A methodology for Benchmarking the tvet in Romania

ANEXA B

CHESTIONAR PRIVIND STABILIREA PROFILULUI INSTITUŢIONAL

Chestionarul de mai jos este conceput pentru a oferi o imagine generală asupra furnizorului ÎPT cu care doriţi să fiţi comparaţi individual sau ca parte a unui eşantion de şcoli/organizaţii. Prin urmare, nu are ca rezultat o poziţie de benchmarking în sine.

Dimensiunile

Tipologic, un furnizor ÎPT poate fi descris într-o matrice multidimensională, ale cărei faţete sunt:

• 
  baza instituţională şi misiunea
  
• 
  sfera ofertei educaţionale
  
• 
  activităţile desfăşurate
  
• 
  dimensiunea parteneriatului
  
• 
  profilul personalului şi al elevului/studentului
  

Baza instituţională şi misiunea cuprind aspecte precum tipul organizaţiei furnizoare; structura instituţională şi priorităţile stabilite prin misiunea instituţiei.

Sfera ofertei educaţionale se referă la contextul istoric al instituţiei furnizoare, la unităţilor sale organizaţionale şi la natura portofoliului său de programe.

Activităţile desfăşurate descriu diferitele niveluri de activitate corespunzătoare diferitelor tipuri de medii de educaţie şi formare profesională, asigurate de respectiva instituţie ÎPT.

Dimensiunea parteneriatului ar trebui să facă distincţie între diferitele niveluri de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii.

Profilul personalului şi al cursantului contribuie la descrierea furnizorului EFP sub un număr de aspecte importante: dimensiunea, vârsta şi sexul cohortei de elevi/studenţi, context social şi familial, orientare vocaţională, profilul profesional al personalului etc.

În decursul timpului acestei matrice multidimensionale i se pot adăuga şi alte faţete, în funcţie de sfera de activitate, scopul şi resursele disponibile pentru exerciţiul de planificat.

Chestionar pentru poziţionarea organizaţiei furnizoare de EFP
1. Baza instituţională şi misiune (vă rugăm să bifaţi una dintre următoarele categorii)

Tipul organizaţiei:

• 
  Publică
  
• 
  Particulară
  
• 
  Mixtă
  

Statutul legal al organizaţiei:

• 
  Profit
  
• 
  Non-profit
  

Format organizaţional:

• 
  Unic (toate activităţile de formare se desfăşoară într-un singur campus)
  
• 
  Dual (combină formarea în cadrul şi în afara campusului)
  
• 
  În reţea (unele sau toate programele sunt furnizate şi în modul de învăţământ la distanţă)
  

Misiune şi priorităţi:

• 
  Accent pe factorul social/acces
  
• 
  Accent pe considerente economice
  

2. Sfera ofertei (vă rugăm să bifaţi una dintre următoarele categorii):
De când există instituţia dumneavoastră?

• 
  Mai puţin de 5 ani
  
• 
  5- 8 ani
  
• 
  Peste 8 ani
  

Care este natura ofertei dumneavoastră de programe?

• 
  Comprehensivă/ discipline curriculare de bază
  
• 
  Vocaţionale
  
• 
  O combinaţie a celor două
  

Structura şi conţinutul programului:

• 
  Aliniat la nevoile sociale/ale comunităţii;
  
• 
  Aliniat la nevoile domeniului de afaceri
  
• 
  Aliniat la cerinţele de continuare a studiilor la niveluri superioare
  
• 
  Mixte
  
• 
  Nici una dintre cele de mai sus (vă rugăm să descrieţi mai jos)
  

3. Activităţi desfăşurate (vă rugăm să bifaţi toate categoriile relevante)

• 
  Furnizare de educaţie
  
• 
  Furnizare de formare profesională
  
• 
  Colaborare cu mediul de afaceri
  
• 
  Contribuţie la nevoile sociale
  
• 
  Contribuţie la nevoile comunităţii locale
  
• 
  Învăţământ la distanţă
  
• 
  Diseminare şi transfer de bune practici
  

4. Dimensiunea parteneriatului (vă rugăm să bifaţi una dintre următoarele categorii)

• 
  Suntem o organizaţie dedicată (nu există parteneriate)
  
• 
  Parteneriate locale/regionale
  
• 
  Parteneriate naţionale
  
• 
  Parteneriate internaţionale
  

5. Profilul personalului şi al cursantului (vă rugăm să precizaţi aceste date în căsuţele de mai jos)
Număr total al cursanţilor □ acoperind categoria de vârstă □, grupuri (pe sexe) □F □M, grupuri minoritare □, elevi/studenţi la zi □, elevi/studenţi în regim fără frecvenţă □, şi elevi/studenţi studiind în forma IDD □.

Număr total al cursanţilor □ cuprinzând un număr de elevi/studenţi cu context socio-economic defavorabil □, elevi/studenţi din zone rurale şi izolate □, elevi/studenţi din familii nevorbitoare de limba română□, elevi/studenţi cu dizabilităţi □.

Număr total personal □ din care profesori de specialitate □ şi profesori la discipline de cultură generală □.

Număr total personal □ din care profesori / instructori □ alte categorii de personal care sprijină activităţile de predare şi învăţare □
6. Vă rugăm să folosiţi spaţiul de mai jos pentru a vă caracteriza instituţia/organizaţia:

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7. Detalii de contact:

Numele organizaţiei: -------------------------------------------------------------------------

Adresă:

Tel./Fax

e-mail:

Numele persoanei de contact: -------------------------------------------------------------

Tel./Fax:

e-mail:
TRIMITERE

(Trimiterea chestionarelor completate se poate face electronic, prin publicarea chestionarului pe website-ul ministerului sau al altei organizaţii la nivel central).

ANEXA C

MODEL DE BENCHMARKING:

(Precizaţi aici domeniul în care aplicaţi benchmarking, ex. ‘asigurarea calităţii’)
Motivaţia etalonului de referinţǎ: Buna practicǎ în asigurarea calitǎţii în educaţia şi formarea profesionalǎ reprezintǎ o dovadǎ demonstrabilǎ a faptului cǎ şcoala îşi monitorizeazǎ cu regularitate departamentele, pentru a se asigura cǎ toate cursurile din oferta educaţionalǎ corespund cu rezultatele învǎţǎrii urmǎrite şi cǎ utilizeazǎ rezultatele acestei monitorizǎri pentru a-şi îmbunǎtǎţi practica curentǎ. Nivelurile practicate se bazeazǎ pe mǎsura în care este îndeplinitǎ o Listǎ de verificare extinsǎ emisǎ de cǎtre Inspectoratul Şcolar. Acele unitǎţi şcolare care ating standardul de bunǎ practicǎ îşi monitorizeazǎ cu regularitate programele proprii – pe parcursul fiecǎrui an şcolar – rǎspunzând la toate elementele din lista de verificare.

Politici/ Element Argumentare:	Surse de date (Indicatori cheie de performanţă):	Definiţii ale nivelurilor de benchmarking: E= Excelent S= Satisfăcător NE= Practică inexistentă / ineficace
		NE	S	E
‘procese de monitorizare eficace’ Măsura în care există un sistem comprehensiv, riguros, la nivelul întregii şcoli, pentru analizarea tuturor unităţilor constituie aspectul cheie al acestui indicator de referinţă.	Comitetul de asigurare a calităţii; Raportul extern de monitorizare	Nu există proces de monitorizare în această şcoală sau sub 50% dintre elementele incluse în lista de verificare sunt utilizate în monitorizarea programelor	Rezultatele monitorizării interne sunt utilizate adecvat şi peste 50% dintre elementele incluse în lista de verificare sunt utilizate în procesul de monitorizare.	Monitorizarea implică toate aspectele/elementele de bună practică din lista de verificare, iar şcoala aplică periodic procesul de monitorizare
‘adecvarea cursurilor Analiza comparativă în conformitate cu cele mai bune practici a calităţii cursurilor şi a rezultatelor învăţării, în conformitate cu caracteristicile dorite ale absolvenţilor, determinate de un anumit tip de şcoală şi profil al calificării, testează cât de bine realizează fiecare curs ceea ce trebuia să realizeze, adică adecvarea cursului.	Acest indicator de referinţă depinde de datele privind promovabilitatea, satisfacţia elevului faţă de predare şi învăţare şi satisfacţia angajatorului faţă de absolvenţi	Nu sunt definite rezultatele învăţării. Obiectivele cursului nu au nimic în comun cu atributele dorite ale absolvenţilor. Nu există un ciclu al feedback-ului. Nu se efectuează evaluarea rezultatelor de către absolvenţi şi angajatori.	Sunt definite rezultatele învăţării. Există încercări de a include rezultatele învăţării în cursuri, dar predarea nu este specifică în funcţie de acele rezultate. Nu există un ciclu al feedback-ului. Se efectuează, într-o oarecare măsură, evaluarea rezultatelor de către absolvenţi şi angajatori.	Sunt definite rezultatele învăţării. Există încercări permanente de a include atributele în toate unităţile şi de a preda în funcţie de acele rezultate. Există un ciclu integrat al feedback-ului , în care rezultatele cursurilor, evaluate de colegi, absolvenţi şi angajatori, sunt corelate cu atributele dorite.

Autoevaluare: ………………….

Monitorizare externă: ……………………..

ANEXA D

Definiţii

Indicatori cheie de performanţă (ICP): elemente de măsură utilizate pentru a ajuta o organizaţie să măsoare progresele înregistrate în îndeplinirea ţelurilor sale

Standarde: norme sau cerinţe stabilite

Indicatori de referinţă: standarde (la nivel de sector) indicând de obicei performanţa cea mai bună cu putinţă la un moment dat. Sau: ‘o realizare măsurată, "cea mai bună în categoria sa"; un standard de referinţă sau de măsurare pentru comparaţie; acest nivel de performanţă este recunoscut drept standard de excelenţă pentru un anumit proces.’

Benchmarking: un proces în cadrul unei organizaţii care vizează îmbunătăţirea propriei performanţe învăţând despre bunele practici pentru procese primare şi/sau de sprijin, analizând respectivele procese în alte organizaţii, cu performanţe mai bune, învăţând din evaluarea performanţelor relevante (dacă este posibil, prin folosirea indicatorilor cheie de performanţă) în propria organizaţie şi în alte organizaţii

Benchmarking unu-la-unu: benchmarking cu o organizaţie ‘model’ acţionând drept standard şi o organizaţie care învaţă să o emuleze pe cealaltă

Benchmarking reciproc / colaborativ: benchmarking între mai mult de două organizaţii, în care mulţi sau, ideal, toţi partenerii acţionează ca modele pentru alţii, în anumite privinţe, şi ca organizaţii care învaţă să le emuleze pe celelalte, în alte aspecte

Ierarhizare: o ordonare a entităţilor (ex. instituţii de învăţământ superior, şcoli sau programe de studii) pe o singură dimensiune, astfel încât fiecare entitate este plasată mai sus sau mai jos decât celelalte sau (uneori) pe aceleaşi poziţii cu celelalte

Audit instituţional: o evaluare (de obicei efectuată de agenţi externi) a proceselor şi structurilor în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii calităţii, de obicei accentul punându-se pe activităţile interne privind calitatea mai curând decât pe „măsurarea” reală a educaţiei/cercetării

Acreditare: evaluarea calităţii cu emiterea unei judecăţi conform căreia unitatea evaluată (programul sau organizaţia) este suficient de bună încât să aibă dreptul să existe într-un sistem de învăţământ superior. Acreditarea are consecinţa oficiale, adesea legale. O consecinţă importantă constă în faptul că acreditarea se efectuează aproape invariabil pornind de la standarde publicate anterior. Adesea, acreditarea este acordată pentru o perioadă limitată de timp (de obicei între 4 şi 10 ani) şi este repetată într-un proces ciclic la sfârşitul perioadei de validitate.

Evaluare: emiterea unei judecăţi privind calitatea. Poate fi aplicată la multe niveluri, ex. satisfacţia elevului/studentului privind modulul unui curs sau aprecierea respectării standardelor unei instituţii de învăţământ superior. Utilizat aici ca termen neutru, foarte general.

Calitate: ‘Totalitatea trăsăturilor şi caracteristicilor unui produs sau serviciu care au legătură cu capacitatea acestuia de a satisface nevoi formulate sau implicate’ (ISO 8402:1994, inclus ulterior în ISO 9000). În învăţământul superior, calitatea este un termen dezbătut în mod inerent, şi există diferite modalităţi de înţelegere a acestuia, sintetizate Harvey & Green (1993) după cum urmează:

• 
  Calitatea ca excepţional (‘excelenţă’)
  
• 
  Calitatea ca perfecţiune a concordanţei (‘zero erori’)
  
• 
  Calitatea ca adecvare la scop (bazată pe misiune ‘fă ceea ce promiţi’, sau ‘încântă clienţii’)
  
• 
  Calitatea ca raport investiţie-rezultat
  
• 
  Calitatea ca transformare
  

Controlul calităţii: evaluare internă sau externă a calităţii plus procesele şi structurile din cadrul instituţiei de învăţământ superior pentru a menţine calitatea la acelaşi nivel

Asigurarea calităţii: funcţia managementului calităţii de a asigura calitatea în ochii „factorilor interesaţi” sau a „clienţilor” din afară

Managementul calităţii: evaluare internă sau externă a calităţii plus procesele şi structurile din cadrul instituţiei de învăţământ superior cu eforturi sistematice în vederea sporirii sau îmbunătăţirii (continue) a calităţii. Aceasta este o sarcină pentru structura de conducere a instituţiei de învăţământ superior

Evaluarea calităţii: sinonim pentru controlul calităţii; evaluarea se poate desfăşura în cadrul instituţiei (prin monitorizare periodică şi prin autoevaluare efectuată la intervale fixe) sau poate fi efectuată de agenţi externi

TQM: ‘o abordare privind managementul unei organizaţii, axată pe calitate, bazată pe participarea tuturor membrilor săi şi vizând succesul pe termen lung prin satisfacerea clientului, şi crearea de beneficii pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate.’ numeroase componente, variind de la cele care se concentrează asupra implicării, de ex. cercurile calităţii, la cele care se axează asupra indicatorilor cheie de performanţă, reducerea variaţiilor şi controlul procesului. Îmbunătăţirea continuă a calităţii este unul dintre elementele cheie introduse de mişcarea TQM.

Certificare ISO:  declaraţie publică emisă de un auditor certificat conform căreia o anumită organizaţie se ridică la înălţimea standardelor ISO. În privinţa managementului calităţii, concepţia despre calitate a ISO 9000 este asociată ‘calităţii ca perfecţiune’ sau ‘zero erori’ şi impune aderarea la procese explicit definite

Modelul de excelenţă EFQM: ‘un cadru pentru sistemele de management organizaţional, promovat de Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (EFQM) şi conceput pentru a ajuta organizaţiile în demersul lor de a fi mai competitive’ (Wikipedia.org)

Reorganizarea proceselor de activitate (BPR): ‘o abordare de management vizând îmbunătăţirea prin creşterea eficienţei şi eficacităţii proceselor care există în cadrul organizaţiilor. Elementul cheie în BPR este ca organizaţiile să îşi privească domeniul de activitate din perspectiva "începerii de la zero" şi să stabilească cum pot organiza cel mai bine aceste procese pentru a îmbunătăţi modul de funcţionare.’ (http://en.wikipedia.org/wiki/Business_process_reengineering)

Bune/cele mai bune practici: performanţă demnă de a reprezenta standarde/indicatori de referinţă pentru alţii. „Cea mai bună” practică presupune că este posibilă o singură ierarhie, iar această practică este cea mai bună dintre toate. ‘Buna’ practică derivă din perspectiva concursului de împrejurări: unele practici pot fi cele mai bune n anumite situaţii sau pentru ai multe organizaţii, însă nu pentru toate, în mod necesar

Literatură în domeniul benchmarking-ului

Bruno Vanderborght (2007) Sectoral benchmarking Approach in CDM. Carbon- Expo, Cologne, Germany. 10 p.

Charles, David; Benneworth, Paul Evaluating the Regional Contribution of an HEI: A Benchmarking Approach. Good Practice
Costing, Comparing and Competing: Developing an Approach to the Benchmarking of Labour Market Regulation.(2008) DPRU Policy Brief Series, Development Policy Research Unit, School of Economics, University of Cape Town, South Africa.
Kerba, Marc (2007) A Criterion-based Benchmarking Approach. Queen’s Cancer Research Institute, Kingston, Ontario. Conference presentation. 14 p.
Mathieu, Serge. Benchmarking: Analytical approach to achieve World Class Reliability & Maintenance Excellence (Master class training course), 2009; University of Toronto, Canada
National Benchmarking Project: The NHS- Scotland Benchmarking Approach. [e-mail]
Platen, E., "A Benchmark Framework for Risk Management", Research Paper Series, 113, Quantitative Finance Research Centre, University of Technology, Sydney, November 2003.

Platen, E., "A Benchmark Approach to Finance", Mathematical Finance, 16(1), pp. 131 - 151, Blackwell, January 2006.

Platen, E. and Heath, D., A Benchmark Approach to Quantitative Finance, 3-540-26212-1, Springer, 2006.

Platen, E. and Runggaldier, W., "A Benchmark Approach to Portfolio Optimization Under Partial Information", Asia-Pacific Financial Markets, 14(1-2), pp. 25 - 43, 2007.

2 Glosarul internaţional al calităţii – www.qualityresearchinternational.com

3 Cum este cazul celor adoptaţi de Grupul Tehnic de Lucru al CE, în Cadrul European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, conceput pentru a sprijini dezvoltarea şi reforma calităţii EFP la nivel de sistem şi de furnizor – vezi Anexa 1 la documentul “Fundamentals of a ‘Common quality assurance framework’ (QCAF) for VET in Europe, European Commission, 29.09.2005.

4

5 De exemplu în Germania, iniţiativa HIS de benchmarking pentru instituţiile de învăţământ superior, 2002-2004 (www.his.de ), şi în UK abordarea HEFCE pentru evaluarea impactului regional al instituţiilor de învăţământ superior în 2002 (www.hefce.ac.uk).

6 Etapele propuse în organizarea procesului de benchmarking au la bază constatările recente ale proiectului Benchmarking the European Higher Education, condus de ESMU (Centrul European pentru Management Strategic în Universităţi - www.esmu.be).

7 Reţeaua de benchmarking din Aarhus – Proiectul nord-european de benchmarking.

8 Pentru exemple concrete ale diferitelor abordări metodologice pentru colectarea datelor, pe baza practicilor de benchmarking din Germania şi UK, vizitaţi: www.his.de , sau www.hefce.ac.uk.

9 Unii dintre indicatorii propuşi sunt aplicabili mai mult pentru compararea furnizorilor de FPC decât a celor de FPI, prin urmare acest set nu trebuie considerat sub nici o formă unul universal, ci mai curând ar trebui utilizat ca o “colecţie” din care să se selecteze numai aceia care corespund cel mai bine scopurilor colectării datelor şi benchmarking-ului.