1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Cultură

Organizaţii

Revista Luceafărul va apărea şi fără Marius Tupan

Fundaţia Luceafărul a hotărât ca omagiul cel mai potrivit adus memoriei lui Marius Tupan, decedat joia trecută, este de a continua apariţia revistei la un standard calitativ cât mai înalt, se arată într-un comunicat remis, luni ROMPRES.

Ei au decis ca revista Luceafărul, care i-a avut ca director fondator pe Laurenţiu Ulici şi ca redactor şef pe Marius Tupan, să fie coordonată de Stelian Tabaras, vicepreşedintele fundaţiei, şi Horia Gârbea.

De asemenea, caseta tehnică a publicaţiei va păstra numele lui Laurenţiu Ulici şi Marius Tupan ca director şi redactor-şef.

Totodată, se va iniţia o culegere de texte consacrate lui Marius Tupan în vederea realizării unui volum omagial sub egida fundaţiei, aşa cum s-a realizat şi pentru regretatul Laurenţiu Ulici, mentorul acestuia.

'Membrii Fundaţiei Luceafărul, îndureraţi de pierderea ireparabilă suferită prin decesul scriitorului Marius Tupan, preşedintele fundaţiei, îi roagă pe toţi cei care l-au preţuit pe regretatul romancier să fie alături de ei în demersul de a păstra vie amintirea lui', se mai arată în comunicat.

Prozatorul Marius Tupan a încetat din viaţă, joia trecută, în urma unui infarct, la vârsta de 62 de ani.

Sicriul cu corpul neînsufleţit al scriitorului a fost depus vineri la sediul revistei Luceafărul, iar duminică a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

Preşedinte al Fundaţiei Luceafărul şi redactor şef al revistei cu acelaşi nume, Marius Tupan s-a născut la 18 aprilie 1945 în Tîmna, judeţul Mehedinţi. A absolvit studii de filologie la Bucureşti în 1972 şi a debutat cu volumul de povestiri Mezareea.

Tupan a lucrat în presa literară şi a publicat mai multe romane. Romanul 'Vitrina cu păsări împăiate' a fost retras de cenzură înainte de difuzare, fiind decodificată corespondenţa între personaje din carte şi persoane reale din sfera puterii.

După 1989, Marius Tupan a fost colaborator al lui Laurenţiu Ulici la noua serie a revistei 'Luceafărul' şi fondator al fundaţiei care a devenit editoarea revistei. De asemenea a coordonat revista de satiră 'Lucifer'.

După dispariţia tragică a lui Laurenţiu Ulici, Marius Tupan a condus revista din anul 2000 până în prezent, publicând zeci de autori din toate generaţiile şi prilejuind debuturi remarcabile, mai ales în rândul cronicarilor literari.

Marius Tupan a avut o bogată activitate de romancier, fiind autorul a două trilogii româneşti: 'Coroana Izabelei' şi 'Batalioane Invizibile'. A publicat, de asemenea, trei volume de teatru. Ca editor, a publicat numeroase cărţi de debut şi o istorie a literaturii române contemporane semnată de Marian Popa.

A fost iniţiatorul asociaţiei de editori ARIEL şi a făcut parte din Consiliul Uniunii Scriitorilor.

Pentru activitatea sa literară, Marius Tupan a primit numeroase premii, printre care, de mai multe ori, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză. Tupan a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler.

'Marius Tupan a fost un scriitor dedicat artei sale, fecund şi perfecţionist, încrezător în valoarea ei. A fost un sprijin permanent pentru scriitorii tineri. În lumea literară, mulţi confraţi i-au apreciat talentul, umorul şi vocaţia prieteniei', afirmă Uniunea Scriitorilor şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, care consideră că încetarea din viaţă a lui Marius Tupan reprezintă o pierdere ireparabilă pentru literatura română. (Rompres, 10 decembrie 2007)

Cluj: O fundaţie este dispusă să trimită voluntari în Kosovo, pentru a lupta în armata sârbă

O fundaţie din Cluj-Napoca este dispusă să trimită voluntari în Kosovo pentru a lupta în armata sârbă, aceştia asumându-şi toate riscurile ce decurg dintr-un asemenea demers, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conducerea Fundaţiei Culturale “Sarmisegetuza” i-a trimis o scrisoare ambasadorului Serbiei la Bucureşti,Dusan Crnogorcevici, cu rugămintea de a transmite autorităţilor de la Belgrad disponibilitatea unor membrii ai fundaţiei “să lupte, ca şi voluntari, alături de armata sârbă pentru ca provincia Kosovo să rămână teritoriu al Serbiei”.

“Considerăm Kosovo o redută a creştinătăţii şi democraţiei occidentale în faţa asaltului fundamentalismului musulman”, se arată în scrisoarea adresată diplomatului sârb, remisă, luni, agenţiei MEDIAFAX.

În documentul citat, reprezentanţii Fundaţiei Culturale “Sarmisegetuza” l-au informat pe ambasadorul Serbiei că membrii fundaţiei au încercat şi în 1999, când NATO a bombardat Iugoslavia, să trimită prima grupă de voluntari "Vulturii Sarmisegetuzei" să lupte în Kosovo “pentru apărarea acestui leagăn al ortodoxiei balcanice faţă de ofensiva fundamentalismului musulman.

“Din păcate, autorităţile de atunci nu au permis voluntarilor noştri să intre în Serbia, pentru a lupta alături de paramilitarii sârbi în Kosovo. Consulul de la Timişoara ne-a transmis mulţumiri oficiale pentru sprijinul acordat poporului sârb în lupta pentru apărarea integrităţii şi suveranităţii naţionale”, se arată în scrisoare.

Preşedintele Fundaţiei Culturale “Sarmisegetuza”, Ionuţ Ţene, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că estimează la şapte numărul voluntarilor dispuşi să lupte în Kosovo.

“Sunt voluntari din întreaga ţară, care au stagiul militar satisfăcut, la diferite arme. E vorba despre un mesaj de solidaritate că românii sunt alături de poporul sârb. Cei şapte volunatri se vor înrola în armata sârbă cu toate riscurile de rigoare”, a spus Ţene.

Membrii “Sarmisegetuza” l-au informat pe Dusan Crnogorcevici că sunt alături de cauza poporului sârb “pentru ca leagănul lor naţional, Kosovo, să rămână parte a Serbiei”.

“Suntem împotriva proclamării independenţei Kosovo de către fundamentaliştii musulmani albanezi, fapt care ar crea un precedent foarte periculos pentru Europa. După Kosovo, ar urma Spania, Belgia şi Transilvania, aşa cum a avertizat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei”, au mai arătat reprezentanţii fundaţiei.(MEDIAFAX GENERAL, 10 decembrie 2007)