1. cadrul de referinţĂ cadrul natural
Yüklə 2,09 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Şomajul
Mişcarea populaţieiPopulaţia cu domiciliul în judeţul Arad, la data de 01.07.2004, a fost de 460.466 locuitori. Mişcarea naturală a populaţiei din judeţ se prezintă astfel:
Din analiza datelor statistice se poate constata că rata natalităţii la mia de locuitori a scăzut din anul 2000, când avea o valoare de 9,75, până la 8,96 în anul 2002. Din 2002 a început să crească, ajungând în 2004 la 9,18. De asemenea se poate constata că sporul natural raportat la 1000 de locuitori a crescut în perioada 2000 – 2002 de la –4,02 la –5,42, din 2003 începând să scadă. Astfel, în 2003 a ajuns la –5,22, iar în 2004 valoarea acestuia a fost –5,01. 1.3.2. FORŢA DE MUNCĂ În ultimii ani sporul natural a fost negativ, ca o consecinţă directă a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce a condus la scăderea continuă a resurselor de muncă şi a populaţiei active. Structura populaţiei ocupate
Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei se prezintă în felul următor: populaţia ocupată în agricultură avea o pondere de 27,5%, în industrie 29,3%, în comerţ 15,1%, în iar în sectorul serviciilor populaţia ocupată a fost de 21,5%. Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi
Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi în anul 2004 se prezintă astfel: din numărul total al salariaţilor 3,4% erau angajaţi în agricultură, 44% în industrie şi 14,2% în comerţ. ŞomajulLa data de 31 decembrie 2004, Direcţia Muncii a judeţului Arad a avut în evidenţă un număr de 7.488 şomeri.Dintre cele 7.488 persoane aflate în şomaj, 5.811, adică 78 % dintre ele, au absolvit şcoala generală. Principalele profesii ale persoanelor calificate, beneficiare de ajutor de şomaj şi a celor aflate în evidenţa pentru loc de muncă sunt următoarele: lăcătuş mecanic, mecanic agricol, prelucrător prin aşchiere, preparator produse lapte şi carne, tehnician veterinar, operator chimist, operator mase plastice, ţesător, filator, tâmplar, şofer, vânzător, electrician întreţinere şi reparaţii, sudor electric, miner. Pe categorii de vârste şi sexe s-au evidenţiat şomeri în plată de ajutor de şomaj (31 decembrie 2004):
Persoane în căutarea unui loc de muncă (fără plata ajutorului de şomaj) s-au evidenţiat doar pe sexe (31 decembrie 2004).
Indicele de recalificare a forţei de muncă (31 decembrie 2004) este de 2,05 %, din totalul de 7488 de şomeri recalificându-se 154 de persoane. Se observă că în paralel cu dezvoltarea IMM-urilor şi atragerea de investiţii în Arad, numărul şomerilor a cunoscut o evoluţie descendentă în ultimii 6 ani.
1.3.3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI DEZVOLTAREA URBANĂ Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa judeţului, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 273 sate. Date generale privind nivelul de urbanizare al judeţului ( 1 iulie 2004)
Judeţul Arad prezintă o distribuţie teritorială echilibrată (excepţie făcând zona estică, predominant montană) şi un nivel de urbanizare mediu; în municipiul Arad este concentrată cca.66% din populaţia urbană (36.8% din populaţia totală), restul reţelei urbane fiind constituită din aşezări mici (mărimea medie a acestora este sub 9000 de locuitori). Municipiul Arad precum şi celelalte localităţi organizate ca oraşe au numărul de locuitori după cum urmează (2004):
Evoluţia centrelor urbane din judeţ
MUNICIPIUL ARAD - este situat în partea sudică a Câmpiei Mureşului la distanţe apreciabile de alte centre urbane importante, astfel:
Totodată, Aradul este un important nod de căi rutiere şi de cale ferată. Legătura cu celelalte localităţi ale judeţului se realizează prin drumuri naţionale (DN7, DN79 şi DN69), drumuri judeţene (DJ790C Arad-Iratoşu, DJ790B Arad-Curtici, DJ709 Arad-Şiria, DJ682 Arad-Zăbrani şi DJ682 Arad-Zădăreni) şi pe cale ferată (Nădlac-Deva, Arad-Curtici, Arad-Brad, Arad-Oradea, Arad-Timişoara şi Arad-Secusigiu). Oraşul Arad a fost semnalat în documente începând cu anul 1132. Cetatea Veche a Aradului, sub denumirea de Cetatea Orod (situată pe teritoriul actual al comunei Vladimirescu) este amintită pentru prima dată în anul 1216. Mai târziu, în 1241 şi 1285 cetatea este distrusă de tătari dar reconstruită de fiecare dată. După distrugerea, de către turci, în anul 1551, a vechii Cetăţi Orod, aceştia ridică (1552-1554) o altă fortificaţie pe malul drept al Mureşului (pe locul actualei Fabrici textile TEBA). În jurul acestei Cetăţi se dezvoltă aşezarea civilă a vechiului oraş, Aradul devenind un important punct strategic şi un renumit centru de schimb comercial. După retragerea stăpânirii turceşti, Aradul trece sub dominaţia Imperiului Habsburgic (1687), care imprimă oraşului un avânt economic, politic şi demografic. Între 1763-1783, din ordinul împărătesei Maria Tereza, se construieşte - în bucla Mureşului - noua Cetate a Aradului, care trebuia să răspundă dezvoltării tehnicii militare din acea perioadă. În anul 1834, declararea Aradului ca “oraş liber regesc” favorizează, în continuare, dezvoltarea sa: în această perioadă se conturează actuala Zonă centrală (cu edificii impunătoare, care imprimă un caracter specific oraşului), cartierele Pârneava, Şega, Gai şi Mureşel. La sfârşitul sec. al XIX-lea bulevardul central devine o importantă zonă comercială, determinată de construirea principalelor edificii: Teatrul, Primăria, Banca Naţională, Palatul Cenad, Palatul CFR, biserici şi hoteluri. În perioada interbelică oraşul se extinde în continuare prin înglobarea satului Micalaca şi a altor suburbii: Grădişte, Poltura şi Bujac, se dezvoltă cartierele Subcetate şi Gai; ca atare, se extind şi reţelele de apă şi canalizare. După cel de-al doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca centru industrial, conturându-se marile platforme industriale, ce au atras populaţia din mediul rural. Ca urmare, au apărut şi noile cartiere de locuinţe Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca, Faleza Sud, Banu-Mărăcine şi dotări de importanţă orăşenească (cinematograful Dacia, hotelurile Astoria şi Parc, Casa de Cultură, Sala polivalentă, Spitalul judeţean, ştrandul). Astăzi, cu o populaţie de 169.574 de locuitori, municipiul Arad ocupă un teritoriu administrativ de 26.148 ha. Din acestea, cca. 200 ha sunt ocupate de Cetatea Aradului şi de o zonă verde aferentă, încadrate de bucla Mureşului. Resursele naturale se limitează pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad la argile comune, balastiere şi ape geotermale. ORAŞUL PECICA – este situat la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac-Arad). Este o localitate multietnică, de câmpie, situată pe Mureş, la 01.07.2004 având 13.222 locuitori. A fost declarată oraş în aprilie 2004. Între ramurile industriale prezente în localitate predomină industria uşoară, în special cea de încălţăminte, pielărie şi confecţii. Configuraţia geografică a localităţii este propice tuturor sectoarelor agricole cu accent pe producţia vegetală (culturi de cereale, plante tehnice – floarea soarelui,cânepă, soia, legume şi zarzavaturi) şi creşterea animalelor.
Yüklə 2,09 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||