„(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit b), primarul

1. Proiectul pentru Marcarea Monumentelor Istorice şi Inscripţionarea Monumentelor Istorice se derulează în conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind Protejarea Monumentelor Istorice şi Ordinul Ministerului Culturii si Cultelor nr. 2237 din 27.04.2004 pentru monumentele de categorie A, publicate în Lista Monumentelor Istorice 2004. Astfel, în conformitate cu legislaţia în vigoare, vor fi semnalizate un număr de 26 de imobile şi întregul ansamblu urban Bistriţa în vederea protejării sale. Această acţiune se impune de urgenţă deoarece, deşi Bistriţa are un număr important de imobile de valoare arhitecturală deosebită prin elementele de arhitectură gotică, renascentistă şi barocă, până în prezent acestea nu au fost încă semnalizate ca monumente istorice şi majoritatea dintre ele au mari probleme de conservare deoarece în ultimele decenii nu au fost alocate fonduri în acest sens.

Marcarea şi inscripţionarea monumentelor istorice va sensibiliza proprietarii şi utilizatorii acestor imobile de valoarea şi importanţa construcţiilor respective şi va îmbunătăţi calitatea turismului urban educaţional şi cultural prin valorizarea patrimoniului istoric al oraşului.

Acest proiect va fi realizat de către Primăria municipiului Bistriţa şi va consta în amplasarea siglei monumentelor şi inscripţionarea Monumenetelor Istorice după cum urmează: Biserica Evanghelică, Casa de cultură George Coşbuc, Primăria veche, Ansamblul Sugălete, Turnul Dogarilor, Casa Andreas Beuchel, Casa Argintarului etc.

În toamna anului 2006, prin Proiectul Bistritz Zentrum XXI, derulat de Primăria Municipiului Bistriţa şi realizat prin Programul PHARE, strada Liviu Rebreanu redevine promenada oraşului. Zona istorică a Bistriţei, protejată pentru valoarea naţională şi internaţională a unor monumente de arhitectură desfăşurate pe o suprafaţă de 41,7 ha, avea nevoie indiscutabil de crearea unui spaţiu cu circulaţie preponderent pietonală.

Realizarea pietonalului Liviu Rebreanu s-a conturat ca o necesitate pentru Bistriţa încă din anii‚ ’90 când s-au demarat câteva acţiuni pregătitoare, şi anume: în anul 1992 este aprobată Hotărarea Consiliului Local nr. 30/25.06.1992 privind reducerea circulaţiei auto pe strada Liviu Rebreanu situată în ,,Centrul Istoric”, iar prin Hotărârea Consiliului Local nr. 30/28.03.1996 privind majorarea taxei speciale de autorizare a circulaţiei mijloacelor de transport marfă, materiale şi autoutilajelor pe raza municipiului Bistriţa care restricţionează traficul autovehiculelor de tonaj mare în centrul istoric.

Din anul 1994 pe strada Liviu Rebreanu se reglementează desfăşurarea traficului auto într-un singur sens de la vest la est, pentru a evita aglomeraţiile de automobile în această zonă.

În anul 2001 populaţia municipiului Bistriţa este consultată printr-un sondaj desfăşurat în zona centrală a oraşului cu privire la realizarea pietonalului în zona actualei străzi Liviu Rebreanu. Rezultatele monitorizate şi prelucrate de Direcţia de Statistică Bistriţa – Năsăud sunt favorabile închiderii centrului istoric pentru circulaţia auto.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 119/7.09.2006 s-a reglementat accesul auto şi desfăşurarea activităţilor comerciale şi artistice în Zona pietonală Liviu Rebreanu.

Acum, la finalizarea acestui proiect deosebit de important pentru oraşul de azi, dar fundamental pentru oraşul de mâine, concluziile sunt, din punctul nostru de vedere absolut pozitive, chiar dacă perspectiva apropiată şi iminentă a noului ar putea fi privită cu rezervă de unii concetăţeni ai noştri.

Realitatea este că prin dimensiunile actuale, deşi generoase, strada Liviu Rebreanu nu mai poate concura cu spaţiile comerciale construite după standardele impuse de principiile comerciale ale viitorului, iar micile spaţii din zonele istorice trebuie să se reorienteze spre activităţi în care spaţiile vaste ale parcărilor şi dinamica fluxului comercial contemporan să nu fie absolut necesare.

Unica soluţie pentru supravieţuire şi susţinerea activităţilor economice din strada Liviu Rebreanu este redimensionarea şi redirecţionarea comerţului spre turismul urban cu amplele urmări ce decurg din acesta. Unicitatea imobilelor monumente istorice, devine astfel o calitate şi nu un impediment pentru activităţile economice desfăşurate. Astfel pentru a susţine o politică urbană cu implicaţii pe termen lung, în acest an Primăria Municipiului Bistriţa îşi asumă, prin transformarea străzii Liviu Rebreanu în pietonal nu doar rolul de a proteja monumentele istorice, ci de fapt şi încurajarea sectorului economic care este viabil, dar deocamdată nu este încă suficient dezvoltat. Această politică urbană este aplicată în prezent şi în alte oraşe din ţară precum: Cluj – Napoca, Baia Mare, Sibiu, Sighişoara, Braşov şi lista ar putea continua şi cu alte oraşe din Europa.

Prin proiectul pietonalului, Primăria Municipiul Bistriţa a conceput cadrul general favorabil activităţilor comerciale care sunt viabile acum şi în viitor în zona istorică, dar succesul deplin al proiectului este direct legat de interesul pozitiv al proprietarilor din zona respectivă care sunt invitaţi să desfăşoare activităţi economice specifice petrecerii timpului liber şi turismului urban.

Tabăra de sculptură „Ion Irimescu” are la Bistriţa a treia ediţie prin care municipalitatea mizează pe forţa artei de a îmbunătăţi calitatea spaţiului public, ca spaţiu al locuirii. Inesteticul purism arhitecural cu rezultatele sale disfuncţionale la nivelul habitatului se cer înlocuite prin dreptul fiecăruia, prin dreptul omului la un spaţiu care să încorporeze şi delicata sensibilitate a culturii umane. Civilizaţia citadină naţională distorsionată de constrângerile unui sistem totalitar a eliminat dreptul la spaţiul individualizat, la recunoaşterea sinelui în spaţiul locuirii. Pretextul unei vieţi mai bune ce rezolvă doar minimul confort material, s-a întipărit agasant în mentalul colectiv ca un suficient al supravieţuirii. Eliberaţi de conformismul inoculat obsesiv trebuie să enunţăm conştient necesitatea unui redesign al spaţiului public.

În acest context taberele de sculptură organizate de artistul plastic Alexandru Gavrilaş cu susţinerea Primăriei Municipiului Bistriţa se înscriu ca o alternativă de populare cu „metafore plastice” a spaţiilor publice ale oraşului contemporan.

Artiştii Maxim Dumitraş, George Zărnescu, Lucian Tudorache, Ilarion Voinea, Marius Ivanovici, Ştefan Călărăşanu invitaţi la această ediţie, au optat pentru discursul plastic unitar al întregului în diversitatea sa, implicându-se în stabilirea geometriei spaţiale şi în transformarea spaţiului public într-un veritabil spaţiu al locuirii. Conceptul general nu afectează, ci amplifică discursul individual al operelor în particularitatea lor.

În acest fel sculptura menită „spectacolului public” devine o soluţie alături de alte intervenţii realizate după regula bunului simţ, ştiut fiind faptul că între urâţenia inesteticului şi estetic nu se poate concepe nici un compromis.

Tabăra de sculptură „Ion Irimescu” de la Bistriţa se individualizează în peisajul contemporan prin implicarea liberă a artistului în modelarea spaţiului public ca parte integrantă a creaţiei artistice şi afirmarea artei, ca parte din arta de a trăi, într-un demers ce se doreşte cu siguranţă extins.

Pasajele din municipiu, ca segmente reprezentative ale oraşului istoric, au primit în anul 2006 o atenţie mai deosebită din partea municipalităţii.

Începind cu secolul al XVI-lea aceste străduţe pietonale dispuse, în general, pe axa nord – sud au fost înglobate în zona centrală a oraşului de imobilele locuinţă ale patricienlor, care s-au extins în zona etajelor şi peste aceste accese pietonale. Astfel au rezultat în Bistriţa 17 pasaje parţial acoperite cu bolţi semicilindrice sau brăzdate de arcuri de cărămidă, care dau un farmec aparte spaţiului urban bistriţean.

Acest tip de amenajare a circulaţiei urbane prin micile străduţe pietonale dispuse perpendicular pe marile artere carosabile îsi are originile în specificităţile arhitecturii medievale şi poate fi regăsită şi în alte oraşe cetăţi europene. Bistriţa are azi numite şi numerotate 17 pasaje, dar în fapt, orasul are în zona istorică 21 de asemenea străduţe care pot fi catalogate cu aceeasi denumire oferind astfel acestui burg medieval, pe drept cuvânt, supranumele de oraş al pasajelor.

În perioada medievală unele dintre aceste pasaje aveau denumiri legate de zonele spre care asigurau accesul, exemplu Nonnengasse (Călugăriţelor) din zona vechiului asezământ religios, a devenit în secolul XX, Pasajul XI. Actuala stradă Spiru Haret era în fapt numită strada Măcelarilor, deoarece asigura accesul între vechiul Kornmarkt şi turnul breslei respective, dar azi, prin aspectul pe care îl are şi date fiind cele două locaţii din apropiere (Uniunea Artiştilor Plastici, cu Galeria de Artă şi Liceul de Arte Plastice), poate deveni un veritabil “Pasaj al artelor”. Alte pasaje pot să îşi completeze, astfel, pe lângă numerele date în secolul XX, denumiri legate de vechile destinaţii sau chiar actuale destinaţii economice, devenind temporar sau permanent subiect de atracţie turistică.

În acest context, utilizarea termenului de “Bistriţa – oraşul pasajelor” în favoarea turismului urban, nu apare ca exagerat, ci, întradevăr realist, în condiţiile în care Bistriţa păstrează nealterată trama stradală medievală şi se înscrie între oraşele transilvane cu cele mai multe artere proiectate încă de la originea lor a fi exclusiv pietonale şi care azi pot fi completate de altele ale căror dimensiuni şi funcţionalităţi urbane ca spaţii de trecere, ce reclamă aceeasi destinaţie, chiar davcă iniţial, în perioada medievală erau străbătute de atelaje uşoare.

Perpetuarea tradiţiei multiculturale şi multiconfesionale a zonei; extinderea, creşterea şi particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea ofertei turistice conţinând informaţii turistice şi culturale, promovarea meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale, precum şi integrarea acestora în conceptul turistic general; sensibilizarea populaţiei pentru valoarea, frumuseţea şi potenţialul oraşului istoric.

Aceste obiective propuse între 2004 – 2014 ar urma să fie finanţate prin Bugetul local şi în colaborare cu alte instituţii abilitate în domeniu, foruri europene, dar şi cu persoane fizice sau juridice care doresc să se implice pe sectoare bine definite.

În acest context, pentru tabăra studenţească de arhitectură, concurs de idei şi soluţii, a avut ca temă de proiectare: «Bistriţa – oraş al pasajelor», ce a vizat pasajele oraşului medieval, urmărind să identifice soluţiile estetice care ar putea activa turismul urban bistriţean şi ar pune în valoare caracteristicile frumoase ale ansamblului urban construit în zona veche a municipiului Bistriţa.

5. A fost realizat „Ghidului bistriţeanului” cu informaţii despre obţinerea autorizaţiilor în zona istorică şi despre modalităţile de intervenţie în zona de rezervaţie istorică. Ghidul a fost elaborat după modelul municipiului Sibiu şi va fi pus la dispoziţia cetăţenilor după intrarea în vigoare a PUZ – zona istorică. În acest fel cetăţenii au la dispoziţie principalele reglementări ale legislaţiei în domeniul monumentelor, reglementările locale şi exemple ale intervenţiilor pozitive în zona istorică.
DIRECŢIA DE ADMINISTRARE FOND IMOBILIAR

• 
  Director executiv domnul inginer Marina Vasile –
  

Serviciul public municipal Direcţia Administrare Fond Imobiliar este condus de un director executiv care se subordonează Viceprimarului de resort.

Direcţia Administrare Fond Imobiliar are în subordine Serviciul administrare domeniu public şi privat care are ca şef de serviciu pe doamna Grapini Rodica, Oficiul buget, salarizare, contabilitate cu şef de Oficiu, doamna economist Badiu Mihaela, şi Compartimentul administrare fond locativ.

Activitatea Direcţiei este o activitate autofinanţată, a cărui venituri provin din: chirii spaţii cu destinaţia de locuinţă; chirii spaţii altele decât cele cu destinaţia de locuinţă; chirii spaţii situate în Puncte Termice; chirii terenuri aferente chioşcurilor, tonetelor, măsuţelor loto-prono, cabine telefonice, garaje, terenuri agricole precum şi concesiuni terenuri persoane fizice şi juridice; panouri publicitare.

Printre atribuţiile principale ale Direcţiei putem enumera:

- întocmeşte, păstrează şi actualizează în permanenţă situaţia patrimoniului municipiului Bistriţa şi prezintă oportunităţi de valorificare eficientă a acestuia, inclusiv pentru bunurile proprii ce urmează a fi valorificate prin licitaţie publică;

- răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor oferite investitorilor români şi străini, cu privire la situaţia juridică a terenurilor din municipiul Bistriţa;

- întocmeşte documentaţia necesară privind înstrăinarea sau concesionarea unor terenuri proprietate publică sau privată;

- ţine evidenţa patrimoniului proprietate publică sau privată şi actualizează permanent lista bunurilor, colaborează în acest scop cu celelalte servicii din primărie;

- administrează locuinţele sociale, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

În anul 2006 la Serviciul public municipal “Direcţia administrare fond imobiliar“ au fost încheiate un număr de 19 contracte de vânzare-cumpărare în baza Decretului Lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, din care 3 apartamente au fost vândute cu plata integrală, iar pentru 16 apartamente s-au încheiat angajamente de plată.

În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 8/2004 privind prelungirea contractelor de închiriere cu destinaţie de locuinţă, au fost întocmite un număr de 499 contracte de închiriere pentru locuinţele din fondul vechi şi blocuri precum şi un număr de 117 contracte de închiriere pentru blocurile ANL finalizate până la 31.12.2006.

În vederea reînnoirii contractelor de închiriere pentru spaţii cu destinaţia de locuinţă, chiriaşilor care nu si-au depus actele necesare în termenul solicitat, au fost expediate un număr de 35 notificări.

Au fost expediate un număr de 113 notificări privind debitele restante la plata chiriei pentru spaţiile cu destinaţie de locuinţă, din care 83 la case din fondul vechi, iar 30 la locuinţe din bloc în urma cărora o parte din chiriaşi si-au plătit restanţele, iar pentru 68 chiriaşi s-au întocmit documentaţii pentru acţionarea în instanţă prin Serviciul administraţie publică, juridic, contencios în vederea rezilierii contractelor de închiriere, evacuării din locuinţă şi recuperării debitelor restante la chirie şi a penalităţilor aferente, din care rezultă:

- 15 acţiuni definitive şi executorii;

- 16 somaţii de plată pentru recuperare debite restante – recuperate;

- 15 acţiuni civile urmând să fie investite;

- 22 acţiuni pe rol.

Debitul acţiunilor promovate în instanţă în anul 2006 a fost de 15.120 RON reprezentând chirie şi 25.125 RON penalităţi pentru întârzierea la plată a chiriei, din care s-a recuperat în timpul proceselor, suma de 12.215 RON chirie şi 17.350 RON penalităţi, motiv pentru care s-a renunţat la o parte din aceste acţiuni, sau au fost respinse de instanţă ca rămase fără obiect.

Pe parcursul anului 2006 au fost promovate de Serviciul public “Direcţia administrare fond imobiliar“ un număr de 50 de propuneri de proiecte de hotărâre privind închirierea sau concesionarea directă sau prin licitaţie publică, aprobarea preţului de vânzare prin negociere directă a unor terenuri şi aprobarea preţului de începerea licitaţiei pentru spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aprobarea criteriilor în vederea repartizării locuinţelor sociale şi cele construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

În vederea întocmirii contractelor de închiriere conform Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 176 din 18.10.2004, privind aprobarea închirierii terenurilor proprietatea privată a municipiului Bistriţa, aferente construcţiilor proprietatea persoanelor fizice şi juridice din municipiul Bistriţa, au fost expediate persoanelor juridice un număr de 90 notificări la cei 56 de chiriaşi.

S-au încheiat un număr de 42 contracte de închiriere, din care 10 în anul 2006, pentru terenurile proprietatea privată a municipiului Bistriţa, aferente construcţiilor proprietatea persoanelor fizice şi juridice din municipiul Bistriţa, conform Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 176/18.10.2004.

S-au întocmit 14 documentaţii pentru acţionarea în instanţă prin Serviciul administraţie publică, juridic, contencios în vederea recuperării debitelor restante calculate conform Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 176/ 18.10.2004, persoanelor juridice care au refuzat încheierea contractelor de închiriere, motivând faptul că deţin terenurile în administrare sau folosinţă gratuită.

Prin licitaţii publice au fost contractate lucrări de reparaţii şarpantă şi învelitoare din ţiglă la 5 imobile care nu prezentau siguranţă în exploatare: strada Gheorghe Şincai nr. 16, strada Piaţa Centrală nr. 39, strada Nicolae Titulescu nr. 52, Cartier Unirea nr. 13, strada Piaţa Centrală nr. 32. Pentru reparaţii la instalaţii de apă şi canalizare s-au contractat un număr de 5 lucrări: strada Vasile Alecsandri nr. 14, strada Liliacului nr. 8, strada Liviu Rebreanu nr. 34, strada Alexandru Vlahuţă nr. 5, strada Piaţa Centrală nr. 32.

Au fost expediate un număr de 115 notificări privind debitele restante la plata ratelor pentru locuinţele situate în blocuri, în urma cărora acestea au fost plătite integral.

S-au eliberat un număr de 291 adeverinţe de plată integrală şi s-a întocmit un număr de 7 note de constatare pentru înscrierea corectă a unor imobile în Cartea Funciară.

S-au făcut verificări în teren în vederea propunerii Consiliului local pentru demolarea construcţiilor provizorii din centul istoric la un număr de 470 chiriaşi din 187 imobile. În baza Hotărârii Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 92/2005 privind desfiinţarea construcţiilor provizorii, s-au demolat un număr de 224 magazii şi construcţii provizorii, restul de 246 magazii şi garaje vor fi demolate în cursul anului 2007.

S-au întocmit 14 rapoarte pentru aprobarea prelungirii contractelor de închiriere la spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

Au fost întocmite un număr de 36 note de prezentare şi certificate privind starea de fapt a imobilelor revendicate şi au fost transmise spre soluţionare Comisiei de analizare şi de efectuare a propunerilor de soluţionare a notificărilor depuse în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

S-au întocmit 23 de notificări pentru spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, iar în baza notificărilor s-au întocmit 44 de contracte de închiriere pentru spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

S-au primit 2.300 cereri privind solicitări de: închirieri locuinţe, ANL, cumpărări locuinţe, reînnoire contracte de închiriere, reparaţii imobile, adeverinţe de plată integrală, compensări chirie, note de constatare.

În vederea vânzării unor spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă s-au întocmit un număr de 9 documentaţii de licitaţie si s-a vândut un spaţiu comercial.

S-au întocmit 7 adeverinţe de plată integrală pentru spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.

În vederea urmăririi situaţiei analitice şi sintetice în ceea ce priveşte veniturile din chirii, locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie au fost întocmite 12 rapoarte de producţie lunare.

Pentru chiriile calculate persoanele juridice, care deţin spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă au fost întocmite un număr de 228 facturi.

S-a efectuat un schimb de locuinţă în baza HCL 119/2002, prin care Consiliul local a primit la schimb o locuinţă situată în Bistriţa, strada Zorilor nr. 15/B, iar familia Panţîru a primit la schimb o locuinţă în Bistriţa, strada Zorilor nr. 15/A.

S-au verificat 6 cărţi tehnice întocmite de constructori pentru următoarele blocuri: Subcetate nr. 1, 2, 3, Tiberiu Brediceanu nr.1, 2, Decebal nr. 38, Viişoara

nr. 95 A. Din acestea a fost preluată numai una, pentru blocul 95 A cu 40 de unităţi locative, celelalte nu sunt complete, motiv pentru care a fost notificat reprezentantul ANL în teritoriu să depună completările necesare.

S-au întocmit 1.144 de răspunsuri la solicitările cetăţenilor, celelalte solicitări se refereau la atribuirea unor locuinţe construite prin ANL, iar răspunsul a fost dat prin aducerea la cunoştinţa publică, prin afişare sau prin mass-media, a listei de prioritate aprobată de Consiliul local al Municipiului Bistriţa.

GESTIONAREA PATRIMONIULUI PUBLIC ŞI PRIVAT AL MUNICIPIULUI

În vederea valorificării patrimoniului public şi privat al municipiului Bistriţa, în anul 2006 au fost aprobate un număr de 7 Hotărâri ale Consiliului local al municipiului Bistriţa.

În baza prevederilor acestor hotărâri s-au încheiat un număr de 23 noi contracte de închiriere şi concesionare după cum urmează:

Domeniul public:

- terase în faţa unităţilor comerciale – 13.

Domeniul privat:

- concesionări terenuri - 10;

- terenuri agricole în suprafaţă de 4,62 ha. din care:

- 2,50 ha intravilan;

- 0,69 ha extravilan;

- 1,43 ha fânaţe.

S-au transmis la contractele existente adrese oficiale pentru chirii anuale, respectiv a redevenţelor anuale de concesionare.

Prin închirierile şi concesionările efectuate, s-au obţinut venituri în sumă de 483.809,78 lei după cum urmează:

- chioşcuri în municipiul Bistriţa – 187.090,68 lei;

- tonete stradale - 2.834,40 lei;

- garaje auto - 128.262,27 lei;

- terase în municipiul Bistriţa - 10.075,70 lei;

- MHC - 6.000,00 lei;

- concesionări - 111.456,81 lei;

- terenuri agricole - 24.041,48 lei;

- cabine telefonice - 5.228,77 lei;

- panouri publicitare - 8.819,67 lei.

S-au obţinut venituri din vânzarea unor terenuri proprietatea privată a municipiului Bistriţa în sumă totală de 95.305,29 lei.

Au fost înscrise în domeniul public al municipiului Bistriţa bunuri imobile în care îşi desfăşoară activitatea instituţii de interes local. A fost analizată situaţia garajelor amplasate pe domeniul public al municipiului Bistriţa care a condus la prelungirea contractelor de închiriere cu încă un an de zile, respectiv până la data de 31.12.2006.

A fost aprobată închirierea diferenţiată, după categoria de folosinţă, a terenurilor proprietatea privată a municipiului Bistriţa. S-au prelungit contractele de închiriere pentru măsuţele loto-prono şi pentru chioşcurile amplasate pe domeniul public al municipiului Bistriţa. În baza prevederilor unor hotărâri ale Consiliului local al municipiului Bistriţa, au fost concesionate direct suprafeţe de teren în vederea extinderii construcţiilor existente, atât unor persoane juridice cât şi fizice.

În vederea achiziţionării de terenuri necesare construirii de locuinţe sociale, a fost aprobată Procedura operaţională ce reglementează acest aspect.

S-a aprobat efectuarea unui schimb de terenuri în municipiul Bistriţa, strada Valea Ghinzii, care a permis deschiderea unei căi de acces pentru proprietarii din zonă.

Au fost vândute terenuri aferente construcţiilor proprietatea unor persoane fizice şi juridice. S-a aprobat transmiterea în folosinţă gratuită a unui teren situat în municipiul Bistriţa, strada Ion Raţiu nr. 5, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa – Năsăud, în vederea edificării unui imobil cu destinaţia de sediu.

Consiliul local al municipiului Bistriţa a aprobat asocierea cu S. C. „MACROCOSMETIC” S.R.L. Bistriţa pentru amplasarea unui video panou publicitar, pe Bulevardul Independenţei nr. 97-99, Primăriei municipiului Bistriţa fiindu-i rezervat spaţiu publicitar cu durata de 20 secunde, reluat de 122 ori pe zi, între orele 08.00 – 21.00.

5. 
   DIRECŢIA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
   

- Director executiv doamna Pungovschi Cecilia –

Direcţia Administraţie Publică este condusă de un director executiv, este subordonat secretarului municipiului şi are în subordine următoarele servicii, între care există raporturi de colaborare:

a. Serviciul juridic, contencios cu compartimentul arhivă având ca şef de serviciu pe doamna jurist Mirela Mândru;

b. Serviciul evidenţă agricolă, cadastru şi fond funciar cu compartimentul G.I.S. – şef de serviciu, domna inginer Prisecaru Elena;

c. Compartimentul autoritate tutelară.

Direcţia Administraţie Publică asigură activitatea serviciilor publice de interes local din punctul de vedere al legalităţii, precum şi legătura dintre cetăţeni şi autorităţile publice locale, realizarea măsurilor de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi legilor ţării, ale hotărârilor Guvernului României, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, ale hotărârilor Consiliului local al municipiului Bistriţa, în colaborare cu celelalte servicii. În realizarea acestor activităţi, direcţiei administraţie publică îi revin în principal, următoarele atribuţii:

- întocmeşte şi propune spre aprobare statute, regulamente, studii privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi serviciilor publice de interes local;

- ia măsuri de realizare a politicii în domeniul fondului funciar şi cadastrului agricol, inclusiv punerea în aplicare a legilor proprietăţii;

- asigură verificarea documentelor pentru acordarea, potrivit legii, de stimulente de la bugetul de stat, crescătorilor de animale, producătorilor de lapte, persoane fizice şi juridice, precum şi alocaţii necesare pentru executarea de lucrări agricole mecanizate; - asigură sprijin de specialitate producătorilor agricoli şi întocmeşte lucrările necesare pentru eliberarea şi avizarea periodică a certificatelor de producător agricol, în vederea valorificării în pieţe, târguri şi oboare a produselor agricole şi animalelor din gospodăriile proprii;

- participă la acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale şi generale, la acţiunile organizate privind consultarea cetăţenilor prin referendum şi finalizarea rezultatelor acestuia, la acţiunile privind recensământul populaţiei şi recensământul agricol;

- asigură păstrarea, conservarea şi integritatea documentelor create de servicii, conform Nomenclatorului arhivistic aprobat şi asigură eliberarea de adeverinţe şi copii de pe documentele din arhivă, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice;

- depune diligenţele necesare pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin municipiului în calitate de persoană juridică civilă şi asigură, pe bază de delegaţie, reprezentarea în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

5.1. Raportul Serviciului juridic, contencios

- Litigii civile şi comerciale ale Consiliului local –