17 Cuprins Cuprins Lista acronimelor Lista tabelelor Lista figurilor 6

În vederea realizării analizei propriu-zise au fost utilizate următoarele surse de informații și instrumente de evaluare:

• 
  Pentru evaluarea indicatorilor de impact asupra cererii de transport, a beneficiilor economice din reducerea valorii timpului precum și pentru evaluarea impactului asupra mediu a fost utilizat Modelul Național de Transport care stă la baza Master Planului General de Transport;
  
• 
  Pentru evaluarea indicatorilor privind siguranța circulației: Baza de date națională a accidentelor, datele INS;
  
• 
  Pentru evaluarea impactului fizic asupra ariilor protejate au fost utilizate rezultatele studiului „Raport privind gradul de realizare a indicatorilor de mediu aferenți POS-T 2007-2013”
  
• 
  Indicatorii fizici au fost evaluați luând în considerare stadiul actual al implementării operațiunilor individuale din cadrul POS-T, elementul crucial pentru realizarea cuantificării fiind caracterul de funcționalitate al acestora, după cum a fost acesta explicat la secțiunea II.1.1.5.
  

Analizele de detaliu prezentate în anexa relevantă evidențiază diferențele metodologice intervenite la evaluarea ex-ante, în comparație cu abordarea utilizată cu ocazia estimării valorilor atinse ale indicatorilor de impact.

Ca regulă generală, un indicator-țintă a fost considerat ca fiind atins dacă:

• 
  Rezultatul atins a depășit țința asumată, sau
  
• 
  Între rezultatul atins și valoarea-țintă asumată există o diferență procentuală de cel mult -25%.
  

Tabel 2 Evaluarea calitativă a indicatorilor de impact

Indicator de rezultat	Unitate de măsură	Anul de bază	Anul ţintă	Ţinta	Realizat 2007-2015	Diferență realizat: țintă	Evaluare
Axa Prioritară 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport și integrării acestuia în rețele de transport ale UE
Valoarea timpului economisit pentru pasageri și mărfurile transportate pe drumurile nou construite si reabilitate – infrastructura rutiera	Mil. euro/ an	2006	2015	628.1	547.46	-12.8%	
Volumul mărfurilor atrase de la rutier pe modul naval	Mil. tone-km/ an	2006	2015	187.62	72.9	-61.1%	
Valoarea timpului economisit pentru pasagerii și mărfurile transportate pe căile ferate reabilitate	Mil. euro/ an	2006	2015	86.925	18.46	-78.8%	
Număr de călători atrași de calea ferată de la modul de transport rutier	Mil. pasageri-km/ an	2006	2015	306.75	28.2	-90.8%	
Volum de marfă atras de calea ferată de la modul de transport rutier (inclusiv terminale intermodale)	Mil. tone-km/ an	2006	2015	1,719	51.1	-97.0%	
Proiecte prioritare TEN –T realizate – rutier (%)	%	2006	2015	80	72.2	-9.7%	
Proiecte prioritare TEN –T realizate - căi ferate (%)	%	2006	2015	43.85	8.64	-80.3%	
Emisii echivalente CO2 - infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	653.163	762.480	16.7%	
Emisii NOx infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	5.954	3.048	-48.8%	
Emisii SO2 infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.016	0.005	-69.3%	
Emisii COV infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.200	0.208	3.8%	
Emisii de particule fine – infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.201	0.058	-71.1%	
Emisii de NOx - căi ferate	Kt/ an	2005	2015	0.190	-0.004	-102.0%	
Emisii de echivalent CO2 – căi ferate	Kt/ an	2005	2015	-113.251	-2.660	-97.7%	
Emisii de particule fine – căi ferate	Kt/ an	2005	2015	0.016	-0.001	-107.5%	
Suprafaţa totală ocupată a zonelor protejate – autostrăzi	ha	2006	2015	11.57	55.4	378.8%	
Suprafața totală ocupată din arii naturale protejate — căi ferate	ha	2006	2015	0.07	50.35	71828.6%	
Numărul de arii naturale protejate afectate direct de proiectele POS-T	nr	2006	2015	2	45	2150.0%	
Cota de piaţă (%)	%	2006	2015	15	9.6	-36.0%	
Axa Prioritară 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport
Volum de marfă atras de navigaţia interioară de la modul de transport rutier	Mil. Tone-km/ an	2006	2015	187.62	72.9	-61.1%	
Valoarea timpului economisit pentru pasagerii și mărfurile transportate pe drumurile nou construite și reabilitate –infrastructură rutieră	Mil. euro/ an	2006	2015	182.384	207.84	14.0%	
Nr. de călători atrași de calea ferată de la modul de transport rutier	Mil. pasageri-km/ an	2006	2015	306.75	28.2	-90.8%	
Volum de marfă atras de calea ferată de la modul de transport rutier (inclusiv terminale intermodale)	Mil. tone-km/ an	2006	2015	1,719	51.1	-97.0%	
Emisii echivalente CO2 - infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	653.163	762.480	16.7%	
Emisii NOx infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	5.954	3.048	-48.8%	
Emisii SO2 infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.016	0.005	-69.3%	
Emisii COV infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.200	0.208	3.8%	
Emisii de particule fine – infrastructură rutieră (drumuri naţionale, autostrăzi şi variante de ocolire)	Kt/ an	2005	2015	0.201	0.058	-71.1%	
Emisii de NOx - căi ferate	Kt/ an	2005	2015	0.190	-0.004	-102.0%	
Emisii de echivalent CO2 – căi ferate	Kt/ an	2005	2015	-113.251	-2.660	-97.7%	
Emisii de particule fine – căi ferate	Kt/ an	2005	2015	0.016	-0.001	-107.5%	
Suprafaţa totală ocupată a zonelor protejate – autostrăzi	ha	2006	2015	11.57	55.4	378.8%	
Suprafața totală ocupată din arii naturale protejate — căi ferate	ha	2006	2015	0.07	50.35	71828.6%	
Numărul de arii naturale protejate afectate direct de proiectele POS-T	nr	2006	2015	2	45	2150.0%	
Axa Prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătățirii protecției mediului, a sănătății umane și a siguranței pasagerilor
Reducerea accidentelor grave (accidente grave/milion pasageri–km)	%	2003	2015	-20	-12.2	-38.8%	
Reducerea accidentelor mortale (accidente mortale/milion pasageri–km)	%	2003	2015	-20	-54.0	170.2%	

Notă: Un indicator țintă este considerat ca fiind atins dacă rezultatul atins depășește tința asumată, sau dacă între rezultatul atins și valoarea ex-ante există o diferență procentuală de cel mult -25%.

Principalele concluzii ale evaluării ex-post pentru indicatorii de impact clasificați conform secțiunilor anterioare se regăsesc în continuare.

(1) Indicatori de impact asupra cererii de transport

Indicator: Număr de călători atrași de calea ferată de la modul de transport rutier

A fost anticipată o valoare de 306,75 milioane pasageri-km/an, cerere de transport ce ar fi urmat să fie atrasă de modul de transport feroviar de la cel rutier ca urmare a implementării Programului.

Așa cum s-a descris anterior, pentru evaluarea acestui indicator au fost utilizate rezultatele studiului TEN-STAC (2004) corespondente schemei T22.2 Modernizarea secțiunii de cale ferată Curtici-Brașov. Valorile cererii de transport pasageri care schimbă modul din rutier în feroviar au fost translatate de la nivelul anului de perspectiva 2020 la nivelul anului 2015 prin aplicarea unui coeficient de corecție de 0.75, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de creștere a traficului de 5,9% pentru intervalul 2015-2020. Totuși, au fost evidențiate următoarele aspecte:

• 
  A fost adoptată această metodă datorită lipsei unui model național de transport multimodal, care să evalueze efectele potențialelor schimbări ale modurilor de transport pentru pasageri și mărfuri
  
• 
  Schema T22.2 includea reabilitarea întregului sector Curtici-Brașov (477 km), în timp ce proiectele de reabilitare a infrastructurii feroviere prevăzute inițial în cadrul POS-T vizau reabilitarea a doar 209,185 km de cale ferată, i.e. secțiunile Frontiera Curtici – Radna (41,185 km), Simeria-Coșlariu (70 km) și Coșlariu-Simeria (98 km)
  
• 
  Rata de creștere pentru intervalul 2015-2020 (1/0.75=1,33) utilizată la interpolarea valorilor este pur convențională;
  

Așadar, valoarea-țintă a indicatorului pare să fi fost supraestimată în special datorită lipsei de corelare între portofoliul de proiecte POS-T și referința de raportare. O abordare mai realistă ar fi fost considerarea pro-rata a valorilor cererii, în conformitate cu procentul așteptat de realizare a lucrărilor de modernizare a coridorului prioritar, și anume 43,85%.

Cererea de transport feroviar pasageri, corespondentă călătorilor-km care schimbă modul de transport rutier în feroviar, provine exclusiv din realizarea proiectului de reabilitare a căii ferate București-Constanța, secțiunile București Nord - București Băneasa și Fetești – Constanța.

Indicatorul nu se consideră îndeplinit, de vreme ce proiectul prioritar TEN-T 22.2 nu se află încă în operare.

Un aspect demn de semnalat ar fi faptul că, pentru ca proiectele feroviare să-și atingă atingă obiectivele strategice și operaționale, în condițiile maximizării valorii banilor, este nevoie de implementarea de măsuri complementare investițiilor în reabilitarea căii ferate, din categoria:

• 
  Investițiilor în calitatea materialului rulant
  
• 
  Îmbunătățirea graficului de mers prin creșterea frecvențelor și introducerea graficelor de mers la intervale regulate
  
• 
  Implementarea sistemelor de informare a pasagerilor
  
• 
  Îmbunătățirea regimului de întreținere și reparații, etc.
  

Ca o concluzie, motivele-principale pentru care nivelul-țintă al indicatorului nu a fost atins sunt următoarele:

• 
  Supraestimarea valorii țintă ca urmare a metodologiei utilizate la momentul respectiv;
  
• 
  Stadiul fizic de realizare al proiectelor POS-T care contribuie la atingerea respectivului indicator;
  
• 
  Evoluția sectorului feroviar în ansamblul său, caracterizată printr-o continuă pierdere de atractivitate în raport cu alternativa rutieră.