Amendamentele aferente fiecărei linii bugetare Document consolidat secţiunea III (Integrarea amendamentelor convenite în proiectul de buget sau în poziţia Consiliului) Rubrică
Yüklə 6,15 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Temei juridic
- Postul 07 02 77 37
- Postul 07 02 77 38
- Postul 07 02 77 39
Postul 07 02 77 36 — Proiect-pilot — Rețeaua orașelor europene verzi
Comentarii: Proiectul va acorda sprijin financiar dezvoltării unei noi „Rețele a orașelor europene verzi” (care va cuprinde câștigătorii concursului „Capitale europene verzi”, precum și orașele selecționate pentru decernarea premiului), în vederea realizării unui schimb de experiențe, cunoștințe și expertiză privind dezvoltarea urbană durabilă cu alte orașe europene. Rețeaua va promova sustenabilitatea mediului în orașele europene printr-o serie de acțiuni specifice care vor sprijini toate orașele – de la orașele „mai ecologice” la cele cu o performanță de mediu mai puțin dezvoltată – pentru a avansa în direcția unei sustenabilități reale. Din 2010, în fiecare an, Uniunea Europeană a decernat titlul de capitală europeană verde unui oraș din Uniunea Europeană cu un istoric consecvent de respectare a unor standarde înalte de mediu, care este angajat în realizarea de obiective noi și ambițioase vizând îmbunătățirea continuă a mediului și a dezvoltării durabile și care poate reprezenta un model de inspirație pentru alte orașe și promova cele mai bune practici în toate celelalte orașe europene. Deși orașele câștigătoare realizează acțiuni de-a lungul anului pentru promovarea conceputului de oraș verde, bugetul și aria de diseminare la scară europeană de care dispun sunt foarte limitate. Ideea acestui proiect este valorificarea gamei largi de experiențe dobândite ale tuturor candidaților anteriori selecționați în vederea decernării premiului și consolidarea acestor experiențe de valoare și comunicarea lor către alte orașe, pentru a le inspira cu astfel de acțiuni și pentru a înțelege de ce este nevoie pentru punerea lor în aplicare. Concret, aceasta înseamnă consolidarea impactului premiului „Capitala europeană verde” pe termen lung și obținerea unor efecte de propagare în beneficiul tuturor regiunilor și țărilor. Acest proiect va depăși cadrul unei simple organizări de schimburi de bune practici (deși aceasta constituie un element important al său), încercând, de asemenea, să dezvolte un set specific de instrumente și materiale educative care ar putea fi utilizate de diferitele tipuri de administrație a orașelor doritoare să întreprindă acțiuni pentru îmbunătățirea caracterului durabil. Aceste instrumente vor fi combinate cu seminare punctuale, ateliere și/sau conferințe destinate să utilizeze la maxim beneficiile de mediu care decurg din activitatea lor (pe baza unei analize referitoare la contextele din Uniunea Europeană în care o astfel de experiență ar putea fi diseminată util pentru a obține efecte maxime). Proiectul-pilot va trebui, de asemenea, să asigure creditele necesare pentru finanțarea creării și funcționării rețelei. Ca un punct de plecare, orașele invitate să facă parte din „Rețeaua orașelor europene verzi” vor fi: A. Câștigătorii anteriori ai premiului: Stockholm (2010); Hamburg (2011); Vitoria-Gastiez (2012); Nantes (2013); Copenhaga (2014); Bristol (2015); Ljubljana (2016); și Essen (2017) B. Candidați clasați pe locul doi ai edițiilor anterioare: Amsterdam, Freiburg, Münster, Oslo, Barcelona, Malmö, Nuremberg, Reykjavik, Frankfurt, Bruxelles, Glasgow, Nijmegen, 's-Hertogenbosch și Umeå Toate orașele câștigătoare sau clasate pe locul doi vor fi invitate să facă parte din rețea. Administrarea membrilor rețelei va fi asigurată de Comisie.
Proiect-pilot în sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). Postul 07 02 77 37 — Proiect-pilot — Efectul arderii deșeurilor solide în gospodării asupra calității aerului ambiant în Europa și posibile măsuri de reducere a acestui efect
Comentarii: Una dintre probleme cele mai îngrijorătoare în materie de calitate a aerului în zonele urbane din Europa, mai ales în Europa Centrală și de Est, este incidența ridicată a concentrației particulelor în suspensie respirabile (PM10/PM2.5), care depășește cu mult valorile-limită stabilite pentru UE. S-a determinat existența unei legături directe între expunerea la concentrații ridicate de particule în suspensie și cazurile de deces prematur provocate de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, precum și incidența ridicată a unor boli, cum ar fi bolile respiratorii la copii. Aerul poluat în ansamblu, precum și particulele în suspensie (PS) ca element individual al aerului poluat au fost clasificate recent drept factori cancerigeni. De asemenea, riscul specific asociat particulelor în suspensie este legat în general de prezența unor metale toxice și a sute de compuși organici cancerigeni, mutageni sau toxici. Sursele obișnuite de particule în suspensie primare, cum ar fi gazele de eșapament și procesele industriale, sunt reglementate în prezent destul de strict, contribuind cu o proporție relativ scăzută la poluarea aerului urban, cu excepția câtorva surse de emisii majore. Iarna însă, atunci când au loc majoritatea cazurilor de depășire a normelor privind calitatea aerului, arderea deșeurilor solide în gospodării reprezintă o sursă importantă de particule în suspensie periculoase, nu numai în orașe, ci și în localitățile mici. Unele analize efectuate în trecut au ajuns la concluzia că aproximativ o treime din deșeurile solide sunt arse în gospodării. Este posibil ca tone de cauciucuri de mașină, haine, deșeuri de șantier, vopsele și alte tipuri de deșeuri să fie arse în sobele din gospodării. Arderea deșeurilor generează niveluri extrem de ridicate de emisii de PS în zonele rezidențiale, expunând, probabil, multe persoane unor concentrații extreme de particule în suspensie foarte periculoase. Se emit în cantități mari funingine îmbibată cu plumb, mercur, cadmium și alte metale toxice, pesticide, acid clorhidric, izocianuri, hidrocarburi aromatice policiclice, ceea ce provoacă la persoanele sensibile efecte de sănătate acute și cronice. Această problemă este deosebit de acută în cartierele și regiunile afectate de sărăcie, însă din cauza naturii poluării atmosferice, condițiile meteorologice nefavorabile determină astfel de efecte în zone mult mai extinse. Se preconizează că va avea loc o reducere importantă a valorii PIB-ului din cauza efectului produs de fumul deșeurilor solide asupra sănătății populației, inclusiv din cauza reducerii conexe a productivității muncii și din cauza costurilor legate de îngrijirile medicale. Această problemă s-ar putea agrava ca urmare a agravării sărăciei energetice în multe zone din UE. Se impun măsuri eficace pentru evaluarea amplorii acestei probleme și pentru reducerea efectelor sale. Obiectivele principale ale acestui proiect sunt următoarele: 1. realizarea de studii științifice pentru a determina amploarea și măsura în care arderea deșeurilor solide în gospodării contribuie la poluarea cu particule în suspensie în diferite regiuni din Europa Centrală și de Est și din partea de sud a Europei; 2. analiza separată a practicilor de ardere a deșeurilor în zonele rurale și în cele urbane și a efectelor acestor practici asupra calității aerului la nivel local; 3. identificarea principalelor tipuri de surse de deșeuri solide care sunt arse, pe regiuni [agricole, deșeuri de minerit (cărbune), îmbrăcăminte, deșeuri de șantier, cauciucuri etc.]; 4. cartografierea focarelor în regiunile în care arderea deșeurilor în gospodării reprezintă o problemă deosebit de gravă; 5. evaluarea relației dintre sărăcie și arderea deșeurilor solide în gospodării, pentru a aprecia gradul în care populația este la curent cu această problemă; 6. sensibilizarea populației prin campanii specifice (mesaje, extindere etc.) și identificarea unor posibile măsuri pentru tratarea acestei probleme, inclusiv prin măsuri eficace de control și aplicare a legislației. Cuvinte-cheie: Poluarea aerului, particule în suspensie (PS), norme privind calitatea aerului, depășirea limitelor, arderea deșeurilor solide, gospodării, sobe casnice, fum, pericol pentru sănătate, metale grele, compuși cancerigeni, toxicitate, sensibilizarea publicului, sărăcie energetică, regiuni afectate de sărăcie, reducerea PIB-ului, atenuare, legislație, îmbunătățirea calității aerului. Temei juridic: Proiect-pilot în sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). Postul 07 02 77 38 — Proiect-pilot — Monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor folosind albine
Comentarii: Obiectivul proiectului-pilot este crearea unui instrument de evaluare a expunerii la pesticide în mediu folosind albine și produse apicole. Această abordare combină monitorizarea contaminanților ecologici cu sănătatea animalelor și siguranța și securitatea produselor alimentare. Albinele intră în contact cu diferite matrice de mediu din cauza nevoilor lor biologice și a comportamentului lor. Albinele parcurg zone vaste în căutarea de hrană (pe o rază de până la 15 km). Numeroase plante sunt vizitate zilnic pentru a culege nectar, secreții de la insecte care se hrănesc cu sevă, polen și apă, în timp ce rășinile sunt colectate pentru producția de propolis. În timpul zborului, albinele intră în contact cu particule purtate de aer, acestea lipindu-se de firele de pe corp, sau cu substanțe diluate în aer. Au fost efectuate câteva studii izolate folosind albine și produse apicole pe post de „instrumente de monitorizare” pentru măsurarea calității mediului. Au fost deja descrise diferite niveluri de monitorizare ecologică folosind albine, acestea având grade de complexitate și de sensibilitate variate. Îngrijorați de pierderile de colonii de albine, apicultorii și oamenii de știință din anumite zone ale Europei au început să analizeze conținutul de pesticide al albinelor și al produselor apicole. Rezultatele sunt deseori aceleași: albinele sunt expuse unei game largi de contaminanți simultan și consecutiv. În mod surprinzător, în numeroase ocazii pesticidele depistate nu erau autorizate, iar în alte cazuri ele au fost depistate în zone naturale îndepărtate de sursa de contaminare. Acest proiect-pilot este un proiect științific al cetățenilor, în cadrul căruia apicultori din mai multe țări din Europa vor colecta săptămânal probe de polen pe parcursul a două sezoane apicole. Prin efectuarea de analize ale polenului și pesticidelor, se va stabili originea botanică, respectiv contaminarea probelor. Datele analitice vor fi plasate într-un context geospațial, menit să ajute la înțelegerea posibilelor surse atât de hrană a albinelor, cât și de contaminare a acestora. În cazuri specifice, pot fi colectate probe de miere proaspătă pentru a înțelege posibila contaminare a mierii extraflorale. În plus, în cazuri specifice, pot fi efectuate inspecții pe teren la agricultorii care își desfășoară activitatea pe o rază de 3 km în jurul stupinei de unde s-a luat proba, pentru a cunoaște în profunzime practicile agricole aplicate. În cadrul analizei se vor căuta pesticide și produse de uz veterinar autorizate, dar și neautorizate, ceea ce va permite o evaluare a punerii în aplicare a legislației europene privind utilizarea pesticidelor. Proiectul ar urma să se deruleze pe o perioadă de 30 de luni, care include și doi ani de colectare a probelor pentru a ține seama de fluctuațiile datelor. Rezultatele preconizate sunt (1) dezvoltarea unui sistem neinvaziv de monitorizare a mediului, ușor de aplicat și care poate fi reprodus oriunde în Europa; (2) amplificarea cunoștințelor despre poluarea mediului prin utilizarea unor prelevatoare ecologice; (3) identificarea zonelor problematice, atât din punct de vedere geografic, cât și din punct de vedere chimic; (4) verificarea eficacității legislației UE în ceea ce privește prevenirea contaminării mediului și a produselor alimentare; (5) un indicator al biodiversității plantelor din peisaj pe tot parcursul anului; (6) verificarea calității bazei de date CORINE pentru crearea unui model al expunerii la nivel de peisaj. Temei juridic: Proiect-pilot în sensul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1). Postul 07 02 77 39 — Proiect-pilot — Crearea unor platforme regionale sau locale pentru coexistența dintre oameni și carnivore mari, axate pe acțiuni-cheie vizând carnivorele mari în zone unde există un nivel ridicat de conflict
Comentarii: Cele patru specii principale de carnivore mari din Europa - ursul brun, lupul, linxul eurasiatic și glutonul - prezintă cele mai multe provocări din punctul de vedere al conservării speciei. Comisia a depus eforturi semnificative pentru a înțelege atât nevoile biologice ale acestora, cât și conflictele dintre părțile implicate. Există o vastă experiență în domeniul atenuării conflictelor, de la cunoștințele de pe plan local legate de practicile tradiționale de creștere a animalelor și de vânătoare până la ultimele evoluții ale cercetării în domeniul tehnologiilor înalte, inclusiv de pe urma proiectelor aplicate local și cofinanțate din programul LIFE al UE. În 2012, un exercițiu de stabilire a priorităților în care au fost implicați mai mulți experți și părți interesate a permis stabilirea unor acțiuni-cheie transversale și specifice speciilor pentru fiecare populație de carnivore mari. În vara lui 2014 a fost creată Platforma UE privind coexistența oamenilor cu carnivorele mari, pentru a le permite agricultorilor, crescătorilor de animale, ecologiștilor, vânătorilor, proprietarilor de terenuri și oamenilor de știință să facă schimb de idei și bune practici. Misiunea platformei este de a promova căi și mijloace pentru a minimiza și, atunci când este posibil, a găsi soluții la conflictele dintre interesele umane și prezența speciilor de carnivore mari, prin intermediul schimbului de informații și printr-o colaborare deschisă, constructivă și caracterizată de un respect reciproc. Platforma de la nivelul UE se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește transmiterea părților implicate care coexistă cu carnivore mari la fața locului a bunelor practici discutate, precum și asigurarea cooperării cu acestea. Membrilor platformei le lipsesc resursele pentru a se implica în totalitate în comunicarea cu membrii proprii sau pentru a călători la reuniuni regionale. Pentru a aborda principalele probleme de coexistență încă de la sursă, este nevoie de grupări similare pe plan local. În același timp, este esențială crearea unei legături cu nivelul UE și îmbunătățirea comunicării atât verticale, cât și orizontale între nivelurile de guvernanță pentru ca informațiile să fie transmise efectiv. Prin urmare, obiectivul prezentului proiect va fi acela de a institui mai multe grupări-pilot locale sau regionale ale părților interesate, pe baza modelului oferit de platforma de la nivelul UE. În acest sens se va recurge la experiențele acumulate de alte platforme regionale, de exemplu instituite prin proiectele LIFE. Metode și cerințe Selectarea, pentru studiile-pilot, a două zone din Europa unde există conflicte serioase legate de coexistența dintre oameni și carnivorele mari și unde au fost încercate doar puține soluții. Instituirea unei platforme regionale privind coexistența oamenilor cu carnivorele mari, alcătuită dintr-o grupare de părți interesate care să reprezinte principalele grupuri de interese active în zonă, urmând ca aceasta să ia ca punct de pornire acordul care stă la baza platformei UE și să țină seama de experiența acumulată de alte platforme regionale. Luând drept bază acțiunile-cheie pentru populațiile de carnivore mari din Europa, efectuarea unui exercițiu de stabilire a priorităților împreună cu părțile interesate pentru a identifica acțiunile-cheie care prezintă cel mai mare potențial de a fi puse în aplicare în zone specifice. Accentul va cădea pe acțiuni legate de soluționarea conflictelor, comunicare, reducerea problemelor socio-economice și stabilirea unor beneficii socio-economice reciproc avantajoase în conformitate cu obiectivele directivelor UE privind natura și ale strategiei UE 2020 privind biodiversitatea. Sprijinirea implementării a două sau trei acțiuni (finanțate prin intermediul proiectului-pilot). Pentru a impulsiona realizarea acțiunilor, un beneficiar-cheie va fi responsabil de coordonarea acțiunii, luarea de măsuri pentru identificarea și instituirea platformelor locale și gestionarea interacțiunilor dintre platformele de la nivelul UE și cele regionale. Beneficiarul-cheie vor gestiona un buget pentru fiecare platformă regională cu scopul de a încuraja participarea părților interesate, de a acorda sprijin membrilor individuali pentru vizitele de studiu sau participarea la reuniuni regionale și de a finanța acțiunile-cheie decise de platforma regională. Un alt aspect important va fi asigurarea unei medieri adecvate, inclusiv la selecția membrilor platformei.
Yüklə 6,15 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||