. Ioana Avădani a apreciat însă că populaţia nu este informată suficient în privinţa acestui aspect, nici măcar în momentul în care achiziţionează aparatele tv, când ar trebui să afle că este posibil ca acestea să nu mai poată fi utilizate peste patru ani.

De asemenea, Avădani a menţionat că, în momentul trecerii la sistemul digital, va fi necesară procurarea unui receptor special, cu preţuri cuprinse între 150-200 de euro, a cărui achiziţionare ar putea fi greu suportabilă financiar, mai ales pentru cei din mediul rural.

În replică, Şerban Pretor, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, a opinat că este puţin probabil ca în România sistemul de transmisie digitală să poată fi implementat până în 2012 şi a amintit că există prevederi UE conform cărora termenul respectiv poate fi prelungit până în 2015.

El a adăugat că au existat deja posturi tv care au făcut paşi pentru implementarea acestui sistem, dar că, 'până se va ajunge la o generalizare, mai este mult drum de parcurs'.

'Trebuie convins publicul de faptul că emisia digitală îi va aduce ceva în plus. (…) Pe de altă parte, am senzaţia că digitalizarea ar putea întâmpina obstrucţie chiar din partea operatorilor de cablu', a spus el.

Centrul pentru Jurnalism Independent, Agenţia de Monitorizare a Presei şi Fundaţia Konrad Adenauer organizează, vineri, la Bucureşti o nouă reuniune a Convenţiei Organizaţiilor de Media, cu tema 'Documentele europene care afectează mass-media'.

Întâlnirea îşi propune să îi familiarizeze pe jurnalişti cu documentele şi măsurile europene a căror aplicare influenţează mass-media. Participanţii iau în discuţie tendinţele europene legate de accesul liber la informaţiile de interes public, protecţia datelor cu caracter personal şi domeniul audiovizual. (Rompres, 14 decembrie 2007)

Organizaţia Memorialul Revoluţiei: E o ruşine ca Iaşiul să fie numit oraş iniţiator al Revoluţiei

Preşedintele organizaţiei nonguvernamentale "Memorialul Revoluţiei" din Timişoara, Traian Orban, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că este "o ruşine” ca Iaşiul să fie numit "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”.

Traian Orban a spus că şi la Timişoara au fost oameni arestaţi în zilele de 14 şi 15 decembrie 1989, ca şi la Iaşi, dar sunt evenimente despre care nu se vorbeşte. El consideră "o ruşine" ca Iaşiul să fie numit "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”.

"Acolo a existat o intenţie, dar aici s-a pus în practică o idee, un protest, la care a participat nu un grup, ci un oraş întreg, şi cei care propun aşa ceva habar nu au despre Revoluţie, este o ruşine. Şi la Timişoara cel puţin tot atâţia au fost în stradă ca şi la Iaşi, în 14 şi 15 au fost oameni arestaţi în Timişoara, dar despre care nu se vorbeşte, se vorbeşte despre Iaşi, se poate merge până în pânzele albe, cum a scris istoria Ceauşescu aşa se face acum, când ăştia scriu propria lor istorie”, a spus Traian Orban.

Iaşiul ar putea obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Anunţul a fost făcut, vineri, la Iaşi, de Puiu Nicolae Fesan, secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor, cu prilejul comemorării evenimentelor din 14 decembrie 1989. Atunci, mai mulţi ieşeni au fost arestaţi de securitate deoarece organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist.

"Trebuie să punem Iaşul la locul său în istorie şi pe revoluţionarii săi în drepturi. Voi avea mai multe întâlniri cu asociaţiile de revoluţionari şi cu premierul Călin Popescu Tăriceanu şi le voi expune acest proiect. Iaşul ar putea primi titlul de «oraş iniţiator al Revoluţiei», printr-o ordonanţă de urgenţă sau prin ordonanţă simplă”, a declarat Puiu Nicolae Fesan.

Totodată, şase dintre participanţii la evenimentele din 14 decembrie au primit, vineri, titlul de cetăţeni de onoare ai municipiului Iaşi, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local.

În cadru festiv, primarul Gheorghe Nichita le-a înmânat diplomele revoluţionarilor Ştefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Vicol, Aurel Ştefanachi, Valentin Odobescu şi Ionel Săcăleanu. Cei şase au fost nucleul unui grup intitulat Frontul Popular Român, care a răspândit peste 1.000 de manifeste, chemându-i pe ieşeni în Piaţa Unirii, la 14 decembrie 1989.

Semnalul revoltei trebuiau să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de miliţieni, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

"Aceşti şase bărbaţi sunt cetăţeni de onoare ai Iaşului de 18 ani. Regimul comunist opresiv i-a arestat, închis şi torturat în beciurile Securităţii, pentru că au avut curajul de a-şi striga durerea, în decembrie 1989. Manifestarea lor nu a mai avut loc, dar mesajul lor a ajuns la toţi ieşenii”, a subliniat primarul Nichita.

Aurel Ştefanachi a spus, la rândul său, că mişcarea de la Iaşi a fost mai amplă şi că mai există revoluţionari care îşi aşteaptă încă recunoaşterea oficială. Printre cei distinşi vineri s-a aflat şi primarul Nichita, care a primit două diplome „de excelenţă” pentru iniţiativa sa de a-i premia pe cei şase revoluţionari: una din partea Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari şi alta din partea Federaţiei Naţionale a Revoluţionarilor din România.(MEDIAFAX GENERAL 14 decembrie 2007)

Scrisoare deschisă către revoluţionarii din Timişoara

Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile şi ai revoluţionarilor îşi declară solidaritatea, într-o scrisoare deschisă, cu timişorenii care, în urmă cu 18 ani, au pornit revoluţia anticomunistă, 'deturnată ulterior printr-un uriaş masacru'.

În scrisoarea deschisă remisă, duminică, Rompres, se arată că 'români fără Dumnezeu au ordonat masacrarea fraţilor lor: peste 1.100 au fost ucişi şi peste 3.300 au fost răniţi. Dintre cele 1.104 crime înfăptuite acum 18 ani, doar 162 au fost comise din ordinul lui Ceauşescu. Odată cu arestarea acestuia, masacrul se oprise'. Cu toate acestea, se precizează în scrisoarea deschisă, masacrul a fost reluat şi chiar amplificat, după căderea dictatorului: au fost ucişi, în această perioadă, 942 de oameni şi mii de persoane au fost rănite.

Semnatarii scrisorii acuză că, în decembrie 1989, Frontul Salvării Naţionale i-a numit miniştri tocmai pe cei care au dirijat măcelărirea timişorenilor: generalii Chiţac, la Interne, şi Stănculescu, la Apărare.

'Este de necrezut că în ţara noastră a avut loc un masacru uriaş - la Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte oraşe, în timp ce în celelalte foste ţări comuniste din Europa nu s-a înregistrat nicio victimă. Este revoltător că, de 18 ani încoace, vinovaţii nejudecaţi ai acestui masacru infestează cele mai înalte instituţii ale statului, dându-ne, culmea cinismului, chiar lecţii de morală', se precizează în scrisoarea deschisă.

Conform art. 21 din Constituţie, victimele celor peste 1.100 de crime din decembrie 1989, miile de răniţi şi urmaşii eroilor revoluţiei 'au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil'. 18 ani nu este un termen rezonabil, ci, potrivit semnatarilor, 'o batjocură faţă de eroii noştri şi faţă de noi înşine'.

Cei şase semnatari ai scrisorii deschise consideră că România de astăzi este 'profund imorală' tocmai pentru că este clădită pe 'fratricidul nepedepsit'.

'De 18 ani, păcătuim în neadevăr şi injustiţie. România nu va putea clădi nimic bun pe crime, minciuni şi nedreptăţi. Incredibilul masacru a putut fi acoperit doar prin coruperea instituţiilor statului şi a clasei politice. Nu vom scăpa de marea corupţie, nu vom reforma clasa politică şi justiţia decât după ce vom cunoaşte adevărul despre masacrul din decembrie 1989 care a deturnat revoluţia anticomunistă, şi despre fratricidul din iunie 1990, comis împotriva societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cunoaşterea acestui adevăr este unica şansă a României', se mai precizează în scrisoarea deschisă.

Semnatarii au declarat că, pe durata manifestărilor dedicate revoluţiei anticomuniste şi 'comemorării masacrului care a deturnat-o', vor purta pe braţ o panglică neagră, în memoria celor ucişi în Decembrie 1989, şi una albă, expresie a protestului faţă de tergiversarea judecării autorilor celor peste 1.100 de crime comise în urmă cu 18 ani.

Sunt invitaţi, în încheierea scrisorii deschise, să facă acest gest 'toţi cei care împărtăşesc tristeţea şi revolta timişorenilor, precum şi a noastră, a tuturor'.

Documentul este semnat de Sorin Ilieşiu - Alianţa Civică, Teodor Mărieş - Asociaţia 21 Decembrie 1989, Liviu Antonesei - Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Antonie Popescu - Seniorii Ligii Studenţilor, 1990, Nicu Bănuţoiu - Asociaţia Adevăr şi Dreptate, George Costin - Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989. (Rompres, 16 decembrie 2007)

Pro Democraţia a lansat, la Cluj, o nouă ediţie a "Cărţii albastre a democraţiei locale"

Asociaţia Pro Democraţia a lansat, luni, la Cluj, o nouă ediţie a "Cărţii albastre a democraţiei locale" şi un ghid pentru relaţia organizaţiilor neguvernamentale cu birourile parlamentare teritoriale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Cartea Albastră a Democraţiei Locale" conţine informaţii despre deputaţii şi senatorii din judeţele Bihor, Cluj şi Maramureş.

Iulia Georgescu, coordonator de proiect în cadrul Pro-Democraţia Cluj, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că aceste publicaţii sunt editate în cadrul proiectului „O relaţie mai bună cu parlamentarii care ne reprezintă”, care are ca scop creşterea colaborării şi a rolului consultativ al societăţii civile (ONG-uri, cetăţeni) în procesul de iniţiere a legilor de către parlamentari.

Conform sursei citate, "Cartea albastră a democraţiei" este o publicaţie unică în context românesc, fiind un ghid util pentru cetăţeni întrucât oferă informaţii despre instituţia Parlamentului, date de contact ale birourilor parlamentare teritoriale, dar şi exemple de proiecte de lege iniţiate de parlamentari.

"Cartea Albastră a Democraţiei a fost re-editată în 6.000 de exemplare şi va fi distribuită în cele trei judeţe către ONG-uri, birouri parlamentare, biblioteci judeţene, dar şi către bibliotecile şcolilor şi universităţilor.

"O vom distribui şi prin intermediul primăriilor pentru că este foarte important ca această carte să ajungă în mediul rural, deoarece cetăţenii din oraşele mari dacă doresc informaţii pot merge la adresele de internet ale celor două camere parlamentare. În perioada următoare vom trimite cartea la primăriile şi la bibliotecile din comune din dorinţa de a o face disponibilă gratuit cetăţenilor din mediul rural”, a declarat Iulia Georgescu.

Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană prin programul PHARE 2004 – Societatea Civilă, Componenta 3 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept şi independenta justiţiei. Bugetul total al proiectului este de 33.651,5 de euro, din care 29.906,5 de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene. (MEDIAFAX GENERAL 17 decembrie 2007)

AJR, o asociaţie de reprezentare a intereselor jurnaliştilor

Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) a fost lansată, luni, scopul său fiind acela de a reuni ziariştii profesionişti pentru apărarea intereselor profesionale.

'Scopul asociaţiei este de a propune o formulă organizatorică în care să se regăsească jurnaliştii profesionişti şi care să se ocupe de ceea ce se numeşte soarta breslei', a declarat, luni, preşedintele AJR, Cezar Ion.

La eveniment au participat, alături de membri ai AJR, jurnalişti recunoscuţi, precum Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu şi Cătălin Tolontan, care au abordat teme cum ar fi vedetismul şi jurnalismul, reformarea Clubului Român de Presă şi breasla şi conflictul de interese.

Andreea Esca a precizat că asociaţia ar trebui să explice oamenilor din mass media că pentru a fi consideraţi vedete trebuie să fie în primul rând jurnalişti. La acestea, preşedintele Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu, a adăugat că breasla jurnaliştilor trece printr-o criză de identitate, având în vedere că, timp de 17 ani, reprezentanţii mass media nu au reuşit să se asocieze.

Totodată, Cătălin Tolotan a declarat că AJR ar trebui să desfăşoare o campanie naţională în favoarea jurnaliştilor pentru a formula un discurs pozitiv în faţa publicului.

Hotărârea de înfiinţare a AJR a fost luată în aprilie, însă aceasta a apărut oficial în urmă cu două luni, după ce au fost îndeplinite procedurile şi formalităţile legale.

AJR este o organizaţie profesională neguvernamentală, care a apărut din nevoia reprezentării, la nivelul jurnaliştilor, a intereselor profesionale ale celor ce activează în mass-media.

În prezent, asociaţia reuneşte 39 de membri, printre aceştia aflându-se Gabriela Vrânceanu-Firea, Gabriel Grigore, Cristian Hoştiuc, Cezar Ion, Gabriela Ionescu, Răzvan Ionescu, Ovidiu Nahoi, Cătălin Popa, Cristian Tudor Popescu, Răzvan Savaliuc, Ciprian Stoianovici, Dan Suciu şi Marius Tucă.

Pâna la următoarea Adunare Generală, care va avea loc în ianuarie, conducerea AJR va fi asigurată de Cezar Ion, în calitate de preşedinte, şi Gabriel Butnaru, Cristian Hoştiuc şi Ciprian Stoianovici, ca membi ai Colegiului Director. (Rompres, 17 decembrie 2007)

Revoluţionarii ameninţă cu proteste, cerând urgentarea preschimbării certificatelor

Revoluţionarii din decembrie 1989 ameninţă cu "proteste paşnice", fiind nemulţumiţi de faptul că autorităţile verifică foarte lent certificatele de revoluţionar pentru a le preschimba.

"Vom recurge la o formă de protest paşnic, fără scopuri politice, singurele scopuri fiind cel social şi cel moral, pentru că autorităţile se mişcă foarte greu în acest proces de preschimbare a certificatelor, până acum finalizând doar 2.500 din 17.000", a declarat, marţi, în cadrul Congresului Extraordinar al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, preşedintele acestei organizaţii, Sorin Lazăr Maior.

Revoluţionarii cer deblocarea şi finalizarea în regim de urgenţă a preschimbării certificatelor de revoluţionar, "prin eliminarea intereselor de grup şi a şantajului".

La "majoratul" revoluţiei, aşa cum au numit membrii Blocului Naţional al Revoluţionarilor (BNR) comemorarea a 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, cele câteva sute de persoane au solicitat aflarea cât mai repede a adevărului despre revoluţie, "astfel încât criminalii şi complicii acestora, care au ucis peste 1.200 de persoane, să-şi primească pedeapsa".

"Vrem să se demaşte criminalii din decembrie 1989 şi complicii acestora, să fie îndepărtaţi, din instituţiile care au tangenţă cu revoluţionarii, impostorii, corupţii şi foştii angajaţi ai ministerelor care au contribuit la reprimarea sângeroasă a manifestanţilor paşnici din decembrie 1989", a afirmat Maior.

Revoluţionarii vor să se aplice Legea 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Legea recunoştinţei acordă unele drepturi eroilor din 1989 şi urmaşilor acestora. "Această Lege prevede măsuri reparatorii pentru victimele revoluţiei, când au fost asasinaţi mii de oameni, statul angajându-se numai în scris că se va face dreptate şi pentru aceste persoane care au rămas în viaţă sau pentru urmaşii celor care au murit", a explicat preşedintele BNR.

Membrii BNR au recurs la mai multe acţiuni de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea în privinţa preschimbării certificatelor de revoluţionar.

În 28 noiembrie, câteva zeci dintre ei au pichetat sediul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Atunci, protestatarii au explicat că nemulţumirea lor rezultă din faptul că, printr-o lege din 2004, toţi revoluţionarii au fost obligaţi să-şi aducă actele la "preschimbat". Preschimbarea este, în fapt, o reverificare a datelor şi documentelor în baza cărora oamenilor li s-au acordat titlurile de revoluţinar cu merite deosebite, din care, pe lângă avantajele morale, decurg şi o serie de beneficii materiale consistente. Manifestanţii au criticat, pe lângă comportamentul funcţionarilor, şi legea care reglementează întreg procedeul de preschimbare.

În 3 decembrie, reprezentanţi ai revoluţionarilor au protestat în faţa sediului central al PNL, cerând demisia secretarului de stat pentru problemele revoluţionmarilor Puiu Fesan, pe motiv că perpetuează modul de lucru defectuos care permite tergiversarea finalizării dosarelor revoluţiei. Ei au mai solicitat, totodată, emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să prevăd prorogarea termenului de preschimbare a certificatelor de revoluţionar până la data de 31 decembrie 2008. (MEDIAFAX GENERAL, 18 decembrie 2007)

Premii acordate de Uniunea Juriştilor din România

Uniunea Juriştilor din România (UJR) a organizat, luni, cea de-a 17-a ediţie a festivităţii de înmânare a premiilor anuale, printre laureaţii din acest an numărându-se Grigore Theodoru, Costică Bulai şi Constantin Viţinescu, aceştia primind premii de excelenţă pentru întreaga activitate profesională.

Premiul de excelenţă 'V. V. Stanciu' i-a revenit lui Eldar Hasanov, ambasadorul Republicii Azerbaidjan în România, vicepreşedinte al Uniunii internaţionale a Juriştilor, pentru lucrarea 'Infracţionalitatea în domeniul drogurilor şi lupta împotriva ei în Uniunea Europeană'.

Premiul de excelenţă 'Titu Maiorescu' a fost acordat lui Sorin Popescu, pentru lucrarea 'Fascinantul Ion Barbu - file inedite', iar premiul 'Virgil Tatomir' pentru publicistică i-a revenit avocatului Marian Nazat pentru volumul 'România oranj'.

Printre laureaţii din acest an pentru lucrări ştiinţifice se numără: Gheorghe Gheorghiu şi Alexandru Cristian Ştrenc (Premiul 'Mihail Eliescu' pentru lucrarea 'Dreptul brevetului'); Ovidiu Predescu şi Mihail Udroiu (premiul 'Vintilă Dongoroz' pentru lucrarea 'Convenţia europeană a drepturilor omului şi dreptul procesual penal român'); Gheorghiţă Mateuţ (premiul 'Ion Tanoviceanu' pentru lucrarea 'Tratat de procedură penală'); Mircea Duţu (premiul 'Andrei Rădulescu' pentru lucrarea 'Istoria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie'); Ioan Alexandru (premiul 'Anibal Teodorescu' pentru lucrarea 'Sisteme politico-administrative europene') şi Verginia Vedinaş (premiul 'Mircea Manolescu' pentru lucrarea 'Deontologia vieţii publice').

Premiile au fost acordate de Uniunea Juriştilor din România, alături de Societatea Academică 'Titu Maiorescu', revista 'Palatul de Justiţie' şi revista 'Dreptul'. (Rompres, 18 decembrie 2007)

Traian Băsescu este un exemplu prost pentru democraţie

Liderul Ligii Pro Europa, Smaranda Enache, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că preşedintele Traian Băsescu are un “comportament disturbant pentru democraţia românească” şi l-a acuzat pe acesta că este "rasist şi sexist", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"E rasist, sexist, dornic să intimideze presa şi societatea civilă”, a spus Enache, potrivit căreia acest lucru este clar dacă sunt luate în calcul atacurile şi insultele la adresa unor ziarişti, dar şi la adresa familiei fostului preşedinte al “Pro Democraţia”, Cristian Pârvulescu.

"Este un element disturbant în democraţia românească comportamentul public al preşedintelui”, a mai spus Enache.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o săptămână, că fostul preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia Cristian Pârvulescu este o "mare surpriză" pentru el şi o "mare dezamăgire" şi că o să mai creadă în analizele sale când soţia acestuia nu va mai lucra la Palatul Victoria.(MEDIAFAX GENERAL 19 decembrie 2007)

Liderul Ligii Pro Europa: România ar avea de câştigat dacă ar fi monarhie constituţională

Liderul Ligii Pro Europa, Smaranda Enache a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că ar trebui din dezbătută problema monarhiei în României, discutată în pachetul de condamnare a comunismului, pentru că ţara a fost construită pe model monarhic.

România a fost construită pe model monarhic şi modelul republicii a fost adus de communism şi impus prin forţă, a argumentat Enache, în opinia căreia ţara ar avea mult de câştigat dacă ar fi monarhie constituţională, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"România, ca şi alte ţări, a fost construită după model monarhic. A devenit republică ca o consecinţă a instaurării comunismului, prin forţă", a spus Enache, adăugând că aceasta este diferenţa dintre baza sistemului republican de la noi şi, spre exemplu, cel din Franţa, care a avut bază populară.

Totodată, liderul LPE a subliniat că modelul monarhic ar fi, poate, "mai ieftin pentru noi şi mai eficient", dar şi un model de comportament public.

"Revenirea la monarhie ar însemna mai multă stabilitate, mai multă credibibilitate. Poate monarhul nu ar agresa jurnaliste, nu ar intimida lideri ai societăţii civile, nu ar fi sexist, ci ar face aşezăminte, fapte bune şi generoase. Monarhia ar fi un model de eleganţă şi solemnitate ce ne lipseşte", a arătat Enache.

Ea a argumentat că în momentul de faţă elitele româneşti au demonstrate că nu sunt suficient de mature ca să ofere un model de colaborare pentru interesul naţional.

"Centrii de putere nu au reuşit să găsească în aproape nicio ocazie o servire a interesului naţional, ci doar dispute sterile, un fel de pierdere de vreme şi pierdere de resurse. Avem un monarh. Chestiunea sucesiunii pe linie feminină nu văd de ce România n-ar avea-o. Modificarea legii salice e o chestiune internă a Casei Regale. Şi imaginea României şi credibibilitatea României ar avea câştigat în urma acestei opţiuni. Monarhismul meu nu e unul de nostalgie, e o opţiune pragmatică", a afirmat Enache.

Potrivit liderului LPE, România şi mentalităţile de aici ar avea mult de câştigat dacă ţara ar fi monarhie constituţională, în care monarhul să fie un element de echilibru, stabilitate internă, stil şi consens naţional, iar chestiunile curente administrative să fie îndeplinite de un prim-ministru şi un parlament puternic.

Enache a recunoscut că în momentul actual există un procent infim de populaţie care sprijină monarhia, însă a susţinut că acest lucru se datorează faptului că problema a fost mereu trimisă în derizoriu şi nu i s-a oferit şansa să fie susţinută în discursul public. Acum însă, condamnarea publică a comunismului deschide această cale şi după câţiva ani de informare a publicului s-ar putea repune pe tapet această problemă, a mai spus Enache.

"Constituţia actuală e republicană, dar nu ea e problema noastră, va fi modificată când va exista fie consens politic, fie presiune mare din partea publicului. Pentru ca această masă critică să se poată realiza, trebuie să acordăm în dezbaterea publică şanse monarhiei", a declarat liderul LPE.

În acelaşi context, Enache a spus că nu au fost contactaţi parlamentari care să sprijine ideea, ci există mai multe asociaţii neguvernamentale care constituie o platformă ce doreşte să relanseze înn România dezbaterea "monarhie sau republică".

"Trebuie discutate aceste variante şi poate monarhia ar fi o variantă mai bună", şi-a încheiat Enache pledoaria pentru tratarea problemei monarhiei în pachetul de reparaţii ale sistemului comunist.(MEDIAFAX GENERAL, 19 decembrie 2007, ora 16.00)

Aproximativ o sută de revoluţionari din Bucureşti şi alte cinci oraşe, în greva foamei

Aproximativ o sută de revoluţionari, din Capitală şi alte cinci oraşe din ţară sunt, de joi, în greva foamei, în timp ce alţii, din câteva judeţe, ameninţă cu pichetarea prefecturilor, fiind nemulţumiţi că autorităţile verifică foarte lent certificatele de revoluţionar pentru a le preschimba.

În semn de solidaritate cu revoluţionarii Blocului Naţional al Revoluţionarilor (BNR) 1989, aflaţi în greva foamei în Bucureşti, la Palatul Copiilor, respectiv 63, în Braşov (12 persoane) şi în Constanţa, Cluj şi Piteşti (alte câteva zeci de persoane), revoluţionarii din Bacău, Medgidia, Arad, Timişoara, Dâmboviţa, Slatina, Bistriţa au iniţiat acţiuni de protest care constau în pichetarea prefecturilor.

"Revoluţionarii constată lipsa de reacţie prin desconsiderarea totală şi batjocura din partea autorităţilor executive şi politice ale statului de drept, faţă de persoane care în urmă cu 18 ani - în decembrie 1989 - cu riscul vieţii, au contribuit decisiv la îndepărtarea sistemului comunist totalitar din ţara noastră. Această atitudine sfidătoare la adresa unor cetăţeni oneşti ai neamului românesc este dată de faptul că România de astăzi este profund imorală, tocmai pentru că este clădită pe fratricidul nejudecat prin Justiţie, reprezentat de crimele comunismului şi în special pe odioasele crime din decembrie 1989 -peste 1.200 de eroi martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989 şi peste 4.500 de răniţi şi reţinuţi ai maşinăriei criminale aflate sub comanda partidului comunist", a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, preşedintele BNR, Sorin Lazăr Maior.

Consiliul BNR a hotărât ridicarea sprijinului din partea revoluţionarilor pentru toate persoanele care deţin calităţi de revoluţionar şi care ocupă demnităţi publice, indiferent de funcţia publică ocupată şi, de asemenea, excluderea din mişcarea revoluţionară a lui Mircea Bucur - Sibiu şi Nicolae Costache - Bucureşti, pentru "grave prejudicii morale aduse tuturor revoluţionarilor din decembrie 1989 .

"Vânzarea şi sacrificarea cu bună ştiinţă a revoluţionarilor constituiţi în BNR 1989, către grupurile de interese obscure şi imorale infiltrate de vechile structuri, printre revoluţionarii şi organizaţiile de revoluţionari, este principala cauză a acestei măsuri extreme", a spus Maior.

La "majoratul" revoluţiei, aşa cum au numit membrii BNR comemorarea a 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, cele câteva sute de persoane au solicitat aflarea cât mai repede a adevărului despre revoluţie, "astfel încât criminalii şi complicii acestora, care au ucis peste 1.200 de persoane, să-şi primească pedeapsa".

"Vrem să se demaşte criminalii din decembrie 1989 şi complicii acestora, să fie îndepărtaţi, din instituţiile care au tangenţă cu revoluţionarii, impostorii, corupţii şi foştii angajaţi ai ministerelor care au contribuit la reprimarea sângeroasă a manifestanţilor paşnici din decembrie 1989", afirma Maior.

Revoluţionarii vor să se aplice Legea 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Legea recunoştinţei acordă unele drepturi eroilor din 1989 şi urmaşilor acestora. "Această Lege prevede măsuri reparatorii pentru victimele revoluţiei, când au fost asasinaţi mii de oameni, statul angajându-se numai în scris că se va face dreptate şi pentru aceste persoane care au rămas în viaţă sau pentru urmaşii celor care au murit", explica preşedintele BNR.

Membrii BNR au recurs la mai multe acţiuni de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea în privinţa preschimbării certificatelor de revoluţionar.

În 28 noiembrie, câteva zeci dintre ei au pichetat sediul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Atunci, protestatarii au explicat că nemulţumirea lor rezultă din faptul că, printr-o lege din 2004, toţi revoluţionarii au fost obligaţi să-şi aducă actele la "preschimbat". Preschimbarea este, în fapt, o reverificare a datelor şi documentelor în baza cărora oamenilor li s-au acordat titlurile de revoluţinar cu merite deosebite, din care, pe lângă avantajele morale, decurg şi o serie de beneficii materiale consistente. Manifestanţii au criticat, pe lângă comportamentul funcţionarilor, şi legea care reglementează întreg procedeul de preschimbare.

În 3 decembrie, reprezentanţi ai revoluţionarilor au protestat în faţa sediului central al PNL, cerând demisia secretarului de stat pentru problemele revoluţionmarilor Puiu Fesan, pe motiv că perpetuează modul de lucru defectuos care permite tergiversarea finalizării dosarelor revoluţiei. Ei au mai solicitat, totodată, emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să prevăd prorogarea termenului de preschimbare a certificatelor de revoluţionar până la data de 31 decembrie 2008. (MEDIAFAX GENERAL 20 decembrie 2007)