Agatha Georgescu


Mănăstirile Moldovei, articol de Agatha Cristiana Georgescu



Yüklə 177,1 Kb.
səhifə5/5
tarix17.01.2019
ölçüsü177,1 Kb.
#99139
1   2   3   4   5

Mănăstirile Moldovei, articol de Agatha Cristiana Georgescu


  • Publicat de Dorina Sisu în Octombrie 13, 2010 la 10:45pm în Mai mult de un text pe zi















  • Mănăstirile Moldovei

    Anul acesta Tabăra Cutezătorii ne-a oferit un prilej minunat de a redescoperi valorile ţării noastre, în special cele monahale, arhitecturale şi culturale.


    Am vizitat cinci dintre cele mai vestite mănăstiri din Moldova, deşi o zi a fost mult prea puţin pentru mulţimea de cunoştinţe acumulate din vizitarea fiecărei mănăstiri.
    Cele cinci mănăstiri, Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ, Humor, Putna, au fost construite toate între secolele al XV-lea şi al XVI-lea, au fost ctitorite de boieri sau domnitori români şi se află în judeţul Suceava.
    În toate cele cinci lăcaşe de cult am fost întâmpinaţi cu bunăvoinţă şi căldură de către personalul monahal, care ne-a îndrumat printre frescele şi icoanele minunat pictate, de asemenea învăţându-ne sau reamintindu-ne lecţii de istorie ale mănăstirilor respective sau chiar ale Moldovei.
    Dintre cele cinci, doar două sunt parte a patrimoniului internaţional UNESCO, şi anume mănăstirile Humor şi Moldoviţa; patru dintre ele se află printre cele cinci mănăstiri moldoveneşti ce alcătuiesc o serie asemeni elementelor din natură şi sunt reprezentate de câte o culoare ce este predominantă in frescele şi picturile fiecărei biserici.
    Prima dintre cele cinci, mănăstirea Moldoviţa a fost construită iniţial la 500 de m distanţă de actuala construcţie, dar dărâmată datorită unei alunecări de teren. Prima dată a fost construită sub domnia lui Alexandru cel Bun, ce a durat până la sfârşitul secolului al XV-lea, iar mai apoi sub domnia lui Petru Rareş, ce era un iubitor de artă la fel ca tatăl sau, Ştefan cel Mare, a fost reconstruită adăugându-i-se şi ziduri de apărare, astfel încât a căpătat aspectul unei mici fortăreţe, construcţia fiind terminată în 1532.
    A doua, mănăstirea Suceviţa a fost ctitorită de familia Movileştilor, construcţia sa fiind terminată în 1582, fiind un monument de arhitectură bizantină, îmbinată cu cea gotică şi cu arhitectura vechilor biserici din Moldova.
    A treia şi poate cea mai vestită dintre ele este mănăstirea Voroneţ, cunoscută datorită „albastrului de Voroneţ”, un albastru ce cu greu a putut fi redat în laborator până în ziua de azi, fiind un mit al picturii bisericilor româneşti. A fost ctitorită de Ştefan cel Mare şi l-a avut prima oară ca stareţ pe părintele Daniil Sihastru (a cărui chilie am vizitat-o şi noi).
    A patra mănăstire, Humor, a fost construită iniţial sub domnia lui Alexandru cel Bun şi asemeni mănăstirii Moldoviţa, a fost reconstruită la câteva sute de metri de locul iniţial. În schimb mănăstirea Humor a fost reconstruită datorită pagubelor produse de tătarii care au jefuit-o şi distrus-o. Cel ce a reconstruit-o a fost Toader Bubuiog, slugă credincioasă a lui Petru Rareş si a fost datată ca fiind finalizată în anul 1530.
    Ultima din cele cinci mănăstiri, la fel de frumoasă ca şi celelalte, este mănăstirea Putna ce a fost ctitorită de Ştefan cel Mare, care îşi are de altfel şi mormântul aici. Construcţia sa s-a terminat în anul 1469, adăugându-i-se ulterior mici modificări.
    Toate cele cinci mănăstiri au fost o încântare pentru ochii şi minţile noastre cutezătoare, fie ca le-am mai văzut înainte, fie că nu, şi ne-au apropiat mai mult de tradiţia, credinţa şi cultura românească.
    Autor Agatha Cristiana Georgescu, 13 ani, Bucureşti Cuvinte cheie :

Top of Form

Legătură Răspunsul lui Doina Manea în Noiembrie 2, 2010 pe 2:04am



Dragă Agatha, mulţumesc mult pentru articol. Ştiu despre aceste mânăstiri dar n-am avut ocazia să le vizitez aşa că te invidiez, chiar dacă tu a trebuit să treci prin ele şi în jurul lor ca într-un maraton de o zi! Apreciez informaţiile din articol, multe detalii nu le ştiam. De ex. nu ştiam de Tabăra Cutezatorul, nu ştiam că Moldoviţa, clădirea originală, a fost distrusă printr-o alunecare de teren. Nu ştiam că Voroneţ NU face parte din patrimoniul internaţional UNESCO. Interesant, mă întreb de ce?
Aş fi vrut să vizitez chilia lui Daniil Sihastru ... mă fascinează ideea unei chilii de mânăstire, nu pot explica exact de ce. Încerc să-mi imaginez viaţa unui om într-o chilie rece, o viaţă dedicată rugăciunii, slujirii Domnului întru sărăcie, rugăciune şi umilinţă.
Dar poate monahii lucrau mult pe-afară, în grădină, la câmp, poate copiau cărţi vechi, să ni le transmită nouă, generaţiilor viitoare.
Mă bucur că această excursie te-a apropriat pe tine, ca şi pe colegii tăi, de tradiţia şi cultura românească. N-am apărut noi românii şi moldovenii aşa, din nimic, am adus şi noi de aici, de prin prejurul Carpaţilor, contribuţia noastră la civilizaţia omenirii, a spiritualităţii.
Ai făcut fotografii? Poate le vei publica aici să vedem şi noi?
Abia aştept să citesc ce-ai mai publicat în Republică.
Legătură Răspunsul lui Constanta Donosa Cu 1 zi în urmă
Agatha - Cristiana , prin descrierea facuta , vazuta prin ochii tai de copil, ai reusit sa-mi mangai sufletul - tabacit de rautatile altora - pentru care iti multumesc . Imi permit sa te numesc " sora mica" a credintei noastre strabune , crestin - ortodoxa .
In Tara de Sus a Moldovei , in Bucovina noastra draga , de la granita cu Ucraina , au existat inca din evul mediu asezari stabile si bine randuite , c-am de prin 1340 ...poate si mai inainte , macinate de vremurile tulburi , de controversele interne ale timpului respectiv si de problemele religioase , catolicismul incercand sa se infiltreze la noi prin atacurile polonilor de la rasarit , si a imperiului otoman de la
miazazi. De-alungul timpului, un rtol hotarator l-au avut voievozii prin ridicarea de fortificatii , biserici si manasiri ; ( Siret , Suceava , Radauti , Baia , Botosani )
Cea mai srtralucitoare perioada a fost a lui STEFAN cel MARE, care-i face si astazi faima .
Marele nostru istoric Nicolae Iorga , spunea in scrierile sale printre altele ; " BUCOVINA , este ARHIPELAGUL nostru MANASTIRESC " .
Albastru de Vorenet,
Verde - rosu de Sucevita
Galben de Moldovita
Verde al Arborelui
Rosu Humorului,
Iata aceste culori fac act de bravura pentru pictura acestor manastiri . Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535 ) , Moldovita (1537 ) , Arbore ( 1541 ), Voronet ( 1547 ), Sucevita ( 1596 ) , arhitectura si pictura manasirilor Putna , Probota , Dragomirna , Rasca , Slatina , Patrauti ,Balinesti , Bogdana , sunt adevarate muzee de arta medievala , nu numai prin creataia de arta populara , dar si prin frumusetea peisagistica .
Marele nostru poet nepereche MIHAI EMINESCU , numea Sfanta Manastire PUTNA – locul de veci al marelui nostru " VOIEVOD SI SFANT STEFAN " , care prin lupta sa dusa, si-a facut datoria fata de bunul Dumnezeu si de poporul sau luptand pentru crestinatate - IERUSALIMUL NEAMULUI ROMANESC –

Tabăra „Viitori Olimpici şi Gazeta Matematică” Iulie 2010, Câmpulung Muscel


  • Publicat de Dorina Sisu în Noiembrie 4, 2010 la 12:00am în Armonia educațională

Tabăra „Viitori Olimpici şi Gazeta Matematică”
Iulie 2010, Câmpulung Muscel

În această vară am avut norocul să mă număr printre participanţii la Tabăra Viitori Olimpici si Gazeta Matematică. A fost o experienţă inedită din care am avut multe de învăţat şi un prilej să cunosc oameni noi, pasionaţi de matematică, care dau tot ce au mai bun în ei pentru a reuşi.


Tabăra s-a desfăşurat în perioada 16-19 august, sub îndrumarea domnilor profesori Ion Cicu, Radu Gologan, Dan Schwartz, Mircea Trifu şi a altor profesori din întreaga ţară.Concursul a avut 100 de participanţi, dintre care primii trei clasaţi ai fiecărei clase au obţinut medalii, iar ceilalţi menţiuni.
Cu toţii am fost cazaţi la două internate din Câmpulung Muscel, Internatul Liceului Carol şi Internatul Liceului Dinicu Golescu, iar câţiva participanţi, alături de părinţii lor au stat contra-cost la hotelurile ce sponsorizau concursul.
Etapa finală a concursului a constat într-o probă scrisă şi una orală, participanţii fiind notaţi cu note de la 1 la 21, respectiv de la 1 la 10. Ambele probe s-au desfăşurat la Liceul Dan Barbilian (cunoscut de unii dintre noi mai degrabă ca Ion Barbu), toate acestea cu sprijinul domnului primar al Municipiului Câmpulung Muscel, Andrei Călin.
Una peste alta, în tabără nu am stat doar să învăţăm, ci ne-am şi distrat, am participat la diferite activităţi sportive, precum baschetul, tenisul de masă, voleiul sau footballul, şi artistice, precum pictura.
În cele patru zile abia am avut timp să ne cunoaştem unii pe alţii sau să cunoaştem locurile, dar inventivi cum am fost am reuşit să îmbinăm toate activitaţile şi să ne şi distrăm.
Aici am avut ocazia să cunosc copii diferiţi, dar dintre ei câţiva mi-au atras atenţia mai mult.
Unul dintre oamenii uimitori de acolo, fiind şi cel mai mic, a fost Hordinca Mihai, un copil de doar 9 ani care participa la o clasă superioară vârstei lui. În afara faptului că era întotdeauna plin de poante, puştiul avea o hotărâre enormă, participand pentru a caştiga. Bineînţeles că şi el a fost răsplătit cu respect şi cu un premiu special, fiind cel ce a avut onoarea să aprindă focul de tabară în ultima seară.
Alt participant, despre care mult mai mulţi dintre voi au auzit, este Tran Bach Hai, un vietnamez talentat la matematică. El a adus de-a lungul timpului mai multe medalii de aur României şi este elev al Liceului Internaţional de Informatică Bucureşti, excelând în domenii precum matematica, informatica şi şahul.
De-a lungul celor câteva zile am mai cunoscut şi alţi copii speciali, care au participat la acest concurs fie cu scopul de a câştiga experienţă, fie având ca scop clar câştigarea concursului, toţi fiind pasionaţi de matematică şi având fiecare o oarecare experienţă în concursuri. Cu toţii au participat la probele concursului, având emoţii şi sperând la un rezultat mulţumitor.
Autor Agatha Cristiana Georgescu

Cuvinte cheie :

Top of Form

Legătură Răspunsul lui radu irina cu 33 minute în urmă



Trimitere mesaj

Iată "brandul" de ţară! Avem atâtea bogăţii! Avem oameni, asemenea dvs, care au grijă să ne facă să auzim. De ce vocea aceasta să nu se amplifice, să oferim ocazia oricărui român de a se mândri şi cu atâtea lucruri bune care se fac, să nu rămână în cenuşiul unei stări pe care refuzăm să-l luminăm?


Cu preţuire,
Irina R. Click Here to Share

Tabăra „Viitori Olimpici şi Gazeta Matematică” Iulie 2010, Câmpulung Muscel - Cititor de Proză





Facebook



Twitter



MySpace



Digg



Buzz



Email


Pagina principală biblioteca proiectului Cititor de proză – Republica artelor

Natura


Posted on 12/10/2010 by mariaoprea

Acum, vara, natura


Tot ce în timpul şcolii ne-am dorit
Prietenii, valurile, marea
Amintirile viitoare ale unui prezent fericit.

Copacii, nisipul şi vântul


Toate ne mângâie somnul şi visele
Încă de când a venit sfârşitul,
Sfârşitul orelor petrecute în clasele
Ce ne-au întemniţat până acum sufletul
Şi ne-au stins speranţele.

Acum s-au spulberat pentru trei luni


Trei luni de fericire deplină
Care sunt prea scurte pentru atâtea minuni
Prea scurte pentru distracţie în a soarelui lumină.

Prea puţin, sau prea mult când dorul


De rutina plictisitoare a şcolii
Te ajunge din urmă, pe tine visătorul
Ce îşi dorea doar bucuriile verii.

Şi fiecare secundă


Ţi-o petreci în natură
Ce în curând va fi înlocuită
De temniţa şcolii cea dură.

Fiecare ploaie de vară,


Fiecare lectură la umbra unui copac,
Le vei avea în minte drept visul ce a durat
O vară ideală.

Şi capul îţi va zbura întotdeauna


Prin norii albi şi pufoşi
Aici sau acolo va fi totuna,
În amintirea acelor ani frumoşi
Şi vara-n natură va fi pentru totdeauna
Amintirea viitoare a unui prezent fericit.

Autor:  Agatha Georgescu (13 ani)







Yüklə 177,1 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin