1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Combaterea corupţiei

Organizaţii

Transparency International solicită CSM amânarea validării sau invalidării concursului INM suspect

Transparency International apreciază că imaginea şi credibilitatea justiţiei româneşti şi a Ministerului Public în special au fost "grav afectate" de scandalul privind organizarea concursului pentru numirea în funcţii de conducere a unor procurori, cerând CSM să aştepte finalul anchetei.

"Transparency International (TI) solicită Consiliului Superior al Magistraturii amânarea procedurii de validare sau invalidare a concursului până la soluţionarea definitivă a cazului de către organele competente, pentru a nu afecta desfăşurarea şi rezultatele anchetei penale, precum şi pentru a putea decide cu privire la soarta concursului, având la dispoziţie toate probele şi dovezile necesare", se precizează într-un comunicat al organizaţiei remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Joia trecută, procurorul Sterian Guli de la Parchetul Judecătoriei Urziceni - care ar fi câştigat fraudulos postul de şef al Parchetului Capitalei - a fost adus cu mandat la DNA pentru a fi audiat în cadrul anchetei referitoare la fraudarea examenului de ocupare a funcţiilor de procurori şefi şi preşedinţi de instanţe.

Guli a fost din nou audiat luni, de procurorii anticorupţie.

Vineri, procurorul Gabriela Ghiţă de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de organizare a respectivului examen, a fost şi ea audiată de procurorii DNA, fiind pusă sub acuzare în acest caz, informează, luni, surse oficiale.

Gabriela Ghiţă - fost procuror general adjunct al României - nu a putut fi contactată până la transmiterea acestei ştiri.

TI Romania "atrage atenţia că imaginea şi credibilitatea justiţiei în general şi a Ministerului Public în special au fost grav afectate de scandalul din jurul modului de organizare a concursului" şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de gravitatea acuzaţiilor formulate în presă cu privire la potenţiala fraudare a concursului de numire în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor.

Organizaţia mai atrage atenţia asupra faptului că numirea unor persoane în funcţii de conducere "printr-o decizie care ar putea fi contestată ulterior ca nelegală" poate afecta întreaga activitate a respectivelor instituţii judiciare.

"Toate actele subsecvente ale acestor persoane ar putea fi lovite de nulitate, putând atrage după sine periclitarea gravă a activităţii judiciare. Suspendarea procedurii este aşadar de natură a preîntâmpina punerea în aplicarea a unei decizii potenţial viciată de încălcarea legii. După soluţionarea definitivă a cazului, Consiliul Superior al Magistraturii va putea relua procedura de numire în funcţii de conducere, validând concursul în măsura în care organele abilitate au decis că nu a existat o încălcare a normelor de drept, iar în caz contrar anulând concursul şi reluând procedura", se mai arată în documentul citat.

Consiliul Superior al Magistraturii a respins deja, vineri seară, o cerere a Institututului Naţional de Magistratură (INM) de suspendare sau îngheţare a desfăşurării concursului de numire în funcţie de conducere a magistraţilor, susţinând totodată că nu i-au fost fost prezentate elemente concrete de fraudare a examenului.

Plenul CSM a decis, vineri seară, respingerea cererii de suspendare a examenului, precum şi pe cea de suspendare temporară a organizării oricărui alt concurs sau examen până la clarifcarea situaţiei create de cazul procurorului Sterian Guli. CSM a apreciat că îngheţarea examenului desfăşurat în luna aceasta nu are fundamentare legală, fiind de natură a genera neîncredere faţă de toate celelalte concursuri/examene organizate de INM în condiţiile în care "nu se furnizează niciun fel de date privind eventuala periclitare a legalităţii desfăşurării acestora".

O astfel de suspendare, în opinia Consiliului, ar fi de natură să creeze în mod nejustificat "vătămarea drepturilor legale ale magistraţilor" legate de carieră, întrucât este în desfăşurare concursul de promovare în funcţie de execuţie a procurorilor.

Totuşi, vicepreşedintele Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Dan Chiujdea, a declarat, vineri, că instituţia pe care o reprezintă face apel la Direcţia Naţională Anticorupţie să finalizeze "de urgenţă" dosarul privind eventuala fraudare a examenului de promovare în funcţii de conducere pentru procurori. (MEDIAFAX GENERAL 3 decembrie 2007)

Partidele politice şi Parlamentul, cele mai corupte entităţi româneşti - Barometrul TI România

Jumătate dintre români consideră, la aproape un an de la aderarea la UE, că eforturile guvernanţilor în combaterea corupţiei sunt ineficiente, cele mai corupte entităţi româneşti fiind partidele şi Parlamentul, relevă Barometrul Corupţiei pe 2007 realizat de Transparency International (TI).

Liderul TI România, Victor Alistar, a precizat, joi, la lansarea Barometrului, că partidele şi Parlamentul au fost notate la capitolul "corupţie" cu 3,9 puncte pe o scară de la 1 la 5, unde 1 este perceput ca fiind cel mai puţin corupt, iar 5 este total afectat de corupţie.

Cele două sunt urmate de sistemul judiciar, care a primit 3,8 puncte, şi de Poliţie şi sistemul sanitar, care au primit, la egalitate, 3,7 puncte.

"În valoare absolută, punctajul obţinut este, la majoritatea dintre acestea, mai mic decât cel înregistrat anul trecut, cu excepţia Poliţiei unde, în cifre absolute, 0,1 la sută mai mulţi dintre respondenţi au clasificat-o drept coruptă", a declarat Alistar.

Potrivit lui Alistar, "îngrijorătoare" rămâne şi percepţia românilor asupra corupţiei care afectează mediul de afaceri, mass-media şi societatea civilă, toate trei continuând să înregistreze şi în 2007 valori ridicate ale percepţiei corupţiei.

Ca previziune, Barometrul a identificat o lipsă de încredere a românilor în evoluţia pozitivă a luptei anticorupţie, doar 31 la sută dintre respondenţi apreciind că, în următorii trei ani, nivelul corupţiei din România va scădea. În schimb, doar mai puţin de un sfert dintre români (24 la sută) cred că măsurile anticorupţie luate de Executiv sunt eficiente, în vreme ce mai mult de jumătate le consideră "oarecum sau total ineficiente".

"Scandalurile care au marcat agenda publică în acest an au dus la deteriorarea imaginii atât a instituţiilor publice, cât şi a entităţilor private, alterând încrederea cetăţenilor în potenţialul acţiunilor lor ca urmare a politizării discursului anticorupţie şi a suspiciunilor de partizanat", a declarat Alistar.

Date fiind rezultatele studiului, TI România recomandă autorităţilor române să se concentreze asupra "asigurării credibilităţii, eficienţei şi sustenabilităţii reformelor anticorupţie, menţinându-le în afara sferelor politice. (MEDIAFAX GENERAL 6 decembrie 2007)

Poliţia şi aparatul judiciar, cel mai corupte sisteme în întreaga lume - raport TI

Mai mult de o persoană din zece din lume a oferit mită în ultimul an, în timp ce poliţia şi aparatul judiciar sunt percepute ca cel mai corupte sisteme, potrivit Barometrului Global al Corupţiei realizat de Transparency International (TI) şi dat publicităţii joi, relatează Reuters.

Potrivit studiului organizaţiei TI, cu sediul la Berlin, Kosovo, Camerun şi Albania sunt cel mai corupte ţări, în jur de trei sferturi dintre repondenţi susţinând că au dat mită în ultimele 12 luni.

"Cetăţenii au declarat că orice contact cu poliţia implică problema luării de mită", susţine TI în Barometrul Global al Corupţiei pentru 2007, în care au fost chestionate 63.000 de persoane din 60 de ţări.

În timp ce poliţiştii sunt consideraţi funcţionarii care iau cel mai des mită în majoritatea regiunilor, europenii declară că cel mai mult au dat mită angajaţilor din sistemul medical.

Aproximativ cinci procente din respondenţii din Uniunea Europeană, Islanda, Norvegia şi Elveţia, la care barometrul face referire ca "EU+", spun că au dat mită pentru servicii medicale în ultimul an, mai mult decât pentru orice alt serviciu.

Potrivit raportului, cei care dau cel mai des mită sunt persoanele din păturile sărace ale societăţii.

"Extorcarea afectează gospodăriile cu venit minim şi cu taxe regresive, sărăcind resursele gospodăriei", arată raportul TI, adăugând că tendinţa este identică atât în cazul ţărilor bogate, cât şi al ţărilor sărace.

În timp ce Africa a fost percepută ca regiunea cel mai afectată de corupţie, mai ales în cazul poliţiei şi sistemului de învăţământ, africanii sunt cei mai optimişti în privinţa eficienţei măsurilor anticorupţie.

"În medie, toate regiunile, cu excepţia Africii, sunt sceptice în privinţa eficienţei acţiunilor Guvernului împotriva corupţiei", mai indică raportul. "În Africa totuşi, Ghana şi Nigeria sunt foarte optimiste", potrivit barometrului.

Pe de altă parte, cetăţenii nord-americani şi cei din zona "UE+" sunt pesimişti în legătură cu eforturile guvernelor de a combate corupţia, deşi ei înşişi nu plătesc mită.

"Acest lucru sugerează faptul că acei cetăţeni sunt preocupaţi de problemele de mare corupţie", mai scrie în raport.

Partidele politice au fost percepute drept "corupte" şi "extrem de corupte" în întreaga lume, de către 70 la sută din repondenţi, iar percepţia acestora privind combaterea corupţiei pe viitor este negativă.

Peste jumătate dintre persoanele chestionate consideră că fenomenul corupţiei va căpăta amploare, în timp ce, potrivit unui studiu din 2003, 43 de procente dintre repondenţi erau de părere că acesta va spori.(MEDIAFAX GENERAL 6 decembrie 2007)