Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad este instituţie publică deconcentrată, finanţată de la bugetul de stat, cu personalitat
Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă
Yüklə 2,19 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2.2.10. Poluări accidentale
- 2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul Judeţului
- 2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă
- 2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane
- 2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării solului
- 2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artăClădirile, monumente istorice şi de artă s-au degradat foarte mult. Majoritatea sunt atacate de umezeală, cu acoperişurile deteriorate, zac în descompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci. Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un adevarat pericol. Din cauză că starea de degradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea, bucăţi de tencuială sau chiar cărămizi. Cert este că vechile şi frumoasele clădiri din judeţul Arad nu se bucură de imaginea pe care ar trebui să o aibă.
În anul 2008 nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier. 2.2.11. Zone critice privind deterioararea calităţii mediului de pe teritoriul JudeţuluiArad2.2.11.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aeruluiÎn continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse de poluare ale atmosferei o constituie industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului de maşini a judeţului, mai ales în urma acţiunii de reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad. S-au constatat unele reduceri atât în ceea ce priveşte valorile de emisie, cât şi cele din imisii, dar mai sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă. Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt evidenţiate în tabelul 2.2.11.1. şi reprezintă cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul: Tabel 2.2.11.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice
• SC CET Arad SA - pe lignit Această unitate funcţionează cu două cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare şi un cazan energetic de 403 MW/h. Combustibilul folosit pentru producerea de căldură şi energie este lignitul şi gazul metan. Prin arderea acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf şi oxizi de azot. Astfel, în anul 2006, 96,9 % din cantitatea totală de SO2 şi 12,5 % din cantitatea totală de NOx sunt emise de acest agent economic. Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar pentru evacuarea noxelor există 2 coşuri de fum, construite din beton cu următoarele dimensiuni: cel de la cazanul de abur industrial are o înălţime de 160 m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m, iar cel de la cazanul de abur energetic are înălţimea de 200 m şi diametrul coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m. Pentru reţinerea pulberilor centrala este dotată cu electrofiltre care au un randament de reţinere de 99,6 %, ceea ce conduce la o poluare mult diminuată a atmosferei cu astfel de particule solide. O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, care, în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi. • SC CET Arad SA - pe hidrocarburi Funcţionează cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane de apă fierbinte de câte 116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu au funcţionat decât 4, restul au fost scoase din folosinţă. Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare, cu SO2, NOx şi pulberi, mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului şi nu deţine nici un fel de instalaţii de depoluare, fiind dotată cu 8 coşuri de fum din metal cu o înălţime de 25 m. Ambele centrale electrotermice, aparţinând de S.C. CET Arad S.A., prin puterea termică a cazanelor, intră sub incidenţa Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 şi a HG 541/2003. Emisiile de SOx şi NOx şi pulberi nu se încadrează în limitele prevăzute prin aceste directive. În consecinţă, s-a întocmit Programul de Reducere a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi şi care prevede măsuri pentru conformarea cu cerinţele directivelor, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere şi monitorizarea emisiilor. • Traficul auto Traficul auto are o pondere însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităţile de CO, NOx şi CO2 emise la nivelul judeţului. De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de pulberi în suspensie înregistrată în aproape toate determinările efectuate. Astfel:
Creşterea continuă a numărului de autovehicule în general, duce la creşterea cantităţii de poluanţi emişi pe arterele de circulaţie. Nu există momentan soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, dar primăria trebuie să aibă în vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie ţinut cont de faptul că în municipiul Arad, administraţia locală s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au dat în funcţiune două tronsoane de şosele de centură. Sunt în perspectivă să se realizeze: drumul expres Arad-Oradea, pe secţiunea Arad - Zerind, investiţie care se va finanţa din Fondul Naţional de Dezvoltare şi autostrada Arad – Nădlac. 2.2.11.2. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţăBazinul hidrografic Crişul Alb Depăşiri sunt pe afluenţii: Matca şi V. Nouă Chişer, fiind încadrate în clasa a III-a respectiv a IV-a de calitate, după grupa poluanţi toxici specifici de origine animală. Canalul Morilor se încadrează în categoria globală a IV-a, datorită grupei de indicatori nutrienţi. Din punct de vedere al substanţelor prioritar periculoase toate cele 18 secţiuni sunt corespunzătoare după indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri şi fluoruri mai puţin indicatorii: nichel care prezintă depăşiri doar în secţiunea Canalul Morilor Vărşand cu valoarea de 2,34 µg/l faţă de 2,1 µg/l admis şi indicatorul cupru care prezintă depăşiri în toate secţiunile monitorizate. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP.22 Mediu.
Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier sunt poluate, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Arad. Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite. Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET. Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu. Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează printr-o staţie de epurare, aflată în administrarea a SC Compania de Apă Arad. Staţia are doar treaptă mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la degradarea calităţii apei canalului. Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din canalul Mureşel prin canalul legător. Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică). 2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subteraneBazinul hidrografic Crişul Alb Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand. Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1
Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent. În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503.000 m3 apă infestată. În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă). Zona CET pe lignit În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie. Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători). Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:
Tabelul 2.2.11.3.1 Valorile de concentraţie ale indicatorului nitraţi
Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 2.2.11.3.2.). Tabelul 2.2.11.3.2. Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad
Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii
2.2.11.4. Zone critice din punct de vedere al poluării soluluiActivităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1. Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova). La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă. În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor). O altă sursă de poluare este halda de cenuşă şi zgură, a SC CET Arad SA pe lignit, care în special vara şi în perioade cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului de protecţie şi a neumectării depozitului. S-au făcut investiţii importante, pentru supraînălţarea digurilor de contur a haldelor de cenuşă şi pentru umectarea haldelor pe timp de vară. Cu toate aceste investiţii, sunt perioade din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi. De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu substanţe minerale şi apele freatice. Tabel 2.2.11.4.1. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial
În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură. Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2 şi NOx. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit. 2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologicăZonele critice care necesită reconstrucţie ecologică sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri. Dintre acestea se pot menţiona:
Zonele iazurilor de decantare în conservare şi a haldelor de steril de mine sunt zone critice care necesită reconstrucţie ecologică. De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări (tabel 2.2.11.5.1) şi excavări la zi (tabel 2.2.11.5.2 ), precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog). Tabelul 2.2.11.5.1 Activităţi de exploatări cariere de piatră
Tabelul 2.2.11.5.2 Activităţi de excavări
Yüklə 2,19 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||